SĂNĂTATE
GALERIE FOTO Realitatea din UPU Brăila. De ce unii pacienți așteaptă, iar alții sunt preluați imediat
• un pacient la fiecare 12 minute, o singură regulă: cine are viața în pericol intră primul • aceasta este realitatea din Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, unde anual ajung aproape 46.000 de oameni • în spatele comentariilor despre timpul de așteptare se ascunde o activitate pe care puțini o văd: resuscitări, accidente grave, infarcte, accidente vasculare cerebrale și zeci de decizii care trebuie luate în câteva secunde • pentru a înțelege de ce unii pacienți sunt consultați imediat, iar alții așteaptă, am stat de vorbă cu medicul-șef al UPU Brăila, dr. Mihaela Roadevin, și am intrat, pentru câteva ore, în culisele unei secții unde timpul nu se măsoară în minute, ci în vieți
”Am stat trei ore la Urgențe”. Este una dintre cele mai întâlnite nemulțumiri exprimate în mediul online de pacienții care trec pragul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila. Din sala de așteptare, timpul pare că trece foarte greu. Dincolo de ușile camerei de resuscitare însă, fiecare minut poate însemna o viață salvată.
Statisticile arată că în anul 2025, UPU Brăila a înregistrat 45.781 de prezentări. Asta înseamnă aproape 4.000 de pacienți în fiecare lună și aproximativ 125 în fiecare zi. La un calcul simplu, rezultă că, în medie, la Urgențe se prezintă un pacient la fiecare 11-12 minute. Numai că medicina de urgență nu funcționează după reguli matematice.
Un pacient poate avea nevoie de un consult de câteva minute, iar următorul poate necesita o oră de resuscitare, investigații complexe, intubație sau organizarea unui transfer de urgență către un centru universitar. Între timp, alți pacienți continuă să ajungă la UPU.
Am înțeles foarte bine acest lucru chiar în timpul documentării acestui material. În timp ce discutam cu medicul șef al UPU Brăila, dr. Mihaela Roadevin, în zona de triaj se prezenta un pacient care solicita consult după ce fusese înțepat de o insectă. În același moment, din camera de resuscitare personalul medical solicita de urgență aprobarea unui elicopter SMURD pentru transferul unui pacient cu infarct miocardic, aflat în stare critică, către o unitate medicală de rang superior. Două cazuri ajunse aproape simultan. Două urgențe complet diferite. O imagine care explică mai bine decât orice statistică de ce la UPU nu există regula ”primul venit, primul servit”.
După-amiaza începe adevărata aglomerație
Există un lucru pe care statisticile îl confirmă zi de zi. Cele mai multe prezentări nu sunt dimineața, ci după ora 14.00. Între 14.00 și 22.00, UPU devine una dintre cele mai aglomerate structuri medicale din județ. Explicațiile sunt multiple. Programul cabinetelor medicilor de familie se încheie, iar mulți pacienți aleg să se adreseze direct Urgențelor. Tot în acest interval au loc cele mai multe accidente rutiere, accidente de muncă și accidente casnice. Sunt orele în care traficul este intens, oamenii se întorc de la serviciu, iar afecțiunile cronice, în special cele cardiace, tind să se decompenseze în a doua parte a zilei. În perioada sărbătorilor și a zilelor libere legale, presiunea asupra UPU crește și mai mult. Excesul alimentar, consumul de alcool, agravarea bolilor cronice și faptul că restul sistemului medical funcționează limitat transformă Unitatea de Primiri Urgențe în singura structură care rămâne deschisă permanent.
O unitate modernizată cu fonduri europene
În ultimii ani, Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a trecut prin cea mai amplă modernizare din existența sa. Reabilitarea a fost realizată în două etape prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în urma unui proiect accesat și implementat de Consiliul Județean Brăila.
Prima etapă a investiției a avut o valoare de 6.663.776,88 lei, contribuția Consiliului Județean fiind de 13.004,19 lei, iar etapa a doua a însumat 325.736,24 lei, cu o contribuție a administrației județene de 6.514,73 lei. Practic, prin acest proiect au fost atrase fondurile europene care au făcut posibilă transformarea Unității de Primiri Urgențe.
Astăzi, diferența este vizibilă atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.
Au fost refăcute circuitele funcționale, modernizate spațiile și achiziționate echipamente care până nu demult existau doar în marile centre universitare. Electrocardiografe cu 12 derivații, defibrilatoare bifazice, injectomate, videolaringoscoape, sisteme performante pentru încălzirea pacienților hipotermici, aparate moderne pentru perfuzii sub presiune, centrifuge de laborator, oftalmoscoape, otoscoape și numeroase alte echipamente au intrat în dotarea UPU.
Nici confortul pacienților nu a fost ignorat. Sala de așteptare și spațiile medicale au fost dotate cu sisteme moderne de ventilație cu filtre HEPA, perdele electrice de aer, cărucioare noi pentru transportul pacienților, paravane și perdele despărțitoare pentru păstrarea intimității în timpul actului medical, precum și mobilier nou, inclusiv băncuțe pentru cei care își așteaptă rândul.
Investițiile au schimbat radical condițiile de lucru și calitatea actului medical. Problema care continuă însă să pună cea mai mare presiune pe activitatea UPU la acest moment nu este lipsa aparaturii, ci lipsa personalului medical. Iar aceasta este cea mai mare provocare a Unității de Primiri Urgențe din Brăila.
De ce doi pacienți ajunși în același timp sunt consultați în momente diferite?
Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate personalului UPU este: ”De ce persoana venită după mine a fost consultată prima?”. Explicația este simplă: în medicina de urgență nu contează ora la care ai ajuns, ci cât de gravă este starea ta.
Toți pacienții sunt evaluați imediat după prezentare prin Protocolul Național de Triaj. În funcție de simptome și de funcțiile vitale, fiecare primește un cod de urgență.
Există însă situații în care un singur pacient poate mobiliza aproape întreaga echipă medicală. Un stop cardio-respirator înseamnă medic, asistenți, aparatură de resuscitare, defibrilator, medicamente, monitorizare continuă și zeci de minute în care atenția tuturor este concentrată asupra unei singure vieți. La fel se întâmplă și în cazul unui politraumatism grav, al unui copil aflat în stare critică sau al unui pacient cu accident vascular cerebral care poate beneficia de tromboliză doar într-o fereastră terapeutică de 4,5 ore. În aceste momente, consultațiile pentru pacienții cu afecțiuni minore sunt inevitabil întârziate. Nu din lipsă de interes. Nu din nepăsare. Ci pentru că, în medicina de urgență, prioritatea absolută este salvarea vieții. Aceasta este realitatea pe care pacienții din sala de așteptare nu o văd întotdeauna. În spatele unei uși închise poate avea loc, chiar în acel moment, o luptă contracronometru pentru salvarea unui om.
Dr. Mihaela Roadevin subliniază că nici sosirea cu ambulanța nu înseamnă automat prioritate. Gravitatea cazului este singurul criteriu care stabilește ordinea consultațiilor.
Statisticile arată că doar aproximativ unul din cinci pacienți care ajung la UPU reprezintă o urgență majoră. Restul sunt afecțiuni care, în multe situații, ar putea fi rezolvate de medicul de familie sau în Ambulatoriu. Acest aflux constant de cazuri non-urgente contribuie la aglomerarea Unității de Primiri Urgențe și explică o mare parte din timpul de așteptare pentru pacienții încadrați la codurile albastru și alb.
Cinci culori care pot face diferența dintre viață și moarte
Pentru mulți oameni, culorile afișate pe fișa de triaj nu spun mare lucru. Pentru personalul medical însă, ele reprezintă ordinea în care trebuie salvate vieți.
Codul Roșu înseamnă resuscitare. Pacientul este în stop cardio-respirator sau într-o stare critică, incompatibilă cu așteptarea. Timpul de preluare este zero minute.
Codul Galben reprezintă pacientul critic, aflat într-o situație care îi poate pune viața în pericol dacă intervenția întârzie. Vorbim despre infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiențe respiratorii severe sau traumatisme majore. Timpul maxim de preluare este de 10-15 minute.
Codul Verde este atribuit pacienților stabili, dar care necesită mai multe investigații – analize de laborator, radiografii, computer tomograf sau consulturi interdisciplinare.
Codul Albastru indică urgențele minore, iar Codul Alb reprezintă cazurile non-urgente, care în mod normal ar putea fi rezolvate în cabinetul medicului de familie sau în ambulatoriu.
Acesta este motivul pentru care doi oameni ajunși în același timp pot intra la consultație la diferență de câteva minute sau chiar câteva ore. Și există un lucru pe care medicii îl subliniază de fiecare dată: faptul că un pacient ajunge cu ambulanța nu înseamnă automat că va fi consultat primul. Ambulanța reprezintă mijlocul de transport, nu criteriul de prioritate. Gravitatea cazului este cea care decide.
Ce înseamnă, de fapt, o urgență?
Pentru fiecare om care ajunge la spital, problema lui este importantă și reală. Nimeni nu vine la Urgențe de plăcere. Există însă o diferență majoră între ceea ce pacientul percepe ca fiind o urgență și ceea ce medicina de urgență definește drept o urgență majoră. Pentru echipa UPU, o urgență medicală este aceea în care funcțiile vitale – respirația, circulația sângelui sau activitatea cerebrală – sunt afectate sau riscă să se prăbușească în orice moment. În această categorie intră infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, stopul cardio-respirator, hemoragiile masive, traumatismele severe rezultate în urma accidentelor rutiere, insuficiențele respiratorii grave sau stările de inconștiență. Aceste cazuri sunt preluate imediat.
La polul opus se află pacienții cu viroze respiratorii, dureri lombare cronice, afecțiuni dermatologice, atacuri de panică, dureri articulare, răni superficiale sau probleme digestive fără semne de gravitate. Aceste afecțiuni produc disconfort și necesită consult medical, însă, în cele mai multe situații, nu pun viața în pericol și pot fi rezolvate de medicul de familie sau în Ambulatoriul de Specialitate.
O gardă nu înseamnă doar un medic. În spatele fiecărui pacient lucrează o întreagă echipă
Într-o Unitate de Primiri Urgențe, pacientul îl vede, de cele mai multe ori, doar pe medicul care îl consultă. În realitate, fiecare intervenție este rezultatul muncii unei echipe în care fiecare are un rol bine stabilit. Asistenții medicali sunt repartizați permanent pe zonele de triaj, urgențe majore, urgențe medii și urgențe minore, astfel încât fluxul pacienților să fie gestionat continuu, indiferent de gradul de aglomerare.
În același timp, brancardierii sunt cei care asigură transportul rapid al pacienților între ambulanță, camera de resuscitare, computerul tomograf, sala de investigații sau blocul operator. În cazul unui stop cardio-respirator sau al unui politraumatism, câteva secunde câștigate în timpul transportului pot face diferența. La fel de importantă este activitatea infirmierelor și a îngrijitoarelor, care mențin condițiile stricte de igienă și contribuie permanent la confortul și siguranța pacienților, într-o secție în care ritmul de lucru este continuu.
Din echipa UPU fac parte și specialiști pe care pacienții îi observă mai puțin, dar fără de care activitatea s-ar bloca. Asistenții sociali și psihologul oferă sprijin pacienților și familiilor acestora în momente dificile și contribuie la gestionarea cazurilor sociale, în timp ce registratorii medicali, informaticienii, personalul administrativ, secretariatul și agenții de pază asigură funcționarea întregului mecanism.
În medicina de urgență nu există verigi neimportante. Fiecare profesionist contribuie, prin rolul său, la același obiectiv: salvarea de vieți.
Dincolo de ușile UPU: o luptă continuă cu timpul
Dacă infrastructura Unității de Primiri Urgențe a fost adusă la standarde europene prin investițiile realizate în ultimii ani, cea mai mare provocare rămâne lipsa personalului medical. Schema de personal prevede 19 posturi de medici, însă în prezent sunt ocupate doar opt.
Din cauza deficitului de personal, dar și a concediilor sau a participării la cursuri de perfecționare, există gărzi de noapte în care un singur medic trebuie să gestioneze toate prezentările din UPU. Iar cifrele arată dimensiunea presiunii. Într-o gardă de noapte ajung, în medie, între 50 și 60 de pacienți, însă există și intervale în care numărul acestora depășește 140.
Fiecare pacient este evaluat prin triaj și direcționat către zona corespunzătoare, însă, dacă în orice moment apare un stop cardio-respirator, un accident vascular cerebral, un infarct miocardic sau un politraumatism, medicul este obligat să întrerupă orice altă consultație și să intervină acolo unde viața pacientului este în pericol.
Activitatea din UPU nu înseamnă doar consultul medical. În 2025 au fost efectuate peste 16.900 de radiografii și aproximativ 13.500 de examinări CT, au fost realizate 171 de intubații, aproape 300 de ventilații mecanice și 134 de trombolize pentru pacienți cu infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Tot echipa UPU este cea care intervine ori de câte ori, în oricare dintre secțiile spitalului, apare un pacient aflat în stop cardio-respirator. Printre cele mai dificile intervenții din ultima perioadă, medicii amintesc accidentele rutiere grave în care au fost implicați copii aflați pe trotinete electrice. Sunt cazuri care solicită nu doar profesional echipa medicală, ci lasă și o puternică încărcătură emoțională asupra celor care luptă, zi de zi, pentru salvarea unor vieți.
UPU nu deservește doar pacienții care îi trec pragul
Puțini știu că responsabilitatea echipei UPU nu se oprește la pacienții care ajung în serviciul de urgență. Ori de câte ori într-una dintre secțiile Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila apare un stop cardio-respirator, echipa UPU este cea care intervine.
Practic, medicii și asistenții din Urgență trebuie să fie pregătiți în orice moment să lase ceea ce fac și să ajungă în câteva minute oriunde în spital pentru a participa la resuscitarea unui pacient. Aceasta este o activitate invizibilă pentru cei aflați în sala de așteptare, dar care consumă timp, resurse și personal.
Cum poate fiecare dintre noi să contribuie la reducerea timpului de așteptare
Dincolo de investițiile în aparatură, de modernizarea spațiilor și de eforturile echipei medicale, există un lucru care poate contribui semnificativ la reducerea aglomerației din Unitatea de Primiri Urgențe: alegerea corectă a serviciului medical.
Medicii atrag atenția că numeroase afecțiuni pentru care oamenii ajung zilnic la UPU ar putea fi tratate în cabinetul medicului de familie sau în Ambulatoriul de Specialitate. Vorbim despre viroze fără complicații, dureri cronice de spate sau articulare, afecțiuni dermatologice fără risc vital, solicitări de rețete ori probleme medicale care, deși produc disconfort, nu reprezintă urgențe.
Fiecare astfel de prezentare înseamnă timp consumat pentru evaluare, consultație, completarea documentelor, investigații și monitorizare.
Privite individual, aceste cazuri par simple. Însă atunci când zeci de astfel de pacienți ajung într-o singură gardă, presiunea asupra personalului devine uriașă.
Paradoxal, pacienții aflați în stare critică nu sunt cei care așteaptă. Ei sunt preluați imediat, indiferent de cât de aglomerată este sala de așteptare. Însă volumul foarte mare al cazurilor non-urgente consumă resurse, solicită laboratorul și serviciul de imagistică, ocupă paturi și necesită timp din partea personalului medical, influențând durata de așteptare pentru ceilalți pacienți.
Pentru a ilustra această realitate, dr. Mihaela Roadevin propune un exercițiu simplu de imaginație: ”Să presupunem că într-o gardă de noapte există un singur medic și aproximativ 60 de prezentări, toate fiind cazuri non-urgente. Din punct de vedere matematic, medicul ar avea la dispoziție aproximativ 12 minute pentru fiecare pacient, iar în acest interval intră și triajul, consultul, interpretarea investigațiilor, completarea documentelor și recomandările medicale. Este însă doar un scenariu teoretic. În realitate, în aproape fiecare gardă apar urgențe majore care schimbă complet prioritățile”.
Cu alte cuvinte, timpul pe care medicul îl acordă unui pacient nu este dictat de ceas, ci de complexitatea fiecărui caz. Un consult pentru o afecțiune minoră poate dura câteva minute. În schimb, stabilizarea unui pacient aflat în stop cardio-respirator, cu infarct miocardic sau politraumatism poate însemna zeci de minute ori chiar ore în care întreaga echipă este mobilizată în camera de resuscitare.
Un lucru rămâne însă cert, indiferent de gradul de aglomerare: fiecare pacient care trece pragul Unității de Primiri Urgențe este evaluat medical.
Așa cum spun și medicii de la UPU Brăila, timpul petrecut în sala de așteptare se măsoară în minute. Dincolo de ușile secției, însă, el se măsoară în vieți salvate.
SĂNĂTATE
Provocări pentru conducerea Spitalului Județean Brăila. Cardiologia și timpii de așteptare din UPU
• după apariția informațiilor despre cele mai recente achiziții ale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cititorii au readus în discuție situația Secției de Cardiologie și timpul petrecut la Urgențe • managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, vorbește despre deficitul de specialiști, demersurile pentru atragerea medicilor și provocările unei unități medicale care deservește zilnic sute de pacienți
După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.
Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).
Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.
Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.
Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.
Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare
Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.
Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.
De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.
”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.
Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.
Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.
”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.
Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților
O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.
ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.
Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.
Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.
Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.
Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.
În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.
Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.
În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.
Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.
Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.
Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical
Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.
Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.
Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.
Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.
Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.
”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.
Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă
Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.
Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.
Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.
Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.
Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.
SĂNĂTATE
Tehnologie modernă la Spitalul Județean Brăila
Într-un spital de urgență, tehnologia modernă nu este doar o chestiune de dotare. Uneori, înseamnă minute câștigate, un diagnostic stabilit mai repede, o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă sau posibilitatea de a monitoriza mai bine un pacient aflat între viață și moarte. Din această perspectivă, cele mai recente achiziții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila reprezintă mai mult decât o actualizare a inventarului medical.
Ele fac parte dintr-o direcție de dezvoltare pe care managerul unității, dr. Dorel Bratu, și-a asumat-o încă de la preluarea funcției, în noiembrie 2025. Am stat de vorbă cu medicul specialist în ortopedie și traumatologie despre echipamentele care au intrat recent în dotarea spitalului, despre schimbările pe care acestea le pot aduce în activitatea medicilor și, mai ales, despre planurile care urmează.
Discuția a pornit de la aparatele deja achiziționate și a ajuns firesc la întrebarea care îi interesează, în cele din urmă, pe toți pacienții: ce se schimbă concret pentru omul care ajunge în spital? Răspunsurile managerului au în comun aceeași idee: investițiile trebuie să aibă o finalitate clară, aceea de a îmbunătăți îngrijirea medicală.
Un RMN care ajunge la patul pacientului
Este prezentat de reprezentanții spitalului drept al doilea echipament de acest tip din România. Spre deosebire de un aparat RMN convențional, care presupune deplasarea pacientului către laboratorul de imagistică, noul echipament poate fi transportat direct în salon, la Terapie Intensivă sau în alte spații în care este necesară efectuarea investigației, în condițiile permise de utilizarea sa clinică. Diferența este deosebit de importantă pentru pacienții aflați în stare critică, pentru care orice transfer poate presupune dificultăți și riscuri suplimentare.
”Este un echipament de ultimă generație, mai compact, autonom și mult mai ușor de manevrat. Are roți motorizate, astfel că nu trebuie împins, ci doar ghidat. În plus, vine cu îmbunătățiri de software și posibilități de interpretare asistată de inteligența artificială”, ne-a explicat dr. Dorel Bratu.
Managerul a subliniat și diferențele față de generațiile anterioare ale acestui tip de aparat, inclusiv în ceea ce privește întreținerea. ”Un avantaj important este că nu mai depindem de heliu și de problemele de mentenanță specifice unor sisteme convenționale. Este un echipament modern, gândit astfel încât utilizarea și întreținerea să fie mai simple”, a precizat acesta.
Aparatul este destinat investigațiilor cerebrale și poate fi utilizat pentru pacienții care au nevoie de evaluare neurologică sau neurochirurgicală, în funcție de indicația medicală. La momentul discuției noastre, echipamentul urma să intre în etapa de instruire a personalului pentru utilizarea sa clinică. Pentru manager, avantajul nu ține doar de performanțele tehnice ale aparatului, ci și de schimbarea pe care o poate aduce în organizarea îngrijirii medicale.
Atunci când un pacient nu mai trebuie transportat către laboratorul de imagistică pentru o anumită investigație, echipa medicală poate evita o parte dintre dificultățile asociate transferului și își poate concentra mai bine eforturile asupra îngrijirii acestuia. Este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi pusă în slujba pacientului.
Artroscopul de ultimă generație, pregătit pentru intervenții chirurgicale
Pentru dr. Dorel Bratu, medic de specialitate ortopedie și traumatologie, această investiție are și o semnificație profesională aparte.
Artroscopia permite explorarea și tratarea anumitor afecțiuni articulare prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video și al instrumentelor chirurgicale dedicate. Noul sistem este echipat cu tehnologie video 4K, care oferă o imagine de înaltă rezoluție și permite vizualizarea detaliată a structurilor articulare. ”Artroscopul are un sistem de vizualizare 4K, cu o imagine mult îmbunătățită. Pentru chirurg, calitatea imaginii contează foarte mult, pentru că trebuie să vadă cât mai clar structurile asupra cărora intervine”, a explicat managerul.
Echipamentul este destinat intervențiilor la nivelul genunchiului, umărului, gleznei sau cotului, în funcție de indicația medicală și de complexitatea cazului. Printre procedurile care pot fi realizate prin artroscopie se numără anumite intervenții asupra meniscului, reconstrucțiile ligamentare, tratamentul unor leziuni ale tendoanelor și abordarea anumitor afecțiuni articulare.
Pentru pacienți, chirurgia minim invazivă poate însemna incizii mai mici, durere postoperatorie redusă, spitalizare mai scurtă și recuperare mai rapidă, în funcție de intervenția efectuată și de particularitățile fiecărui caz. Achiziția a fost însoțită și de dotări complementare: o masă de operație modernă și două seturi de motoare chirurgicale pentru ortopedie.
Potrivit managerului, echipamentele au fost pregătite pentru utilizare, iar programările pentru primele intervenții erau deja în curs. ”Sunt deja programări la operații. Este important să nu ne oprim la momentul achiziției. Aparatul trebuie pus în funcțiune, personalul trebuie să știe să-l folosească, iar pacientul trebuie să poată beneficia efectiv de această investiție”, a punctat dr. Dorel Bratu.
Pentru un pacient cu o afecțiune articulară, posibilitatea de a fi tratat în Brăila, fără a fi nevoit să caute soluții în alt oraș, poate însemna mai puține drumuri, costuri mai mici și acces mai facil la îngrijire. Desigur, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar disponibilitatea unei tehnologii moderne nu înlocuiește experiența echipei medicale. Împreună, însă, aparatura performantă și pregătirea specialiștilor pot extinde posibilitățile de tratament oferite de spital.
Zece ventilatoare noi pentru secțiile ATI
Dacă RMN-ul portabil aduce imagistica mai aproape de pacient, iar artroscopul deschide noi posibilități în chirurgia ortopedică, o altă investiție recentă vizează unul dintre cele mai sensibile sectoare ale spitalului: Anestezia și Terapia Intensivă. Zece ventilatoare de ultimă generație, marca Hamilton, au intrat în dotarea secțiilor ATI.
În Terapie Intensivă, aparatura este utilizată intens, uneori ore întregi, pentru susținerea funcțiilor respiratorii ale pacienților aflați în stare critică. Fiabilitatea echipamentelor și posibilitatea de a urmări cu precizie parametrii pacientului sunt esențiale pentru activitatea personalului medical. Managerul spitalului, Dr. Dorel Bratu ne-a vorbit deschis despre necesitatea acestei achiziții.
”La noi, aparatura din ATI este folosită la maximum. Vorbim despre echipamente care au acumulat zeci de mii de ore de funcționare. În timp, apar costuri de mentenanță, iar acestea trebuie analizate cu atenție. Uneori, dacă aduni cheltuielile repetate pentru întreținerea aparatelor vechi, constați că ai putea investi în echipamente noi”, a explicat managerul.
Dincolo de aspectul financiar, noile ventilatoare aduc avantaje în ceea ce privește monitorizarea și organizarea activității medicale. ”Parametrii sunt urmăriți mai ușor, iar monitorizarea este mult mai accesibilă. Un avantaj important este posibilitatea de a supraveghea mai multe aparate de la un punct central. Pot vedea dacă apare o anomalie la unul dintre pacienți fără să fiu nevoit să mă aflu chiar lângă ventilatorul respectiv”, a detaliat acesta.
O astfel de organizare îi poate ajuta pe membrii echipei ATI să identifice mai rapid situațiile care necesită atenție și să gestioneze mai eficient supravegherea pacienților. Într-o secție în care starea bolnavului se poate modifica rapid, accesul la informații clare și la sisteme moderne de alarmare poate face diferența în activitatea de zi cu zi. Cele zece ventilatoare reprezintă, astfel, o investiție în capacitatea de monitorizare și susținere a pacienților critici, dar și în condițiile de lucru ale personalului medical.
Investiții de aproximativ 10 milioane de lei
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, valoarea totală a celor trei achiziții majore — RMN-ul cerebral portabil, artroscopul și cele zece ventilatoare — este de aproximativ 10 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin Ministerul Sănătății, cu o contribuție de cofinanțare în procent de 10% din partea Consiliului Județean Brăila.
Investițiile se înscriu într-un efort mai amplu de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în care dotarea cu echipamente medicale trebuie corelată cu modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și reorganizarea serviciilor.
Pentru managerul spitalului, achizițiile recente nu reprezintă un punct final, ci o etapă dintr-un plan care trebuie continuat.
Un proiect mai amplu decât achiziția de aparatură
Dr. Dorel Bratu a preluat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în noiembrie 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la transformarea unității într-un centru medical de referință regională. Proiectul său de management are patru direcții principale: modernizarea infrastructurii, optimizarea managementului resurselor umane, creșterea siguranței și satisfacției pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.
În spatele acestor obiective se află provocări pe care un spital județean le resimte zilnic: presiunea asupra Unității de Primire Urgențe și a secțiilor ATI, deficitul de personal în anumite specialități, nevoia de modernizare a clădirilor și necesitatea integrării sistemelor informatice.
L-am întrebat pe manager dacă achizițiile recente reprezintă începutul unei noi etape sau dacă fac parte dintr-o strategie pe care intenționează să o continue. Răspunsul său a fost ferm: planurile sunt mai ample, iar investițiile trebuie să continue.
”Planul nostru este amplu. Trebuie să modernizăm spitalul, să îmbunătățim condițiile în care lucrează personalul și, în același timp, să le oferim pacienților acces la servicii medicale cât mai bune. Nu este suficient să avem un aparat performant. Trebuie să avem oameni pregătiți să-l folosească și să organizăm activitatea astfel încât pacientul să beneficieze de el”, a subliniat dr. Dorel Bratu.
Este o abordare care mută accentul de la simpla achiziție a tehnologiei către ceea ce se întâmplă după instalarea acesteia: instruirea personalului, integrarea echipamentelor în activitatea medicală și utilizarea lor în beneficiul pacienților. În același timp, modernizarea infrastructurii rămâne o componentă importantă a planului managerial.
Lucrările aflate în desfășurare la nivelul unor etaje ale spitalului sunt aproape de finalizare, potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului. După încheierea lucrărilor, vor fi necesare pregătirea spațiilor, curățenia și operațiunile specifice înainte ca acestea să poată fi utilizate în condiții corespunzătoare.
Repartizarea finală a spațiilor și destinația acestora trebuie corelate cu nevoile medicale și cu organizarea activității spitalului. Toate aceste etape sunt mai puțin vizibile decât sosirea unui echipament nou, dar sunt esențiale pentru funcționarea unei unități medicale moderne.
CELE MAI CITITE
