Învățământ
GALERIE FOTO Proiect de 7,5 milioane de euro finalizat înainte de termen. Investiție masivă în școlile Brăilei
• peste 22.000 de elevi și 1.700 de profesori din municipiul Brăila beneficiază de condiții moderne de studiu, după finalizarea proiectului european „Educație pentru performanță”, implementat de Primăria Municipiului Brăila și prezentat oficial miercuri, 29 aprilie, la Teatrul „Maria Filotti”• cu o valoare de peste 37,8 milioane de lei, proiectul devine una dintre cele mai importante investiții din fonduri europene ale administrației locale în infrastructura educațională din Brăila
Miercuri, 29 aprilie, într-un spațiu emblematic pentru identitatea culturală a orașului – Teatrul „Maria Filotti” – Primăria Municipiului Brăila a marcat oficial finalizarea unuia dintre cele mai ample proiecte educaționale derulate în ultimii ani din fonduri europene: modernizarea infrastructurii educaționale din municipiu.
Conferința de presă organizată cu acest prilej, a adus în prim-plan rezultatele proiectului „Educație pentru performanță” (cod F-PNRR-Dotări-2023-5102), dar și oamenii din spatele acestui demers amplu. Evenimentul a devenit, dincolo de prezentarea unor indicatori tehnici, o radiografie a efortului administrativ depus pentru atragerea fondurilor europene și transformarea concretă a școlilor brăilene.
În centrul conferinței s-a aflat primarul Viorel Marian Dragomir, care a prezentat proiectul nu doar ca pe o realizare administrativă, ci ca pe un angajament îndeplinit față de comunitate, acesta a vorbit deschis despre provocările, deciziile și satisfacțiile generate de implementare, subliniind încă de la început miza reală a proiectului: transformarea școlilor brăilene într-un spațiu adaptat prezentului: ”Astăzi nu anunțăm doar finalizarea unui proiect. Anunțăm o schimbare profundă în modul în care arată și funcționează școala în municipiul Brăila. Vorbim despre o investiție de 7,5 milioane de euro în educație. Este o investiție majoră din fonduri europene care ajunge direct în școlile din municipiul Brăila, acolo unde contează cu adevărat – la elevi și profesori”.
Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 15 Educație, are o valoare totală de 37.875.654,66 lei (aproximativ 7.575.131 euro), la care se adaugă o cofinanțare locală de 144.140 lei. Implementarea s-a întins pe o perioadă de 34 de luni (26 iulie 2023 – 31 mai 2026), însă finalizarea a fost realizată înainte de termenul limită, un aspect subliniat de edil ca fiind rezultatul unei mobilizări administrative excepționale.
Impactul este unul amplu, beneficiarii direcți sunt 22.095 de elevi și 1.713 cadre didactice, dintr-un total de 45 de unități de învățământ – grădinițe, școli gimnaziale, licee teoretice și tehnologice.
Obiectivul general al proiectului a vizat creșterea rezilienței sistemului educațional, prin adaptarea acestuia la cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii și prin asigurarea unui act educațional modern, incluziv și digitalizat. Însă dincolo de cifre, filosofia proiectului a fost una diferită față de abordările standardizate.
Primarul a insistat asupra deciziei de a personaliza investițiile în funcție de specificul fiecărei unități de învățământ: ”Am refuzat varianta simplă – aceea de a cumpăra aceleași dotări pentru toate școlile. Am fi putut să cumpărăm aceleași lucruri pentru toate școlile, dar nu ar fi fost eficient din punct de vedere educațional. Ar fi fost mai ușor administrativ, dar greșit educațional. Ne-am dorit să răspundem nevoilor reale și am lucrat direct cu fiecare director, pentru a înțelege nevoile specifice – liceulde arte arenevoie de echipamente specifice, cele tehnologice de ateliere, iar cele teoretice de infrastructură digitală performantă”. Această decizie a presupus însă un efort administrativ mult mai mare: zeci de proceduri, sute de achiziții și o coordonare constantă între Primărie și unitățile de învățământ.
Un moment important al intervenției primarului a fost dedicat echipei din Primărie, pe care a evidențiat-o în mod explicit. De la direcția de cultură, care a menținut legătura permanentă cu unitățile de învățământ, până la compartimentele de achiziții, buget-contabilitate și strategii, fiecare structură a contribuit la implementare.
”Nu a fost o muncă simplă. Colegii mei au depus un efort uriaș. Direcția de achiziții a lucrat îndeaproape cu școlile, direcția de buget a susținut financiar fiecare etapă, iar colegii de la strategii au coordonat întregul proiect”. Primarul a subliniat că succesul proiectului se datorează în mare măsură acestei echipe dedicate, care a reușit să gestioneze un volum de muncă considerabil și să respecte termenele impuse.
Dotări fără precedent în școlile brăilene
Rezultatele concrete ale proiectului reflectă amploarea investiției, iar printre cele mai importante realizări se numără: peste 600 sisteme All-in-One, peste 800 laptopuri, aproximativ 200 table interactive, peste 200 table magnetice, mobilier școlar modern pentru sute de săli.
La nivel detaliat: 14 laboratoare de informatică în învățământul general, două laboratoare IT în învățământul profesional și tehnic, un laborator IT pentru grădinițe, 359 săli de clasă dotate digital, 279 săli dotate cu mobilier și materiale didactice, 4 laboratoare de științe complet echipate, 13 laboratoare de științe digitalizate, 16 cabinete școlare modernizate (psihopedagogice, sportive, multidisciplinare) și două ateliere de practică pentru învățământul tehnologic.
Managerul de proiect, Mihaela Adelina Ghionu, a subliniat că aceste dotări creează premisele unui sistem educațional modern și adaptabil, în linie cu obiectivele PNRR: ”Acest proiect a creat un ecosistem educațional modern, adaptat atât nevoilor actuale, cât și cerințelor viitoare ale pieței muncii”.
O realitate sinceră: dificultăți și lecții
Într-un discurs rar de sincer pentru un context administrativ, primarul a recunoscut dificultățile întâmpinate. Lipsa de experiență inițială a unor unități în derularea achizițiilor, volumul mare de proceduri și chiar opoziția instituțională din anumite etape au îngreunat implementarea ”nu toți erau pregătiți la început pentru aceste proceduri complexe, dar au învățat pe parcurs și merită toate felicitările”, a declarat primarul.
Acesta nu a evitat nici subiectele sensibile, menționând că o unitate de învățământ a refuzat inițial participarea în proiect. Ulterior, prin reorganizarea rețelei școlare, aceasta a beneficiat indirect de dotări prin integrarea unei alte structuri participante – ”Este o lecție despre importanța implicării. O dovadă că oportunitățile trebuie valorificate la timp. Majoritatea școlilor au înțeles oportunitatea și au acționat în interesul elevilor, de aceea merită felicitări”.
Educația – investiția care definește viitorul
Viceprimarul Alexandru Jantea Crican a completat perspectiva administrativă cu una conceptuală, subliniind rolul educației ca pilon central al dezvoltării: ”Tinerii nu sunt doar viitorul, sunt prezentul. Iar dacă prezentul nu este solid, nu putem construi un viitor stabil. Investițiile în educație sunt cele care dau sens tuturor celorlalte investiții”. Acesta a avertizat că fără o bază educațională solidă, orice alte proiecte – fie ele de infrastructură sau dezvoltare urbană – își pierd din relevanță.
Responsabilul de monitorizare, Iuliana Florinela Neagu, director executiv DSPPDERI, a subliniat importanța respectării indicatorilor și a implementării riguroase, evidențiind complexitatea unui proiect cu sute de livrabile și beneficiari multipli.
La rândul său, primarul a transmis un mesaj clar privind continuitatea: ”Acesta nu este finalul. Avem deja alte proiecte în derulare, tot prin PNRR, pentru modernizarea școlilor și grădinițelor. Echipa din Primărie rămâne la fel de implicată”.
Bucuria care nu se cuantifică în cifre
Poate cel mai relevant indicator al succesului nu se regăsește însă în cifre, ci în reacțiile celor direct implicați. Dincolo de rapoarte, proceduri și indicatori, poate cea mai relevantă imagine rămâne reacția elevilor și a profesorilor în momentul în care au intrat în sălile modernizate. ”Cea mai mare satisfacție a fost bucuria copiilor. Asta ne arată că am făcut ceea ce trebuia”, a concluzionat primarul.
Prin proiectul ”Educație pentru performanță”, Primăria Municipiului Brăila nu doar că a atras fonduri europene consistente, ci a demonstrat că administrația locală poate construi politici publice eficiente atunci când pune în centru nevoile reale ale comunității.
Într-un context în care educația devine tot mai dependentă de tehnologie și adaptabilitate, Brăila face un pas important spre normalitate – una în care școala ține pasul cu prezentul.
Învățământ
”Aveți grijă la manipularea din on-line și la alegerile pe care le faceți!”. Sfaturi de la polițiști pentru elevi
* prin exemple concrete și discuții interactive purtate la Liceul cu Program Sportiv, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului * ei au fost sfătuiți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații * polițiștii s-au întâlnit și cu elevii din Mărașu și Scorțaru Nou
Polițiștii au venit cu întrebări importante pentru liceeni, care să îi determine să se gândească mult mai bine înainte de a face o alegere.
”Cum recunoști o tentativă de manipulare în mediul online? Cum reacționezi la presiunea grupului? Ce consecințe pot avea alegerile greșite?”.
La aceste întrebări au căutat răspunsuri elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul cu Program Sportiv din Brăila, în cadrul unei activități preventive desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenire a Criminalității, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, sub mesajul ”Cine îți influențează alegerile?”.
Potrivit polițiștilor, activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului de prevenire ”Un block salvează vieți” și al campaniei de prevenire a traficului de droguri ”Libertatea nu are preț”.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme concrete. ”S-au purtat discuții despre tehnicile de manipulare în mediul online, prin algoritmi, conținuturi de tip deepfake și conturi false, despre presiunea grupului, bullyingul și cyberbullyingul, metodele prin care tinerii pot fi atrași și exploatați în activități infracționale asociate traficului de droguri, răspunderea penală, noțiunile de contravenție și infracțiune, radicalizarea violentă și exploatarea vulnerabilităților adolescenților de către comunități online care promovează ura și violența”, au spus polițiștii.
După cum au explicat polițiștii, prin exemple concrete și discuții interactive, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului și să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații.
Mesajul transmis de oamenii legii a fost unul clar: fiecare adolescent trebuie să își analizeze alegerile, să înțeleagă consecințele acestora și să își asume propriile decizii.
Activități pentru siguranța școlară în Mărașu și Scorțaru Nou
Și elevii din localitățile Mărașu și Scorțaru Nou au avut întâlniri cu oamenii în uniform. La data de 5 noiembrie, polițiști din cadrul Postului de Poliție Comunal Mărașu, alături de polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune având ca scop creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Mărașu. Polițiștii Postului de Poliție Comunal Scorțaru Nou, alături de polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Scorțaru Nou.
Activitățile s-au desfășurat în contextul implementării măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare și a Planului local-cadru de acțiune pentru siguranță școlară (2024–2027).
”Obiectivele principale ale acțiunilor au fost: prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile în incinta și proximitatea școlilor; menținerea unui climat de siguranță pentru elevi și cadrele didactice; verificarea respectării normelor de siguranță rutieră și a transportului școlar; combaterea comercializării sau oferirii către minori a băuturilor energizante, alcoolice, a produselor din tutun și a produselor conexe”, au precizat polițiștii.
S-au purtat discuții cu conducerea școlilor și corpul profesoral pe tema prevenirii violenței, a identificării situațiilor de risc și a respectării regimului de acces pentru persoanele străine. De asemenea, au fost reamintite obligațiile legale privind sesizarea operativă a organelor de poliție și prevenirea abandonului școlar. Polițiștii au legitimat persoanele din proximitatea unităților de învățământ și au verificat autovehicule de transport școlar.
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila subliniază că astfel de acțiuni preventive vor continua în perioada următoare, pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică în comunitate.
Învățământ
Candidații, față în față cu comisiile. Bătălia pentru directorii de școli continuă
• prima etapă a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile brăilene s-a încheiat, marți, 3 noiembrie • rezultatele inițiale, înainte de contestații, aduc 40 de note de 10, câteva situații interesante în cazul candidaților cu mai multe opțiuni și doi candidați care nu au reușit să obțină nota minimă de promovare • în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis, acolo unde cele 45 de minute petrecute în fața comisiei ar putea face diferența
S-a încheiat prima etapă a probei de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Brăila.
În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2026, comisiile au evaluat administrativ proiectele planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului. Au fost zile de evaluare în care membrii comisiilor au avut de analizat proiecte de management de maximum 15 pagini, documente prin care fiecare candidat a încercat să demonstreze că are o viziune, o strategie și, mai ales, capacitatea de a conduce unitatea de învățământ pentru care a optat. Rezultatele inițiale, publicate înainte de soluționarea contestațiilor, arată că această etapă nu a fost lipsită de situații interesante.
40 de note de 10! Excelență managerială sau proiecte foarte bine pregătite?
Unul dintre primele aspecte care atrag atenția în urma evaluării administrative a planurilor manageriale este numărul mare de note maxime: 40 de note de 10, dintre care 28 pentru opțiunile de director și 12 pentru cele de director adjunct.
Cifrele se referă la opțiunile evaluate, nu neapărat la 40 de candidați diferiți, întrucât unii dintre participanți s-au înscris pentru ambele funcții. Un rezultat care arată că numeroși candidați au reușit să îndeplinească la nivel maxim criteriile administrative și manageriale prevăzute de grila de evaluare. Dar, dincolo de aceste rezultate, există și câteva situații care merită privite mai atent.
La Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu”, același candidat, care a avut două opțiuni, a obținut o notă mai mare pentru funcția de director adjunct – 9,70 – decât pentru cea de director, unde a primit 9,60. La Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, un candidat care a optat pentru ambele funcții a promovat evaluarea pentru postul de director, însă nu a reușit să obțină nota minimă de 7 pentru funcția de director adjunct.
O situație asemănătoare, dar cu rezultate diferite, întâlnim la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, unde același candidat a obținut 9,50 pentru funcția de director și 9,20 pentru cea de director adjunct. La Liceul Teoretic ”Gheorghe Vâlsan”, doi candidați au obținut aceeași notă, 8,30, în timp ce la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” se regăsește și un candidat care a obținut nota maximă pentru ambele funcții la care a optat.
Sunt rezultate care arată că aceeași persoană poate avea punctaje diferite în funcție de postul pentru care candidează și de proiectul managerial evaluat în raport cu specificul unității de învățământ. Până la urmă, fiecare funcție presupune responsabilități și obiective diferite, chiar dacă vorbim despre aceeași școală.
Unde se dă bătălia pentru funcțiile de conducere?
Dacă privim numărul candidaților înscriși pentru fiecare funcție, observăm că unele posturi sunt mai râvnite decât altele.
La Școala Gimnazială ”Mihu Dragomir” se înregistrează una dintre cele mai mari competiții: trei candidați pentru funcția de director și doi pentru cea de director adjunct. La Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, doi candidați concurează pentru funcția de director, în timp ce pentru postul de director adjunct sunt trei opțiuni.
Interes există și pentru conducerea unor colegii importante din municipiu. La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” și Colegiul Național „”Gheorghe Munteanu Murgoci” sunt câte doi candidați pentru funcția de director. Așadar, nu toate funcțiile au aceeași atractivitate, iar competiția se anunță diferită de la o unitate de învățământ la alta. Deocamdată, doi candidați nu au reușit să obțină nota minimă de 7 necesară promovării acestei etape de evaluare administrativă a proiectului managerial.
Trebuie precizat că această evaluare este eliminatorie, însă nota obținută nu se adaugă la media finală a concursului. Rolul ei este strict acela de a stabili dacă proiectul managerial îndeplinește condițiile necesare pentru ca respectivul candidat să ajungă în fața comisiei la interviul propriu-zis.
De la 149 de opțiuni la etapa decisivă
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea concursului, trebuie să ne întoarcem puțin la începutul competiției. La nivelul județului Brăila sunt disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse inițial 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni.
După prima probă, cea de evaluare a competențelor, desfășurată în 13 octombrie 2026, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct. În urma primei probe, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim necesar, iar un candidat nu s-a prezentat la evaluare. Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale, concursul se apropie de etapa care va pune cu adevărat la încercare capacitățile celor care își doresc să ocupe un fotoliu de conducere.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis. Iar aici lucrurile devin ceva mai complicate. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să scrie un proiect managerial, ci și că îl poate pune în practică.
Proba este împărțită în trei secțiuni: 20 de minute pentru prezentarea și susținerea proiectului planului managerial, argumentarea obiectivelor și a viziunii privind dezvoltarea școlii; 15 minute pentru rezolvarea unei situații-problemă, care poate presupune gestionarea unui conflict, a unei situații de criză, relația cu părinții sau aplicarea legislației în activitatea managerială; 10 minute pentru demonstrarea competențelor digitale și de operare necesare unui director.
Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va reprezenta media aritmetică a acestora.
Cu alte cuvinte, un proiect managerial de nota 10 nu garantează automat și un interviu de nota 10. Dimpotrivă, acum candidatul trebuie să demonstreze că poate transforma teoria în practică, că știe să ia decizii și că poate gestiona situații neprevăzute. Iar diferențele de câteva zecimi înregistrate deja la evaluarea administrativă arată cât de strânsă poate fi competiția în anumite unități de învățământ.
Dar cine îi va evalua pe viitorii directori?
Dincolo de candidați, proiecte și punctaje, un rol esențial în această etapă îl vor avea comisiile de evaluare. Cinci membri vor sta de cealaltă parte a mesei și vor aprecia modul în care fiecare candidat își susține proiectul, rezolvă situațiile-problemă și demonstrează că poate conduce o instituție de învățământ.
Așa cum am arătat și anterior, în componența acestor comisii intră reprezentanți ai inspectoratului școlar, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri sau universitar. Un aspect aparte îl reprezintă participarea oamenilor din mediul de afaceri, identificați și nominalizați cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.
Este o formulă care aduce în evaluarea viitorilor manageri și perspectiva mediului economic, în special în ceea ce privește experiența în resurse umane, recrutare și management organizațional.
Dar, dacă tot vorbim despre transparență, ar fi interesant de aflat și cine sunt persoanele desemnate să reprezinte mediul de afaceri în aceste comisii, ce experiență profesională au și în ce unități de învățământ vor participa la evaluare.
Nu este o simplă curiozitate. Vorbim despre oameni care vor contribui, prin notele acordate, la stabilirea viitorilor directori și directori adjuncți ai școlilor brăilene. Iar dacă membrii comisiilor au o responsabilitate atât de importantă, este firesc ca și experiența și criteriile care au stat la baza desemnării lor să fie cunoscute, în măsura permisă de cadrul legal. Până la urmă, nu doar candidații trebuie să demonstreze că sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le vizează. Și cei care îi evaluează trebuie să inspire încredere.
Verdictul final, în decembrie
Concursul continuă, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Până atunci, urmează contestațiile la rezultatele acestei prime etape, programarea candidaților promovați și, mai ales, interviurile propriu-zise. Cele 40 de note de 10 reprezintă, fără îndoială, un început interesant. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care au obținut punctaje maxime pe hârtie vor reuși să confirme și în fața comisiilor.
Pentru că una este să construiești un plan managerial și alta este să demonstrezi, în 45 de minute, că ai capacitatea să conduci o școală. Iar pentru cei care vor ocupa funcțiile de conducere de la 1 ianuarie 2027, adevăratul examen nu se va încheia odată cu afișarea rezultatelor din 9 decembrie.
Comisiile vor da notele, candidații își vor susține proiectele, iar comunitățile școlare vor aștepta rezultatele. Cine va trece cu brio de toate etapele? Până în decembrie mai avem de urmărit câteva episoade. Om trăi și om vedea!
CELE MAI CITITE
