Tradițiile din Brăila, pe scenă internațională

În spatele fiecărui spectacol reușit se află luni întregi de documentare, repetiții și colaborare. În spatele fiecărei emoții trăite de public se află oameni care cred că tradițiile românești trebuie păstrate, înțelese și transmise mai departe.

Recent, am prezentat povestea elevilor Liceului Teoretic „Panait Cerna” Brăila care au dus tradițiile românești pe scena proiectului internațional Lelenfant 2026, desfășurat la Wrocław, în Polonia.

Aplauzele și aprecierea de care s-au bucurat au reprezentat doar partea vizibilă a unei munci începute cu mult timp înainte. În spatele acelui succes se află proiectul interjudețean ”Obiceiurile Pământului Străbun”, construit cu răbdare, pasiune și implicarea unei întregi echipe de profesori, artiști și parteneri culturali.

Tocmai de aceea, povestea acestui proiect și a oamenilor care l-au făcut posibil merită spusă. Pentru că, dincolo de spectacolul de pe scenă, există un amplu demers educațional și cultural care a demonstrat că tradițiile românești pot deveni o experiență autentică de învățare și un veritabil ambasador al identității noastre.

Un proiect construit în jurul patrimoniului românesc

Ideea proiectului a pornit din dorința de a-i apropia pe elevi de valorile autentice ale patrimoniului cultural românesc și de a transforma obiceiurile moștenite din generație în generație în experiențe vii, capabile să vorbească pe înțelesul tinerilor de astăzi.

Sub coordonarea profesorilor Adelina Gagu și Nicoleta Bujor, elevii au descoperit că tradițiile nu înseamnă doar informații din manuale sau evenimente comemorative, ci povești care pot fi trăite prin dans, muzică, teatru, port popular și expresie artistică.

Documentarea fiecărui obicei, înțelegerea simbolurilor și transpunerea lor pe scenă au devenit parte dintr-un proces educațional complex, în care fiecare activitate a avut rolul de a consolida identitatea culturală și spiritul de echipă.

Profesorii care au transformat o idee într-un proiect de amploare

Rolul central în dezvoltarea proiectului l-au avut inițiatoarele acestuia, profesor Adelina Gagu și profesor Nicoleta Bujor, care au coordonat fiecare etapă – de la conceperea activităților și documentarea tradițiilor, până la pregătirea elevilor și realizarea momentelor artistice.

Prin implicarea lor constantă, proiectul a devenit un spațiu în care educația s-a îmbinat firesc cu actul cultural, iar elevii au avut posibilitatea să învețe prin experiență, colaborare și creativitate.

Arta, elementul care a dat viață tradițiilor

Un rol esențial în conturarea identității artistice a proiectului l-au avut coregraful Nicușor Dragomir, din cadrul Centrului Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila, și instructor-coregraf Andreea Mădălina Novac, care au semnat coordonarea artistică și scenografia producțiilor.

Experiența și profesionalismul lor au contribuit la transformarea unor obiceiuri populare în spectacole complexe, în care dansul, muzica, teatrul și elementele vizuale s-au îmbinat într-un mod armonios. Fiecare detaliu scenic a fost gândit astfel încât publicul să descopere autenticitatea tradițiilor românești într-o manieră modernă și accesibilă.

Instituțiile culturale, parteneri ai educației

Succesul proiectului s-a datorat și colaborării strânse dintre școală și instituțiile culturale din Brăila. Un sprijin important a venit din partea Centrului Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila, care, prin implicarea managerului Mircea Emanoil Ciucașu, a pus la dispoziția echipei costume populare autentice, recuzită și sprijin logistic, contribuind la desfășurarea spectacolelor în cele mai bune condiții.

La fel de importantă a fost colaborarea cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, instituție care a oferit elevilor oportunitatea de a-și prezenta munca într-un cadru profesionist și de a aduce tradițiile românești mai aproape de public. Aceste parteneriate demonstrează că educația și cultura pot construi împreună proiecte durabile, cu impact real asupra formării tinerilor.

Trei spectacole, trei pagini din patrimoniul românesc

Până în prezent, proiectul s-a concretizat prin trei spectacole tematice care au pus în valoare momente reprezentative ale culturii tradiționale românești.

”<Nunta la români> -primul spectacol, prezentat pe scena Teatrului ”Maria Filotti” Brăila, a readus în atenția publicului unul dintre cele mai valoroase și complexe ritualuri ale satului românesc. Prin dans, muzică, port popular și momente de teatru folcloric, spectatorii au descoperit frumusețea tradițiilor de nuntă, de la obiceiurile premergătoare cununiei până la petrecerea care reunea întreaga comunitate. Spectacolul a evidențiat rolul acestor datini în păstrarea identității naționale și în transmiterea valorilor familiei și ale comunității”, a precizat profesor Adelina Gagu.

Cel de-al doilea spectacol – ”<Flori de Sânziene>, organizat tot la Teatrul ”Maria Filotti” Brăila, a fost dedicat uneia dintre cele mai îndrăgite sărbători populare ale verii. Atmosfera creată prin dansuri, cântece, obiceiuri și elemente de scenografie inspirate din lumea satului românesc a ilustrat simbolistica Sânzienelor – sărbătoare a naturii, a belșugului, a dragostei și a legăturii dintre om și tradițiile strămoșești.

Spectacolul a oferit publicului o incursiune într-un univers plin de culoare și mister, în care florile, cununile, jocul și cântecul au devenit simboluri ale unei lumi păstrate în memoria colectivă”, a menționat profesor Nicoleta Bujor.

Prin ultimul spectacol – ”<Drumul Primăverii – de la Baba Dochia la firul alb-roșu al Mărțișorului>, susținut la Centrul de Creație Brăila, proiectul a valorificat simbolurile renașterii naturii și ale începutului de primăvară.

Pornind de la legenda Babei Dochia și ajungând la tradiția dăruirii Mărțișorului, spectacolul a reunit dansul, muzica, teatrul și povestirea într-un demers artistic și educativ menit să apropie publicul de valorile autentice ale folclorului românesc, iar firul alb-roșu a devenit astfel simbolul continuității, al speranței și al legăturii dintre trecut și prezent, iar elevii au descoperit că tradițiile nu sunt doar mărturii ale unor vremuri îndepărtate, ci elemente vii ale identității noastre”, au precizat coordonatoarele proiectului.

O muncă de echipă care a trecut granițele țării

Participarea elevilor Liceului Teoretic ”Panait Cerna” la proiectul internațional Lelenfant 2026, despre care am relatat într-un articol anterior, reprezintă confirmarea valorii acestui demers educațional și artistic.

Prezența pe scena internațională nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul firesc al muncii desfășurate în cadrul proiectului ”Obiceiurile Pământului Străbun”, unde elevii au învățat să lucreze în echipă, să respecte patrimoniul cultural și să reprezinte cu mândrie tradițiile românești.

”Momentul artistic inspirat de legenda Babei Dochia și de simbolistica Mărțișorului a fost adaptat pentru un public internațional, păstrând autenticitatea tradițiilor și forța mesajului cultural. Întregul concept al reprezentației prezentate în Polonia a fost realizat printr-o strânsă colaborare între prof. Nicoleta Bujor, prof. Adelina Gagu și coregraful Nicușor Dragomir.

Echipa s-a ocupat de construirea firului narativ, alegerea repertoriului, realizarea coregrafiei și a scenografiei, precum și de armonizarea tuturor elementelor spectacolului. Profesor Ion Aurelia s-a ocupat de promovarea proiectului și de coordonarea aspectelor organizatorice, contribuind la buna desfășurare și vizibilitatea activităților realizate.

Fiecare moment a fost gândit astfel încât să transmită publicului autenticitatea tradițiilor românești într-o manieră accesibilă și atractivă pentru spectatorii proveniți din medii culturale diferite. Prin intermediul proiectului Lelenfant, tradiția Mărțișorului și legenda Babei Dochia au devenit un limbaj artistic universal, capabil să transmită mesaje despre speranță, renaștere, prietenie și legătura dintre generații”, au precizat coordonatorii proiectului.

Susținerea conducerii liceului

Întregul proiect s-a desfășurat cu sprijinul conducerii Liceului Teoretic ”Panait Cerna” Brăila. Directorul instituției, prof. Veronica Picuș, a susținut permanent implicarea elevilor și a cadrelor didactice în activități care promovează educația prin cultură și valorile identitare.

”Obiceiurile Pământului Străbun” demonstrează că școala poate deveni un spațiu în care tradițiile sunt redescoperite și valorificate prin creativitate, iar colaborarea dintre profesori, artiști și instituțiile culturale poate genera proiecte cu impact real asupra formării tinerei generații.

Mai mult decât o serie de spectacole, proiectul reprezintă o investiție în identitatea culturală a elevilor și un exemplu despre cum patrimoniul românesc poate fi transmis generațiilor viitoare prin educație, implicare și pasiune. Iar faptul că această muncă a fost apreciată inclusiv pe o scenă internațională confirmă că valorile autentice ale culturii românești pot depăși orice graniță atunci când sunt susținute de oameni dedicați și de o echipă unită.