ADMINISTRAȚIE
Festivalul Istoric ”Vladislav I”, weekend de poveste la Brăila
• zeci de asociații din toată țara, specializate în reenactment (reconstituiri istorice) vor aduce în fața spectatorilor epoci diferite, de la războaie antice până la lupte medievale sau moderne • costume, armuri, arme, podoabe, talismane și, mai presus de toate, oameni pasionați de vremurile de demult, vor transforma, timp de trei zile, istoria într-un spectacol palpabil • vă prezentăm programul complet al celei de-a șasea ediții a Festivalului Istoric ”Vladislav I” de la Brăila, cu explicații pentru cele mai interesante momente
Festivalul Istoric ”Vladislav I”, ajuns la a șasea ediție, organizat la Brăila în perioada 11 – 13 septembrie, aduce din nou numeroase asociații din toată țara specializate în reconstituiri istorice.
Costumațiile interesante și viu colorate specifice vremurilor de demult dar și demonstrațiile de luptă sau execuții, dansurile medievale, spectacolele pirotehnice le vor oferi privitorilor o poartă către trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Ca de obicei, festivalul se va desfășura în Parcul Monument, cu excepția celor două parade tradiționale, cea de vineri, care va pleca, de la ora 18.00, din Piața Independenței către Parcul Monument, și cea de sâmbătă, tot de la ora 18.00, pe traseul Șos. Viziru (sediul IMB) – Parcul Monument.
Vă prezentăm mai jos programul complet, așa cum ne-a fost pus la dispoziție de Primărie, cu explicațiile câtorva dintre momentele istorice care vor fi puse în scenă.
Programul zilei de vineri, 11 septembrie
18.00 – 19.00 – Parada Războinicilor: Piața Independenței – Calea Călărașilor – Parc Monument.
19.30 – 19.45 – Demonstrații Garda de Onoare a Jandarmeriei Române.
19.45 – 20.15 – Cucerire, jaf și sânge pe malul dunărean. (Confruntarea dintre romani și barbari la Poarta Istorică) Participă Getodacii din Moldova, Tomis, Castrum Novis, Akantia, Asserculis, Țara Calatei).
20.45 – 21.30 – Războiul fără reguli al partizanilor. Povestirea brăileanului Ion Toba Hatmanul.
21.30 – 22.00 – Spectacol pirotehnic Sirius.
22.00 -22.30 – Balada zmeului. Spectacol pirotehnic marca Ordinul Solomonarilor.
19.00 – 22.00 – Recitaluri pe scena de la Rondou, Parcul Monument: 19.30 – Concert Trupa Truverii;
20.30 – Concert Cimpoierii din Transilvania.
Programul zilei de sâmbătă, 12 septembrie
10.00 – 17.00 – Straja la Poarta Istorică (acțiuni specifice vămii și interacțiunea cu publicul).
10.30 – 11.00 – Dansuri medievale de tip carole – Trupa Nosa (pe alee) cu muzica live Cimpoierii din Transilvania.
11.00 – 11.30 – Sărbătoarea Romană „Cerealia” – Antheia Imperialis (se desfășoară pe Aleea Centrală).
11.00 – 11.30 – Întrecerea călăreților stepelor. (Participă: Țara Calatei și Transilvania Medievală).
„Călăreții stepelor” se referă la triburile nomade și războinice din Eurasia care, prin domesticirea calului și inventarea carelor de luptă (în jurul anului 3500 î.Hr.), au schimbat definitiv istoria militară, transportul și migrația. Acești „oameni ai cailor” au dominat câmpiile vaste din estul Europei până în Asia Centrală.
11.30 – 12.00 – Lupta pe viață și moarte în arenă. (Participă: Castrum Novis, Akantia, Tomis, Getodacii din Moldova).
Doi soldați romani sunt pedepsiți, înarmaţi, puşi să se înfrunte într-o arenă romană. Nu după mult timp, rănit şi incapabil să continue lupta, unul dintre gladiatori îşi aruncă armele şi îngenunchează, semn că se recunoaşte învins şi cere îndurare. Unii strigă să i se arate îndurare, alţii îi cer moartea. În funcţie de preferinţele mulţimii, el poate fie să-l graţieze pe luptătorul învins, fie să-l osândească la moarte prin lăsarea degetului mare în jos. Mai mulți nobili daci și aliați de ai lor (germanici și sarmați) vor participa ca o delegație de pace în lumea imperiului Roman. Aici, ofițerii Romei, vor să arate „barbarilor” (disciplina și organizarea armatei romane) și cum sunt pedepsiți dezertorii. Aceștia vor fi bătuți de ofițeri și apoi vor lupta între ei cu promisiunea că doar celui care va ieși învingător i se va cruța viața, dar asta doar după ce la final se va duela cu cel mai bun războinic din delegația barbarilor.
12.00 – 12.30 – Legendele păsărilor și ale Spiritelor. (Participă: Țara Calatei și Societas Falconis).
12.30 – 13.00 – Lupta de la Porțile Brăilei (Marele Război). Coordonator Mircea Stoica.
Lupta și operațiunile militare din zona Brăilei din timpul Primului Război Mondial fac parte din campania de apărare a Munteniei din iulie-decembrie 1916 și din bătăliile de stabilizare de pe frontul de la Dunărea de Jos și Siret. Zona a fost un punct cheie în două momente strategice major. Anul acesta se împlinesc 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.
13.00 – 14.00 – Antrenamentele cu săbiile și tragerile cu arcul (Valea Plângerii, lângă călăreți). Coordonator Claudiu Segra.
14.00 – 15.00 – Interacțiune teatru pentru copii, ateliere la corturi, jocurile medievale, muzică și dansuri de epocă.
14.30 – 15.00 – SAKAI – spiritul samurailor – o prezentare a artelor marțiale japoneze din perioada medievală, a echipamentelor și a tehnicilor de luptă folosite în fața invaziei mongole din secolul al XIII-lea, alături de evoluția lor modernă – iaido și battodo. (Participă: Tomis – filiala Galați).
15.00 – 15.30 – Campania din Moesia a prințului Decebal. (Uciderea guvernatorului Claudius Opius Sabinus) (participă: Țara Calatei, Getodacii din Moldova, Tomis, Castrum Novis, Akantia).
Dacii au fost bărbaţii viteji, care au uimit antichitatea cu credinţa, simplitatea şi curajul lor. Istoria aminteşte de trei dintre copiii regelui Scorilo: cei doi fii, Diurpaneus, Diegis şi o fiică. Fiul cel mare, Diurpaneus, devenit apoi rege cu supranumele Decebal. În iarna anului 85, comandantul dac Diurpaneus, fiul regelui Scorilo şi nepot al regelui Duras, a pustiit malurile sudice ale Dunării, care erau de mai multă vreme în stăpânirea romanilor. Guvernatorul Moesiei, C. Oppius Sabinus, a strâns o armată şi a pornit o campanie împotriva dacilor, însă Diurpaneus, cu războinicii săi, i-a învins pe romani și l-a decapitat pe comandantul lor.
15.30 – 16.00 – Comerțul și judecarea făptașilor în Evul Mediu. Coordonator Ienei Francisc. (Participă: Străjerii Cetății Neamțu, Ignis Vultus, Palatinii de Terra Medieș, Asserculis, Cavalerul Danubian).
În Evul Mediu, cei dovediți vinovați erau supuși pedepselor în public. Pedepsele erau date pentru comunitate prin metoda „oferirii exemplului”. Banda desenată explica mulțimii că tipul de greșeală este însoțit de un tip de pedeapsă. Justiția era bazată pe probele fizice, unde soarta acuzatului era decisă prin intermediul unor teste divine. Călăul îndeplinea ultima sentință!
16.00 – 16.30 – Menestrelii în portul Brăilei. (Participă Trupa Truverii).
16.30 – 17.00 – Armata română în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. (Participă „Danubiana”).
18.00 – 19.00 – Exercițiul demonstrativ al ISU de descarcerare, în Parcul Monument, la Rondou.
18.00 – 19.00 – Parada Războinicilor: Sos. Viziru (IMB) – Barieră – Str. Pietății –Parc Monument.
19.15 – 19.30 – Demonstrații Garda de Onoare a Jandarmeriei Române.
19.30 – 20.15 – Bătălia de la Ogretin-Teișani, jertfa de sânge și sacrifiu. Coordonator Ienei Francisc. (Participă: Asserculis, Țara Calatei, Străjerii Cetății Neamțu, Ignis Vultus, Palatinii de Terra Medieș, Tomis, Cavalerul Danubian).
Bătălia de la Teișani (23-24 septembrie 1602) a fost o confruntare decisivă din timpul Războiului cel Lung, în care oastea Țării Românești, condusă de voievodul Radu Șerban, a respins o invazie masivă a tătarilor și a pretendentului Simion Movilă. Prin organizarea unei tabere fortificate, creștinii au rezistat superiorității numerice inamice printr-un sacrificiu imens, consolidându-și independența. Judecarea învinșilor: execuții publice (simulate) din perioada medievală. Trasul în țeapă. Sfârtecarea condamnatului de patru călăreți.
20.15 – 20.45 – In Memoriam. Comisarul – Erou Alexandru Popovici (Primul Război Mondial). Coordonator Mircea Stoica.
Unul dintre eroii acelor vremuri a fost comisarul brăilean Alexandru-Emil Popovici (n. 1862 – d. 1917), care ajunge, în anul 1916, pe postul de comisar III, la Poliţia Portului Brăila. Alexandru Popovici a creat o reţea informativă, fiind ajutat în culegerea informațiilor despre trupele germane și armamentul aflat în portul Brăila, de elevii de la liceul „Nicolae Bălcescu” din localitate și alți patrioți români. Polițiștii erau instruiți pentru organizarea mişcării de rezistenţă a populaţiei românești împotriva ocupaţiei străine, precum şi o reţea informativă care să culeagă şi să transmită informaţii utile Comandamentului Militar din Moldova.
20.45 – 21.15 – Pădurea ielelor. Spectacol pirotehnic marca Ordinul Solomonarilor.
19.00 – 22.00 – Recitalurile de pe scena de la Rondou: 19.00 – Dansuri medievale – Nosa; 19.30 – Povești muzicale și teatrale – Trupa Truverii; 20.00 – Concert Nicu Alifantis; 21.30 – Concert Cimpoierii din Transilvania – The Medieval Rock Show.
Programul zilei de duminică, 13 septembrie
10.00 – 15.00 – Straja la Poarta Istorică cu diferitele acțiuni specifice vămii, pazei de zi, și interacțiunea cu publicul.
10.00-10.30 – Dansurile antice de sărbătoare. (Participă Getodacii din Moldova).
10.30 – 11.00 – Gâlceava la romani și pedepsele pe măsură! (Participă: Castrum Novis, Akantia, Tomis, Asserculis).
11.00 – 15.00 – Interacțiune teatru pentru copii, ateliere la corturi, jocurile medievale, muzică și dansuri de epocă.
11.00 – 11.30 – „Gloria mută” în apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial). Coordonator Mircea Stoica.
În toate vremurile critice, de războaie pustiitoare şi îndelungate, înaintaşii noştri au găsit în ei şi prin ei izvoarele de tărie, rezistenţă, de vitejie şi de eroism. Între aceste izvoare s-au numărat, fără niciun dubiu, dragostea lor fierbinte faţă de Patrie, caldele şi permanentele lor sentimente de autentic patriotism.
11.00 – 12.00 – Exercițiul demonstrativ al ISU de descarcerare.
12.00 – 12.30 – Dansuri medievale „Medievalia” – Antheia Imperialis.
12.30 – 13.00 – Atelierul muzical cu Cimpoierii din Transilvania.
13.00 – 13.30 – Măiestria călăreților și șoimăritul în arenă. (Participă: Țara Calatei și Societas Falconis).
13.30-14.00 – „Disciplina e de fier, căzăturile sunt de aur la instrucție”. Prezentări din perioada 1860-1945. Coordonator Mircea Stoica.
15.00 – 15.30 – Expediția de pedepsire a nord-dunărenilor de către împăratul Constantin cel Mare. (Participă: Getodacii din Moldova, Castrum Novis, Akantia, Tomis, Asserculis).
Expediția de menținere a ordinii la nord de Dunăre de Împăratul roman Constantin cel Mare. Aceste acțiuni militare au fost îndreptate împotriva dacilor autohtoni, precum și împotriva populațiilor migratoare (cum erau goții sau vizigoții) care amenințau granița dunăreană.
15.30 – 16.00 – Intrigile și pedepsele nemiloase la Curtea lui Vladislav I. Coordonator Ienei Francisc. (Participă: Asserculis, Țara Calatei, Străjerii Cetății Neamțu, Ignis Vultus, Palatinii de Terra Medieș, Tomis, Cavalerul Danubian).
16.00 – 16.30 – Lupta de la Oarba de Mureș (Al Doilea Război Mondial). Coordonator Mircea Stoica.
16.30 – 17.00 – Muzică medievală în Arenă. (Participă: Cimpoierii din Transilvania și Truverii)
17.00 – 17.30 – Campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rareș, Coordonator Luca Ioan Geo. (Participă: Țara Calatei, Străjerii Cetății Neamțu, Ignis Vultus, Palatinii de Terra Medieș, Tomis, Cimpoierii din Transilvania, Cavalerul Danubian).
Luarea în stăpânire a orașului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul, luând un oraș mare și puternic anume Brăila, l-a supus stăpânirii sale și a început a face cetate de zid”. Rezultă deci că ocuparea orașului ar fi avut loc între iunie 1539 și 30 octombrie 1540 și nu în timpul anului 1538 în campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rareș. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele așa cum s–a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, și cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, și s-au mulțumit să-l pronunțe după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i.
17.30 – 18.00 – Povestea lui Codin din Brăila (medieval). Coordonator Ienei Francisc. (Participă Asserculis).
Codin era un pescar isteț și plin de spirit, care trăia pe malul Dunării, lângă Brăila. El era cunoscut în toată regiunea pentru viclenia și priceperea sa în a rezolva cele mai complicate situații. Într-o zi, Codin a fost chemat la un boier bogat, dar foarte lacom, care voia să-l pună la încercare. Codin, cu istețimea sa obișnuită, a acceptat provocarea. Boierul, văzând cum a rezolvat Codin încercările, nu a putut să-și mai țină râsul și a izbucnit în hohote de râs. Astfel, Codin a câștigat punga cu bani.
19.00 – 20.00 – Închiderea Festivalului „Vladislav I”.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
