ADMINISTRAȚIE
Revoltă după asfaltare, pe strada Dorului
• situată la marginea cartierului Lacu Dulce, pe lângă linia de cale ferată, această stradă este foarte îngustă • înainte de asfaltare, când era plină de gropi și noroaie, foarte rar treceau mașini pe acolo • în ultimii doi ani, de când s-a turnat asfalt, este circulație non-stop, mulți șoferi preferând această rută care-i scoate în Șos. Râmnicu Sărat fără să mai ocolească prin Obor, pe la trecerea peste calea ferată, mai ales că acolo se mai așteaptă și la barieră când sunt trenuri • pe lângă faptul că mașinile trec una după alta pe străduța foarte îngustă, localnicii se plâng că unii șoferi circulă și cu viteză foarte mare, astfel că au ajuns să le fie frică să mai iasă din curte • ei s-au plâns autorităților, însă singura măsură luată a fost montarea unui indicator cu limită de viteză de 30 km/h, pe care nu-l respectă nimeni • oamenii au ajuns să regrete vremurile când nu era asfalt, iar gropile îi țineau la distanță pe șoferi • recent, toți vecinii s-au unit și au semnat o petiție prin care cer Primăriei ca strada să fie închisă circulației, cu excepția riveranilor, sau, dacă asta nu se poate, măcar să se monteze limitatoare de viteză pe carosabil • un alt neajuns reclamat de locuitorii străzii Dorului este că, după asfaltare, apa de ploaie nu se scurge corect la canalizare și le inundă curțile
Asfaltarea unei străzi dintr-un cartier periferic este, de obicei, motiv de mare bucurie pentru locatarii eliberați astfel de gropile, praful, respectiv noroaiele care ”le-au mâncat” ani din viață până la marea modernizare.
Pe o străduță din cartierul brăilean Lacu Dulce efectul a fost, însă, exact pe dos. Locatarii s-au bucurat la început că au scăpat de hârtoape și noroaie, însă în scurt timp au constatat că asfaltul din fața porții mai mult îi încurcă decât îi ajută.
De ce se întâmplă asta? Strada Dorului este situată chiar la marginea cartierului, de-a lungul rambleului căii ferate, iar principala sa caracteristică este că-i foarte îngustă. Practic, lățimea carosabilului are, în medie, cam 3 metri, de la gardurile curților până în rambleul CFR. Nu există nici borduri și nici trotuare. Iar partea proastă este că, de când s-a asfaltat, mulți șoferi au descoperit această străduță ca o cale mai rapidă de acces spre Șos. Râmnicu Sărat.
Așa se face că, dacă înainte de asfaltare rar trecea o mașină pe acolo, acum traficul a devenit de-a dreptul aglomerat, cu mașini care trec una după alta, în special dimineață și după-amiază, la orele de vârf, când lumea se duce la serviciu, respectiv se întoarce spre casă. De asemenea, strada se aglomerează foarte tare când se pune bariera la trecerea peste calea ferată dintre cartierele Lacu Dulce și Obor, pe strada Deltei. Ca să nu mai aștepte până trece trenul și se ridică bariera, mulți șoferi fac la stânga pe strada Dorului, spre Șos. Râmnicu Sărat.
Pentru localnici, vânzoleala de mașini pe această străduță îngustă reprezintă un risc permanent. Asta în contextul în care unii șoferi percep asfaltul recent turnat ca pe o invitație la apăsarea pedalei de accelerație. Aceștia circulă cu viteză foarte mare, fără să țină cont de dimensiunile foarte reduse ale străzii și de faptul că nu există, practic, trotuare, iar pietonii sunt nevoiți să meargă pe carosabilul îngust.
”Ne e frică să mai ieșim din curte, trebuie să ne asigurăm foarte bine înainte de a face un pas în stradă, pentru că în orice moment poate să treacă o mașină în viteză și să te lovească în plin. Când venim de la cumpărături mergem, cu sacoșele în mână, aproape lipiți de gard, dar tot au fost situații când au trecut mașinile la câțiva milimetri de noi. Se circulă de parcă ar fi autostradă, nu un spațiu atât de îngust. Am ajuns să ne pară rău că s-a asfaltat strada, că înainte, când erau noroaie și gropi, nu vedeai o mașină pe aici.
Acum e trafic non-stop, dar mai ales când se lasă bariera e nenorocire, nimeni nu are răbdare să aștepte până trece trenul și tot șirul de mașini o ia pe aici, ca să iasă în Râmnicu Sărat! Și problema e că nu merg și ei încet, cum ar trebui pe o stradă atât de mică. Nu, frate! Prind și 70 – 80 la oră, că se grăbesc, n-au răbdare… Noaptea, când sunt mai puține mașini, apar și tupeiștii care îi dau cu peste 100 la oră, vor raliu, vor adrenalină! Iar noi stăm închiși în casă, că ne e frică să mai ieșim în stradă. Mai ales vecinii care au copii, îi țin sechestrați în curte toată ziua, că n-au curaj să-i lase să iasă pe poartă!”, ne-a spus unul dintre locatarii străzii, însă opinii similare am aflat de la mai mulți vecini, care se plâng cu toții de situația în care se află.
Oamenii ne-au declarat că le-au adus la cunoștință autorităților locale problemele cu care se confruntă, însă singura măsură luată a fost montarea unui indicator ce limitează viteza de deplasare la 30 km/oră. Limită pe care, însă, nu prea o respectă niciun șofer.
De asemenea, strada e cu sens unic, fiind permisă circulația mașinilor doar spre Șos. Râmnicu Sărat. Se întâmplă des, însă, ca unii șofer să intre ”pe interzis”, dinspre Șos. Râmnicu Sărat spre strada Deltei, iar când le apare o mașină în față evident că nu au cum să treacă una pe lângă alta, așa că, de foarte multe ori, se ajunge la țipete, înjurături și amenințări, până când unul dintre combatanți cedează și ”dă cu spatele”.
Strada Dorului a fost asfaltată în urmă cu circa doi ani, iar cum măsura limitei de viteză de 30 km/h s-a dovedit a fi egală cu zero, locatarii au semnat o petiție prin care cer autorităților locale să impună ori să închidă strada, prin interzicerea accesului auto, cu excepția riveranilor, ori să monteze limitatoare de viteză, ca să mai ia din elanilor vitejilor de la volan care se cred acolo ca pe autostradă. Rămâne de văzut cât succes va avea acest demers!
Probleme și cu canalizarea
În altă ordine de idei, un alt neajuns de care se plâng oamenii după asfaltarea străzii este faptul că după fiecare ploaie mai puternică sistemul de canalizare nu face față, iar apa le inundă curțile și chiar și casele.
”Panta asfaltului e orientată spre curți, în loc să fie invers, iar gurile de canalizare n-au fost puse acolo unde se adună apa ci în alte locuri, așa că bălțile stau ore întregi pe stradă după fiecare ploaie. Bineînțeles că mașinile care trec fac valuri, iar apa ne intră în curți. Cine a asfaltat și a pus canalizarea, ar trebui să vină să refacă lucrarea așa cum trebuie!”, mai spun oamenii supărați.
După cum v-am mai informat, contractul pentru modernizarea străzilor din Lacu Dulce, în valoare de 17,4 milioane de lei a prevăzut asfaltarea a 33 de străzi, în lungime totală de 9,8 km. Firma care a câștigat licitația pentru execuție este ”Micatis” SRL Brăila, iar lucrările au început în toamna anului 2020 și ar fi trebuit să fie gata la finele anului 2021, însă din varii motive au fost întârzieri de circa 3 ani, șantierul fiind gata abia prin 2024.
Una dintre pricinile invocate pentru întârzierea asfaltărilor a fost legată de faptul că, înainte de a se lucra la fundație și la finalizarea carosabilului, pe multe străzi s-au montat țevi de canalizare. Această operațiune a fost executată de Compania de Utilități Publice ”Dunărea” cu resurse proprii.
Felul cum s-a montat canalizarea pe străzi precum Dorului, de exemplu, n-a trecut, însă, după cum se vede, testul realității din teren, fiindcă după fiecare ploaie mai puternică apa e preluată cu mare greutate de gurile de scurgere, astfel că băltește zeci de minute pe carosabil și de multe ori intră inclusiv în curțile oamenilor.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
