ADMINISTRAȚIE
Spitalul Județean Brăila. Construcții modulare pentru birouri
• consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică, faza Studiu de Fezabilitate (SF) și indicatorii tehnico-economici pentru o construcție modulară cu destinații de spații administrative, ce va fi montată în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brăila • după cum a explicat președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), este vorba în total despre 24 de module • acestea vor găzdui partea de birouri din unitatea spitalicească, urmând ca spațiile ocupate în prezent de segmentul administrativ să fie utilizate în beneficiul pacienților și cadrelor medicale • valoarea totală a investiției se ridică la 3.478.050,55 lei cu TVA, iar subiectul a stârnit critici din partea consilierilor județenii PNL Brăila, în privința prețului considerat prea ridicat • Chiriac a explicat că valoarea finală va depinde de prețul stabilit în urma licitației publice
O nouă investiție la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brăila din partea Consiliului Județean Brăila. Este vorba despre achiziția unor construcții modulare menite să preia spațiile destinate în prezent birourilor la nivelul unității spitalicești, pentru a elibera săli existente și a contribui la crearea unor condiții mai bune pentru pacienți și pentru medici.
Mai exact, în ședința ordinară a CJ Brăila din 31 august, consilierii județeni au aprobat documentația tehnico-economică, faza Studiu de Fezabilitate (SF) și indicatorii tehnico-economici pentru această construcție modulară cu destinație de spații administrative. De asemenea, cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri, a fost însărcinată Direcția tehnică și lucrări publice a CJ Brăila.
”Accesul auto și pietonal se realizează prin căile de acces existente ale incintei spitalului, cu acces din Șoseaua Națională veche. Investiția este inițiată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brăila prin CJ Brăila, în vederea asigurării unor spații administrative adecvate desfășurării activităților specifice SCJU Brăila, în condițiile deficitului de spații administrative existente în cadrul ansamblului spitalicesc. Investiția propusă se înscrie în procesul de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aferente serviciilor publice de sănătate, prin asigurarea unor spații corespunzătoare desfășurării activităților administrative și de suport, necesare funcționării unității sanitare”, se precizează în referatul de aprobare al proiectului.
Același document mai menționează că, în prezent, activitățile administrative sunt desfășurate în spații insuficiente și dispersate în cadrul ansamblului spitalicesc, situație care conduce la utilizarea unor suprafețe ce pot fi valorificate mai eficient pentru activități medicale și conexe actului medical. ”Soluția propusă permite realizarea investiției într-un termen redus, cu intervenții limitate asupra amplasamentului și cu posibilitatea adaptării ulterioare a compartimentărilor interioare, în funcție de necesitățile beneficiarului”, mai atrage atenția sursa citată.
Totodată, amplasarea construcției în incinta existentă a SCJU Brăila, permite utilizarea infrastructurii edilitare existente, investiția necesitând exclusiv realizarea racordurilor la rețelele de utilități existente în incintă. Construcția modulară va fi livrată complet echipată cu instalațiile interioare necesare funcționării (instalații sanitare, instalații electrice, de iluminat și prize, instalații de climatizare), urmând ca pe amplasament să fie executate numai lucrările de racordare la rețelele existente și punerea în funcțiune a obiectivului.
Tot în documentația aflată la mapa consilierilor județeni este subliniat și faptul că valoarea totală a investiției se ridică la 3.478.050,55 lei cu TVA (2.881.250,50 lei fără TVA), din care construcția și montajul înseamnă 2.670.465,06 lei cu TVA (2.206.955,92 lei fără TVA). Durata de execuție a lucrărilor este estimată la șase luni de zile.
Chiriac: Prețul final va fi stabilit în urma unei licitații publice
Subiectul a stârnit dezbateri în ședința ordinară a CJ Brăila de la finele lunii trecute, după ce consilierul județean PNL Ovidiu Nechita a solicitat să i se spună exact numărul de module ce vor fi amplasate în curtea spitalului. În contextul în care președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, i-a transmis că va fi vorba despre 24 de module, însă cu precizarea că viitoarea construcție va fi recompartimentată în așa fel în cât să încapă tot personalul administrativ al spitalului, Nechita a insistat pe ideea că prețul este prea mare.
”Dacă vor fi 24 de module, o să fac un singur calcul: Deci 700.000 de euro – cam atât costă -, împărțit la 24 de module! Înseamnă că dumneavoastră dați 30.000 de euro pe un modul. Vreau să vă spun că eu am făcut un studiu de piață. Un modul costă 30.000 de euro la dumneavoastră. Dar un modul care este super dotat cu absolut tot înăuntru – și cu toalete și cu ce vreți dumneavoastră-, pleacă undeva la 2.500 de euro și ajunge maxim undeva la 10.000 de euro dacă este super dotat. Am dorit și noi să știm, ce le puneți acolo, la toaletă? Ceva special? Le puneți manechine? Oameni care te perie? Ce se întâmplă de ajunge la 30.000 de euro, per total, un modul?”, a declarat Nechita, insistând pe ideea că un modul va costa cât o garsonieră în Municipiul Brăila și că nu i se pare un preț corect.
Reprezentanții CJ Brăila care se ocupă de acest proiect au explicat că situația este una mai complexă decât pare la prima vedere, în sensul că modulele nu sunt așezate pur și simplu, ci necesită o fundație și alte câteva lucrări care au fost incluse în propunerea de preț, precum și materiale care să potențeze eficientizarea energetică.
Totodată, Francisk Iulian Chiriac, șeful CJ Brăila, a afirmat că valoarea proiectului a reieșit în urma unui studiu efectuat de specialiști. Mai mult, a explicat că prețul final al modulelor va fi stabilit în urma unei licitații publice, astfel că ar putea fi mai mic decât valoarea totală estimată acum.
”Domnule consilier, documentația tehnico-economică e făcută de o firmă de specialitate. Ați fost președinte, vicepreședinte. Știți, da?! Următoarea fază este proiectul tehnic, se face proiectul și apoi licitație. În momentul când se va da drumul la licitație la acest proiect, or să vină firmele respective pe care le costă, nu știu, 2.500, 3.000, 10.000 de euro și vor licita la un preț foarte bun, astfel încât construcția respectivă nu va costa 700.000 de euro, va costa 300.000, 400.000 de euro. Cei care au făcut DALI-ul, au pus acolo tot ceea ce înseamnă partea de montaj, de construcții, de achiziționare, de transport și așa mai departe. Știți foarte bine că la orice licitație prețurile se duc în jos. Așteptăm licitația să vedem cu cât se va câștiga. Și atunci vom economisi din acești 700.000. Nu știu, poate că se va câștiga cu 300.000, 400.000, 500.000 euro. Sunt firme de specialitate care vor face proiectul integral”, a declarat Chiriac.
Președintele consiliului a mai afirmat că are încredere în calculele făcute de firma care a realizat proiectul, deoarece este vorba despre specialiști, pe care nu îi poate acuza că nu ar fi procedat corect.
”Eu iau documentația, o aprob, merg la următorul pas care va fi proiectul tehnic, după care la licitație. Iar la licitație, în funcție de prețul pe care noi îl scoatem, ei vor veni și vor licita pentru a face acea construcție. Nu o face nici mama, nici tata, nici colegii, nici dumneavoastră! (…) Eu vă spun că procedurile sunt legale! Noi aprobăm acum o documentație făcută de niște oameni, luată printr-un contract de achiziție, după care urmează partea de proiect tehnic și cea de licitație. Și vom vedea ce se va întâmpla. Am fost și în faze în care partea de DALI a fost făcută subfinanțat, în care mereu am adăugat și nu s-a prezentat nimeni la licitație. Sunt oameni profesioniști în cadrul aparatului de specialitate, vor face achiziția pe procedurile legale și vom vedea ce va ieși. Da? Ei vor răspunde de licitație, ei vor cere oferte cât va fi modulul: 5.000, 10.000, 15.000, 30.000, 70.000 de euro. Nu știu cât va fi. Ei răspund de toată licitația, da? Dumneavoastră induceți în eroare, pentru că ei au făcut un DALI și atât costă! Asta au spus oamenii ăștia! Datoria noastră ca și consilieri este să-l aprobăm, după care să trecem la pasul următor. Dumneavoastră nu sunteți de profesie inginer-arhitect”, a conchis Chiriac.
După alte lungi discuții, proiectul a fost aprobat cu votul majorității. Cei șase consilieri județeni ai PNL Brăila prezenți în ședință au votat cu abținere.
Investiția nu generează venituri directe, dar vine cu alte avantaje
În raportul de specialitate al proiectului se menționează că necesitatea promovării acestei investiții rezultă din mai mulți factori: Insuficiența spațiilor administrative existente; necesitatea reorganizării funcționale a activităților administrative; necesitatea separării funcțiunilor administrative de cele medicale; necesitatea asigurării unor condiții corespunzătoare de lucru pentru personalul administrativ; necesitatea utilizării eficiente a spațiilor existente din cadrul spitalului, cu prioritate pentru activitățile medicale și conexe actului medical.
Prin realizarea acestei investiții se urmărește amplasarea unei construcții modulare permanente cu regim de înălțime parter plus un etaj, destinată funcțiunilor administrative și de birouri, cu o capacitate estimată de aproximativ 50 de utilizatori.
”Având în vedere natura investiției și funcțiunea propusă, respectiv realizarea unei construcții modulare cu destinația de spații administrative în cadrul SCJU Brăila, beneficiile generate de proiect sunt preponderent de natură funcțională și organizațională, nefiind urmărită obținerea unor venituri directe din exploatarea obiectivului”.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere financiar, potrivit reprezentanților CJ Brăila, investiția nu generează venituri directe și nu are caracter productiv, beneficiile economice fiind indirecte și constând în eficientizarea activităților administrative, optimizarea utilizării patrimoniului existent și reducerea costurilor asociate reorganizărilor viitoare ale spațiilor.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
