Deblocarea posturilor în Sănătate a început să dea roade la Spitalul Județean

Adaugă ca sursă preferată în Google

”Șansa la viață nu ar trebui să depindă de județul în care locuim.” Este mesajul care a stat la baza unei recente știri difuzate de Pro TV, dar și o realitate care capătă o însemnătate aparte atunci când vorbim despre accesul la servicii medicale de urgență, în special în cazul afecțiunilor cardiovasculare. La Brăila, problema deficitului de medici cardiologi este una cunoscută, iar conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență încearcă să găsească soluții pentru a acoperi necesarul de personal și pentru a asigura continuitatea actului medical într-o specialitate în care timpul poate face diferența dintre viață și moarte.
Un prim semn că lucrurile se pot mișca în direcția bună a apărut la sfârșitul lunii iulie. În data de 30 iulie 2026, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila a publicat anunțul pentru ocuparea unui post vacant de medic specialist, specialitatea cardiologie. La concurs s-a înscris un singur candidat. După susținerea celor două probe și evaluarea punctajului obținut, acesta a fost declarat admis. Astfel, începând din luna septembrie, echipa medicală a spitalului va avea încă un medic cardiolog. Este o veste bună, dar nu este, deocamdată, o rezolvare a problemei. Un medic în plus înseamnă un pas înainte, însă necesarul este în continuare mult mai mare. Potrivit informațiilor transmise de conducerea spitalului, în cursul lunii septembrie urmează să fie scoase la concurs alte trei posturi de medic specialist în cardiologie. În paralel, conducerea unității medicale face demersuri pentru atragerea unor medici rezidenți care să vină la Brăila și să contribuie la asigurarea gărzilor pe specialitatea cardiologie.

Angiograful, o investiție care trebuie să fie și funcțională

Problema nu se rezumă însă doar la numărul de medici. În lipsa unor cardiologi intervenționiști, aparatura medicală de care dispune spitalul nu poate fi valorificată la capacitatea pentru care a fost destinată. Tocmai de aceea, conducerea Spitalului Județean Brăila a făcut demersuri pentru operaționalizarea aparatului angiograf, cu speranța că existența unei infrastructuri funcționale va putea contribui la atragerea unor medici cardiologi intervenționiști. Discuțiile nu au rămas doar la nivel de intenție. Conducerea spitalului a purtat deja discuții cu doi medici cardiologi intervenționiști, în încercarea de a găsi o soluție pentru ca serviciile intervenționale să poată fi dezvoltate și la Brăila. Este un demers important, pentru că într-un caz cardiovascular grav, pacientul nu are nevoie doar de un spital în care să ajungă, ci de un sistem capabil să intervină rapid și complet.

Problema nu este doar a Brăilei

Și poate aici este una dintre cele mai importante întrebări. Ce se întâmplă atunci când un județ nu are suficienți medici? Unde este trimis pacientul? Și cât de departe trebuie să meargă pentru a avea acces la tratamentul de care are nevoie? Situația devine cu atât mai delicată cu cât nici județele din regiune nu stau, la rândul lor, foarte bine din punct de vedere al resursei umane medicale. Galați, Vrancea, Buzău, Prahova, Călărași, Ialomița, Giurgiu și Teleorman se confruntă, în diferite forme și grade, cu propriile probleme legate de deficitul de personal medical și accesul la servicii specializate. În aceste condiții, ideea că ”șansa la viață nu ar trebui să depindă de județul în care locuim” nu mai este doar o formulare puternică pentru o știre de televiziune. Devine o întrebare concretă pentru sistemul medical.
La Brăila, apariția unui nou cardiolog în luna septembrie și perspectiva scoaterii la concurs a încă trei posturi arată că există încercări de a corecta această situație. Demersurile pentru atragerea rezidenților și pentru aducerea unor cardiologi intervenționiști sunt, de asemenea, pași necesari.Dar până când aceste soluții vor deveni realitate, problema rămâne.
Pentru că într-o specialitate precum cardiologia, ”încă un medic” nu înseamnă doar un post ocupat într-o schemă de personal. Poate însemna un pacient văzut la timp, o gardă acoperită, o intervenție făcută mai repede și, în cele din urmă, o șansă în plus la viață. Iar această șansă ar trebui să fie aceeași, indiferent dacă pacientul locuiește la Brăila, Galați, Buzău sau în orice alt județ al țării.