Economie
Portul Brăila, modernizat cu milioane de euro
• Compania Națională ”Administrația Porturilor Dunării Maritime” SA Galați a anunțat, recent, finalizarea proiectului ”Port Brăila – Lucrări de infrastructura a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent molului” • valoarea totală este de peste 126 de milioane de lei (aproximativ 25 milioane euro) • proiectul a fost finanțat succesiv prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul Transport 2021-2027, având ca obiectiv principal integrarea Portului Brăila în fluxul internațional de mărfuri • primarul Marian Dragomir a declarat că se așteaptă la rezultate pozitive în urma punerii în operă a acestui demers
Demersul Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Dunării Maritime” SA (CN APDM SA) Galați de integrare a Portului Brăila în fluxul internațional de mărfuri a ajuns la final.
După cum a informat APDM prin intermediul unui comunicat de presă, pe 16 aprilie a avut loc în Sala Mare a Palatului Administrativ Brăila, o conferință de presă ocazionată de finalizarea proiectului pe fonduri europene intitulat ”Port Brăila – Lucrări de infrastructura a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent molului”, codul MySMIS: 321376.
Aceeași sursă a mai menționat că proiectul are o valoare totală de peste 126 de milioane de lei (aproximativ 25 milioane euro) și a fost finanțat succesiv prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul Transport 2021-2027.
”Evenimentul a fost onorat de prezența subprefectului de Galați, doamna Veronica Macri, a primarului Brăilei, domnul Viorel Marian Dragomir și a vicepreședintelui Consiliului Județean Brăila, doamna Mirela Chivu. Directorul General al CN APDM SA Galați, doamna Marcela-Daniela Costea, subliniind importanța finalizării acestui proiect, a făcut legătura între modernizarea infrastructurii portuare a Brăilei și premisele atragerii de noi investiții, în concordanță cu resursele și tradiția locală”, se mai subliniază în cadrul postării pe pagina de Facebook a APDM Galați, referitoare la conferința de presă, la pachet cu mențiunea că edilul-șef al Brăilei, Marian Dragomir, a apreciat efortul depus de echipa de implementare, punctând importanța Portului Brăila în viața economică a orașului.
”Consolidarea conectivității Portului Brăila la rețeaua europeană de transport TEN-T, va facilita integrarea sa în fluxurile logistice strategice ale Uniunii Europene și va întări rolul său în coridoarele de mobilitate ale Dunării. Finalizarea acestui proiect nu este un punct de sosire, ci un punct de plecare, fiecare oportunitate legată de Portul Brăila spunând o poveste despre curajul de a construi un viitor sustenabil!”, a mai adăugat sursa citată.
Cum s-a realizat proiectul
Potrivit datelor oferite de APDM Galați, în cadrul unui comunicat de presă, contractul de proiectare și execuție a lucrări nr. 10314/12.12.2022 a avut o valoare de 86.849.606,97 lei fără TVA. Durata a fost de 95 luni, din care: 35 luni proiectare și execuție, 60 luni PND. Data la care s-a dat startul contractului a fost 15 ianuarie 2023.
Proiectul a fost prins în Master Planul General de Transport al României (MGPT). Mai precis, componentele: modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și a facilităților portuare pentru operarea eficientă de noi fluxuri de marfă și adaptarea acestora la noua structură a fluxurilor, cu accent pe facilitățile intermodale; Îmbunătățirea conexiunilor rutiere și feroviare ale porturilor românești cu hinterlandul; Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe șenalul navigabil al Dunării.
Așa cum am menționat mai sus, proiectul ”Port Brăila – Lucrări de infrastructură a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent molului”, început în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 a fost etapizat în vederea continuării acestuia prin intermediul Programului Transport 2021 – 2027: Apel “Dezvoltarea infrastructurii de transport în sectorul naval – proiecte fazate din perioada 2014-2020”. Prioritatea 7 – Dezvoltarea transportului naval și multimodal Obiectiv specific: RSO3.1_Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale.
Astfel Etapa 1: Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 a însemnat 29.968.447,17 lei, din care: 21.457.852,55 lei finanțare nerambursabilă din FEDR, 3.786.679,86 lei finanțare nerambursabilă din Bugetul de stat, 4.723.914,76 lei alte cheltuieli (TVA, surse proprii); Etapa 2: Programul Transport 2021 – 2027 valoarea a fost de 96.523.838,52 lei, din care: 40.685.412,18 lei finanțare nerambursabilă din FC, 40.685.412,18 lei finanțare nerambursabilă din Bugetul de stat, 15.153.014,17 lei alte cheltuieli (TVA, surse proprii).
Ce înseamnă acest demers pentru Portul Brăila
Obiectivul general al acestui proiect, potrivit comunicatului APDM Galați, l-a constituit integrarea Portului Brăila în fluxul internațional de mărfuri prin modernizarea infrastructurii portuare și a drumurilor de acces interioare în vederea creșterii capacității de mărfuri transportate pe căi navigabile și dezvoltării capacităților economice ale operatorilor portuari.
Totuși, au existat patru obiective specifice: OS 1 – Modernizarea danelor 26 și 27 prin cheuri verticale fundate pe coloane, cu structuri din beton armat, de tip estacade, L + 350 m, asigurând posibilitatea operării unui volum crescut de mărfuri și îmbunătățirea conectărilor/conexiunilor la rețelele TEN-T; OS 2 – Modernizarea drumului de deservire auto a frontului aferent danelor 26-27 (DUP 4), în lungime de 312 ml, cu scopul eliminării congestiilor rutiere la incidența în port pentru a asigura utilizarea capacităților crescute; OS 3 – Realizarea infrastructurii utilitare: instalațiile electrice aferente danelor 26-27 și iluminatul DUP 4, rețele alimentare cu apă potabilă, canalizare pluvială, canalizare menajeră și deșeuri menajere; OS 4 – Protecția mediului prin reducerea poluării apelor fluviale efectuată prin colectarea și epurarea apelor pluviale cu ajutorul separatoarelor de nămol și hidrocarburi care vor asigura parametrii apelor deversate conform Normativului NTPA 001-2002. Totul s-a realizat în context European.
”Lucrările aferente Proiectului «Port Brăila – lucrări de infrastructură a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent Molului»: s-au derulat într-o dinamică continuă și au depins într-o oarecare măsura de cotele apelor Dunării în diferite anotimpuri (exemplu viitura pe Dunăre din 2024). S-au desfășurat în condițiile uneori imprevizibile (au fost descoperite epave sub talvegul Dunării) și din acest punct de vedere au existat oarecare restricții privind execuția lucrărilor. Au apărut riscuri inevitabile (cauzate de situații imprevizibile) care au condus la extensia justificată a duratei de execuție, acest aspect fiind atenuat de către Antreprenor prin suplimentarea forței de muncă. Se poate remarca implicarea totală a Părților Contractante si a Supervizorului în implementarea cu succes a proiectului de investiții. Asigurarea ritmicității finanțării Proiectului astfel încât acesta a fost finalizat în condiții contractuale.
Finalizarea proiectului marchează un pas important în modernizarea infrastructurii de transport naval din România, investiția contribuind la creșterea capacității și eficienței operaționale a portului, la îmbunătățirea conectivității cu rețelele de transport naționale și europene și la consolidarea rolului strategic al acestuia în regiunea Dunării. Prin facilitarea transferului de mărfuri către transportul pe apă, proiectul sprijină reducerea emisiilor de carbon și promovarea unui sistem de transport durabil. În același timp, dezvoltarea infrastructurii portuare generează oportunități economice, stimulează activitatea operatorilor logistici și contribuie la dezvoltarea socio-economică a regiunii”, au mai specificat reprezentanții APDM Galați.
Dragomir: «Sperăm foarte mult ca acest proiect să aducă plusvaloare orașului prin dezvoltarea unor afaceri»
Prezent la conferința de presă pe tema finalizării proiectului legat de Portul Brăila, primarul Marian Dragomir s-a arătat încrezător în privința contribuției acestui demers la creșterea fluxului de mărfuri în zona noastră.
”Toate proiectele din Municipiul Brăila care privesc o modernizare cu fonduri europene sunt benefice și acesta cu atât mai mult, în contextul actual. Mizăm foarte mult pe creșterea transportului fluvial și cu atât mai mult a transportului și a fluxului de mărfuri din Portul Brăila. Și sperăm foarte mult ca acest proiect să aducă plusvaloare orașului prin dezvoltarea unor afaceri în această zonă”, a declarat Dragomir.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
