GALERIE FOTO Proiect de 7,5 milioane de euro finalizat înainte de termen. Investiție masivă în școlile Brăilei

Miercuri, 29 aprilie, într-un spațiu emblematic pentru identitatea culturală a orașului – Teatrul „Maria Filotti” – Primăria Municipiului Brăila a marcat oficial finalizarea unuia dintre cele mai ample proiecte educaționale derulate în ultimii ani din fonduri europene: modernizarea infrastructurii educaționale din municipiu.

Conferința de presă organizată cu acest prilej, a adus în prim-plan rezultatele proiectului „Educație pentru performanță” (cod F-PNRR-Dotări-2023-5102), dar și oamenii din spatele acestui demers amplu. Evenimentul a devenit, dincolo de prezentarea unor indicatori tehnici, o radiografie a efortului administrativ depus pentru atragerea fondurilor europene și transformarea concretă a școlilor brăilene.

În centrul conferinței s-a aflat primarul Viorel Marian Dragomir, care a prezentat proiectul nu doar ca pe o realizare administrativă, ci ca pe un angajament îndeplinit față de comunitate, acesta a vorbit deschis despre provocările, deciziile și satisfacțiile generate de implementare, subliniind încă de la început miza reală a proiectului: transformarea școlilor brăilene într-un spațiu adaptat prezentului: ”Astăzi nu anunțăm doar finalizarea unui proiect. Anunțăm o schimbare profundă în modul în care arată și funcționează școala în municipiul Brăila. Vorbim despre o investiție de 7,5 milioane de euro în educație. Este o investiție majoră din fonduri europene care ajunge direct în școlile din municipiul Brăila, acolo unde contează cu adevărat – la elevi și profesori”.

Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 15 Educație, are o valoare totală de 37.875.654,66 lei (aproximativ 7.575.131 euro), la care se adaugă o cofinanțare locală de 144.140 lei. Implementarea s-a întins pe o perioadă de 34 de luni (26 iulie 2023 – 31 mai 2026), însă finalizarea a fost realizată înainte de termenul limită, un aspect subliniat de edil ca fiind rezultatul unei mobilizări administrative excepționale.

Impactul este unul amplu, beneficiarii direcți sunt 22.095 de elevi și 1.713 cadre didactice, dintr-un total de 45 de unități de învățământ – grădinițe, școli gimnaziale, licee teoretice și tehnologice.

Obiectivul general al proiectului a vizat creșterea rezilienței sistemului educațional, prin adaptarea acestuia la cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii și prin asigurarea unui act educațional modern, incluziv și digitalizat. Însă dincolo de cifre, filosofia proiectului a fost una diferită față de abordările standardizate.

Primarul a insistat asupra deciziei de a personaliza investițiile în funcție de specificul fiecărei unități de învățământ: ”Am refuzat varianta simplă – aceea de a cumpăra aceleași dotări pentru toate școlile. Am fi putut să cumpărăm aceleași lucruri pentru toate școlile, dar nu ar fi fost eficient din punct de vedere educațional. Ar fi fost mai ușor administrativ, dar greșit educațional. Ne-am dorit să răspundem nevoilor reale și am lucrat direct cu fiecare director, pentru a înțelege nevoile specifice – liceulde arte arenevoie de echipamente specifice, cele tehnologice de ateliere, iar cele teoretice de infrastructură digitală performantă”. Această decizie a presupus însă un efort administrativ mult mai mare: zeci de proceduri, sute de achiziții și o coordonare constantă între Primărie și unitățile de învățământ.

Un moment important al intervenției primarului a fost dedicat echipei din Primărie, pe care a evidențiat-o în mod explicit. De la direcția de cultură, care a menținut legătura permanentă cu unitățile de învățământ, până la compartimentele de achiziții, buget-contabilitate și strategii, fiecare structură a contribuit la implementare.

”Nu a fost o muncă simplă. Colegii mei au depus un efort uriaș. Direcția de achiziții a lucrat îndeaproape cu școlile, direcția de buget a susținut financiar fiecare etapă, iar colegii de la strategii au coordonat întregul proiect”. Primarul a subliniat că succesul proiectului se datorează în mare măsură acestei echipe dedicate, care a reușit să gestioneze un volum de muncă considerabil și să respecte termenele impuse.

Dotări fără precedent în școlile brăilene

Rezultatele concrete ale proiectului reflectă amploarea investiției, iar printre cele mai importante realizări se numără: peste 600 sisteme All-in-One, peste 800 laptopuri, aproximativ 200 table interactive, peste 200 table magnetice, mobilier școlar modern pentru sute de săli.

La nivel detaliat: 14 laboratoare de informatică în învățământul general, două laboratoare IT în învățământul profesional și tehnic, un laborator IT pentru grădinițe, 359 săli de clasă dotate digital, 279 săli dotate cu mobilier și materiale didactice, 4 laboratoare de științe complet echipate, 13 laboratoare de științe digitalizate, 16 cabinete școlare modernizate (psihopedagogice, sportive, multidisciplinare) și două ateliere de practică pentru învățământul tehnologic.

Managerul de proiect, Mihaela Adelina Ghionu, a subliniat că aceste dotări creează premisele unui sistem educațional modern și adaptabil, în linie cu obiectivele PNRR: ”Acest proiect a creat un ecosistem educațional modern, adaptat atât nevoilor actuale, cât și cerințelor viitoare ale pieței muncii”.

O realitate sinceră: dificultăți și lecții

Într-un discurs rar de sincer pentru un context administrativ, primarul a recunoscut dificultățile întâmpinate. Lipsa de experiență inițială a unor unități în derularea achizițiilor, volumul mare de proceduri și chiar opoziția instituțională din anumite etape au îngreunat implementarea ”nu toți erau pregătiți la început pentru aceste proceduri complexe, dar au învățat pe parcurs și merită toate felicitările”, a declarat primarul.

Acesta nu a evitat nici subiectele sensibile, menționând că o unitate de învățământ a refuzat inițial participarea în proiect. Ulterior, prin reorganizarea rețelei școlare, aceasta a beneficiat indirect de dotări prin integrarea unei alte structuri participante – ”Este o lecție despre importanța implicării. O dovadă că oportunitățile trebuie valorificate la timp. Majoritatea școlilor au înțeles oportunitatea și au acționat în interesul elevilor, de aceea merită felicitări”.

Educația – investiția care definește viitorul

Viceprimarul Alexandru Jantea Crican a completat perspectiva administrativă cu una conceptuală, subliniind rolul educației ca pilon central al dezvoltării: ”Tinerii nu sunt doar viitorul, sunt prezentul. Iar dacă prezentul nu este solid, nu putem construi un viitor stabil. Investițiile în educație sunt cele care dau sens tuturor celorlalte investiții”. Acesta a avertizat că fără o bază educațională solidă, orice alte proiecte – fie ele de infrastructură sau dezvoltare urbană – își pierd din relevanță.

Responsabilul de monitorizare, Iuliana Florinela Neagu, director executiv DSPPDERI, a subliniat importanța respectării indicatorilor și a implementării riguroase, evidențiind complexitatea unui proiect cu sute de livrabile și beneficiari multipli.

La rândul său, primarul a transmis un mesaj clar privind continuitatea: ”Acesta nu este finalul. Avem deja alte proiecte în derulare, tot prin PNRR, pentru modernizarea școlilor și grădinițelor. Echipa din Primărie rămâne la fel de implicată”.

Bucuria care nu se cuantifică în cifre

Poate cel mai relevant indicator al succesului nu se regăsește însă în cifre, ci în reacțiile celor direct implicați. Dincolo de rapoarte, proceduri și indicatori, poate cea mai relevantă imagine rămâne reacția elevilor și a profesorilor în momentul în care au intrat în sălile modernizate. ”Cea mai mare satisfacție a fost bucuria copiilor. Asta ne arată că am făcut ceea ce trebuia”, a concluzionat primarul.

Prin proiectul ”Educație pentru performanță”, Primăria Municipiului Brăila nu doar că a atras fonduri europene consistente, ci a demonstrat că administrația locală poate construi politici publice eficiente atunci când pune în centru nevoile reale ale comunității.

Într-un context în care educația devine tot mai dependentă de tehnologie și adaptabilitate, Brăila face un pas important spre normalitate – una în care școala ține pasul cu prezentul.