ADMINISTRAȚIE
Supraimpozitarea pe ruine, reguli ușor schimbate
• consilierii municipali au aprobat în ședința ordinară de la finele lunii martie o nouă formă a regulamentului prin care municipalitatea supraimpozitează cu 500% proprietarii clădirilor și terenurilor neîngrijite de la nivelul orașului • noua hotărâre aduce o serie de modificări ale prevederilor regulamentului inițial, aprobat în 2018 • subiectul a stârnit dezbateri în cadrul ședinței, dar în final a fost uanimitate • primarul Marian Dragomir a declarat că nu are de gând să renunțe la măsura supraimpozitării clădirilor lăsate în paragină, considerând că proprietarii acestora au avut timp suficient să le repare din 1990 și până în prezent
Membrii Consiliului Local Municipal Brăila au venit cu reguli noi pentru identificarea clădirilor și terenurilor neîngrijite de la nivelul orașului și supraimpozitarea acestora cu 500%.
Concret, în ședința ordinară a instituției din 26 martie, consilierii au aprobat regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite din intravilanul Municipiului Brăila situate în zonele ZIR 1, ZIR 2, ZIR 3, ZIR 4-ZIR 4a, potrivit Planului Urbanistic Zonal ”Centrul Istoric al Municipiului Brăila”, aprobat prin HCLM Brăila numărul 273/14.07.2010.
Astfel, au fost aduse anumite modificări regulamentului privind supraimpozitările ce datează din 20 decembrie 2018 (odată cu noua hotărâre, regulamentul vechi își încetează aplicabilitatea, noile reguli intrând în vigoare).

Potrivit raportului de specialitate al proiectului, noul regulament a fost supus dezbaterii publice, şi au fost efectuate câteva modificări față de forma din 2018. Concret, s-a eliminat articolul 10.2, respectiv punctele 10.2.1 şi 10.2.2. cu următorul conţinut: „Art. 10.2 Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea impozitului/taxei pe teren datorat/datorate în condiţiile Legii nr. 227/2015 cu modificările completările ulterioare pentru: 10.2.1. Suprafeţele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, prevăzute la art. 10.1.1, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activități economice. 10.2.2. La sesizarea Direcţiei Finanţelor Publice Locale, primarul municipiului Brăila va propune spre adoptare Consiliului local al municipiului Brăila proiectul de hotărâre de scutire a impozitului/taxei datorate pe teren aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activități economice, prin calculul suprafeţelor construite de teren aferent clădirilor cu destinaţie rezidenţială”; S-a modificat articolul 10.3. devenind articolul 10.2 cu următorul conţinut: „Criteriile de acordare a facilităţilor sunt aprobate anual prin hotărâre de Consiliu Local Municipal” şi au fost eliminate punctele 10.3.1, 10.3.2. şi 10.3.3. cu următorul conţinut: „10.3.1. Să fie realizate lucrări de intervenţie din categoria celor prevăzute la art. 6 din Legea nr. 15312011, potrivit notificării Primarului Municipiului Brăila; 10.3.2. Lucrările de intervenţie să fie realizate în conformitate cu programele multianuale, listele de inventariere regulamentele aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila; 10.3.3. Din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de intervenţie trebuie să rezulte că s-au realizat lucrările de intervenţie”. De asemenea, s-a corectat eroarea materială din Anexa nr. 3 la Regulament, referitoare la termenul de „Emitere a somaţiei pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere/îngrijire necesare, până la data de 15 noiembrie a anului țn curs”.
De ce susțin autoritățile brăilene acest proiect
Tot în raportul de specialitate al proiectului sunt aduse o serie de argumente privind oportunitatea acestui demers care are ca obiect principal majorarea impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren cu 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, din intravilanul municipiului Brăila situate în zonele ZIR 1, ZIR 2, ZIR 3, ZIR 4 — SIR 4a, conform P.U.Z. „Centrul Istoric al Municipiului Brăila”. În special plecându-se de la ideea că unele dintre aceste imobile sunt neîngrijite şi au depozitate diverse deşeuri, motiv pentru care se impun unele măsuri în vederea eliminării factorilor poluatori ce afectează sănătatea şi creează disconfort.

”Întrucât aspectul clădirilor şi al terenurilor din intravilan îşi aduce o contribuţie majoră la confortul urban – ca parte componentă a unui peisaj urban optim – caracterizat de un raport echilibrat între construcţii, vegetaţie şi căile de circulaţie şi de ameliorare a mediului de viaţă al locuitorilor municipiului se impune elaborarea unor măsuri privind protejarea, conservarea şi menţinerea funcţionalităţii acestora. Având în vedere că unele clădiri din municipiul Brăila se află într-o stare avansată de degradare, considerăm că sunt necesare măsuri care să conducă la determinarea proprietarilor clădirilor de a efectua lucrări de reabilitare a acestora. Pe lângă aspectul estetic plăcut, aceste lucrări au şi scopul de a proteja întreaga clădire de acţiunea factorilor externi precum şi de a realiza un ansamblu arhitectural şi peisagistic modern care să confere integrarea clădirilor în peisajul oferit de vecinătăţile existente”, se menționează în cadrul raportului.
Delimitarea zonelor de la nivelul orașului conform Planului Urbanistic Zonal
Conform P.U.Z. „Centrul Istoric al municipiului Brăila” aprobat prin H.C.L.M. nr. 273/14.07.2010, zonele sunt delimitate astfel: ZIR 1 Centru istoric Brăila cuprins între bd. Al. I. Cuza şi faleza Dunării; SIR 1a cuprinde subzona Piaţa Traian cu fronturile adiacente acesteia; SIR 1b subzona Piața Poligon cu fronturile adiacente acesteia; SIR 1c subzona Calea Călăraşilor cu fronturile adiacente acesteia; SIR 1d subzona str. Ana Aslan cu fronturile adiacente acesteia; SIR 1e subzona str. Calea Galaţi cu fronturile adiacente acesteia; SIR 1f subzona dintre ZIR2, Bdul Al.I.Cuza, şi SIR 1e; SIR 1g subzona dintre SIR 1e, str. Fortificaţiei, str. Grădina Publică, str. Oituz şi SIR 1b; SIR 1h subzona dintre SIR 1b, str. Împăratul Traian, cornişa Falezei Dunării, Grădina Publică, str. Grădina Publică, str. Oituz; SIR 1i subzona dintre str. Împăratul Traian, fronturile str. C.A. Rosetti, str. Rubinelor; SIR 1j subzona dintre str. Pietrei, fronturile str. Florilor, SIR1c, Bd. Al. I. Cuza; SIR 1k subzona dintre str. Frumoasă, str. Şcolilor, fronturile str. Rozelor, str. Bastionului Sir 1c, Calea Călăraşilor, Bd. Al. I. Cuza, frontul str. Bastionului (între Bd. Al. I. Cuza şi str. Frumoasă); SIR 11 cuprinde subzona dintre SIR1k, Bd. Al. I. Cuza, ZIR 2, str. M. Sebastian nr.2Â6 şi 14±18, SIR 1d, str. Școlilor, Str. Frumoasă; SIR 1m cuprinde subzona dintre str. Fortificaţiei, SIR1e, str. Galaţi, Bd. Al. I. Cuza, str. Zidari; SIR 1n cuprinde subzona dintre str. Zidari, str. Fortificaţiei str. Vadul Schelei, str. Citadelei, str. Cetăţii, str. Militară, bd. Al. I. Cuza; SIR 10 subzona dintre str. Militară, cornişa falezei, str. Vadul Schelei, Str. Citadelei, str. Cetăţii; SIR 1p subzona dintre frontul la str. Faţa Portului şi str. Danubiului; SIR 1r subzona Calea Călăraşilor nr. 47; SIR 1s subzona Liceul Teoretic ”Mihail Sebastian”; SIR 1t cuprinde subzona dintre str. Vadul Rizeriei, str. Carantinei şi str. Sergent Tătaru şi str. Sergent Tătaru nr. 6; SIR 1u subzona aferentă depozitelor din port dintre: str. Mercur, str. Vadul Rizeriei, str. Anghel Saligny, str. Mare nr. 4 şi 11; SIR 1v subzona zona liberă dintre str. Anghel Saligny şi str. Debarcaderului, de la str. Vadul Rizeriei până la parc; SIR 1x subzona spaţiilor verzi publice: Grădina Publică şi terenurile de sport, faleza Dunării între bd. AI.I.Cuza şi Moara Violatos zonele de taluz ale cornişei, zona nesistematizată a str. Cazărmii; SIR 1y subzona următoarelor străzi cu lotuile aferente: str. Cojocari numere impare şi numerele pare dintre str. Hepites şi str. Colţei, str. Colţei, str. Albastră, str. Braşoveni, St. Radu Campiniu între str. Ana Aslan şi str. Braşoveni, str. Dr. C. Hepites, str. Pomilor; SIR 1z cuprinde subzona dintre imobilul unde a funcționat fosta Bancă ”Ion Țiriac” şi str. Împăratul Traian nr. 21-25, nr. 32 , frontul str. Anghel Saligny cu nr. pare, str. Pietrei nr.32; ZIR 2 ansamblul str. Mihai Eminescu cuprinde str. M. Eminescu până la intersecţia cu str. Griviţa (Delimitare: porţiunea de stradă dintre Piaţa Traian şi str. Griviţa; zona cuprinde ansamblul şi zona sa de protecţie); ZIR 3 ansamblul str. Eremia Grigorescu, cuprinde str. Eremia Grigorescu între bd. Al. I. Cuza şi str. Plevnei (delimitare: subzona cuprinde str. Gării şi str. Viitorului între bd. Al. I. Cuza şi Biserica Sf. Gheorghe; zona cuprinde ansamblul şi zona sa de protecţie); ZIR 4 zona de protecţie a sitului istoric Centru Istoric (delimitare: SIR 4a cuprinde subzona dintre Dunăre, str. Faţa Portului şi Bd. A1. I. Cuza).
Dragomir: «Consider că este absolut necesar să continuăm cu acest proiect»
La momentul votului noului regulament privitor la clădirile neîngrijite și terenurile lăsate pârloagă la nivelul orașului, au fost discuții în miniparlamentul local cu privire la rolul pe care îl are Instituția Arhitectului și intervențiile poliției locale, precum și faptul că unii proprietari ar fi neputincioși din punct de vedere material.
Primarul Marian Dragomir a intervenit la rândul său pentru a preciza că rolul Arhitectului-șef al Municipiului Brăila este foarte important, deoarece indiferent de constatările polițiștilor locali în teren, decizia finală privind acțiunile legate de respectivele imobile de acolo sunt luate. Edilul-șef a mai subliniat că proprietarii imobilelor din Centrul Istoric au avut timp suficient de la Revoluție și până în prezent să își reabiliteze clădirile, dar nu au făcut nimic.
”Acest regulament completează regulamentele adoptate anterior. Vreau să menționez faptul că, în data de 20 decembrie 2018, am aprobat prima dată în Consiliul Local regulamentul privind supraimpozitarea clădirilor și terenurilor aflate în paragină în Centrul Istoric. Și atunci am luat în calcul un lucru foarte important: trecuseră 28 de ani, atunci, de la Revoluție, perioadă în care acei proprietari ai clădirilor abandonate sau aflate în paragină din centrul istoric avuseseră timpul necesar să le reabiliteze. 28 de ani! La care mai adăugăm încă 8 ani din 2018 și până în prezent. Avem un număr de 36 de ani în care acești proprietari ai clădirilor din Centrul Istoric au avut timpul necesar să le reabiliteze. Oare cât trebuie să-i mai așteptăm? Încă 36 de ani? Noi am susținut atunci în Consiliul Local acest proiect pentru că l-am considerat normal și oferim și anumite facilități celor care își reabilitează clădirile pentru a nu fi doar primăria care supraimpozitează, ci și primăria care oferă facilități celor care își reabilitează clădirile. Eu consider că este absolut necesar să continuăm cu acest proiect, iar arhitectul șef face parte din structura care analizează și întocmește toată documentația, ca urmare a faptului că atât domnișoara Arhitect-șef, cât și colegii de la această direcție sunt cei care avizează aceste proiecte înainte de a ajunge în Consiliul Local. Așadar, susțin necesitatea adoptării acestui proiect, dar votul vă aparține”.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
ARTICOLE CARE V-AR PUTEA INTERESA
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
DE ACELAȘI AUTOR




































