ÎNVĂȚĂMÂNT
Rezultate PISA 2025: 4 din 10 elevi români se încadrează la analfebetism funcțional
Rezultatele PISA 2025 arată o deteriorare îngrijorătoare a competențelor de bază ale elevilor români. România se află din nou printre țările cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană, iar la matematică este depășit un prag simbolic extrem de important: mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani nu reușesc să atingă nivelul minim de competență. Nici citirea și științele nu oferă motive de optimism.
Rezultatele PISA 2025 a Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, publicate marți, 8 septembrie, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), oferă o imagine îngrijorătoare asupra nivelului la care au ajuns competențele de bază ale elevilor români.
Testarea nu urmărește doar dacă un elev a memorat anumite informații din programa școlară, ci dacă poate folosi ceea ce a învățat pentru a rezolva probleme și pentru a se descurca în situații apropiate de cele din viața reală. PISA evaluează, în principal, competențele la matematică, citire și științe.
Peste jumătate dintre elevi, sub nivelul de bază la matematică
Cea mai alarmantă situație se înregistrează la matematică.
52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență, ceea ce înseamnă că mai mult de unul din doi adolescenți întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice cunoștințele matematice pentru a rezolva probleme.
Dintre aceștia, aproximativ 30% se află chiar sub Nivelul 1a, iar alți 22% ating doar acest nivel. Reperul folosit de OCDE este Nivelul 2, considerat nivelul de bază de la care elevii pot începe să folosească matematica în situații cotidiene mai complexe.
Rezultatul este cu atât mai important cu cât în 2022 România avea 48,6% dintre elevi sub nivelul minim la matematică. Astfel, proporția a trecut acum de pragul de 50%.
Scorul mediu obținut de România la matematică este de 419 puncte, față de 428 de puncte în 2022. Deși această modificare nu este considerată semnificativă statistic, rezultatul confirmă faptul că România rămâne mult sub nivelul la care ar trebui să se afle un sistem educațional performant.
Citirea, o altă mare problemă
Nici la citire situația nu este mai bună.
48% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, ceea ce înseamnă că aproape unul din doi adolescenți are dificultăți în a înțelege și utiliza informațiile dintr-un text.
Mai grav este că aici se observă o scădere importantă față de ediția precedentă. În 2022, România avea 41,7% dintre elevi sub nivelul minim la citire. În PISA 2025, procentul a ajuns la 48%.
Scorul mediu a coborât de la 428 de puncte în 2022 la aproximativ 413 puncte în 2025, o scădere de 16 puncte, una dintre cele mai evidente deteriorări înregistrate de România la această ediție.
Practic, rezultatele indică probleme nu doar în ceea ce privește citirea propriu-zisă, ci și capacitatea elevilor de a interpreta informații, de a face conexiuni între idei și de a utiliza ceea ce citesc pentru a ajunge la o concluzie.
Aproape jumătate dintre elevi au probleme și la științe
Științele, domeniul principal al evaluării PISA 2025, nu schimbă imaginea de ansamblu.
46% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, dintre care aproximativ 20% se află sub Nivelul 1a, iar 26% la Nivelul 1a.
Scorul mediu al României este de 425 de puncte, în condițiile în care în 2022 media era de 428 de puncte. Din punct de vedere statistic, modificarea nu este semnificativă, însă procentul elevilor care nu ating nivelul minim indică amploarea problemei.
Situația este cu atât mai problematică dacă este privită în perspectivă. În 2015, ponderea elevilor aflați sub nivelul minim era mai mică în toate cele trei domenii. În zece ani, proporția celor care nu ating competențele de bază a crescut cu aproximativ 12 puncte procentuale la matematică, nouă puncte la citire și șapte puncte la științe.
România rămâne la coada Uniunii Europene
Rezultatele PISA nu reprezintă un simplu clasament al școlilor sau al elevilor. Ele sunt folosite pentru a compara eficiența sistemelor de educație și pentru a vedea dacă tinerii dobândesc acele competențe de care au nevoie pentru viața de adult.
Din acest punct de vedere, poziția României este una extrem de slabă.
Țara noastră se află în partea inferioară a clasamentului european la toate cele trei competențe analizate. România este situată pe ultimele locuri din UE și se află aproximativ între pozițiile 48 și 55 din 91 de țări și economii participante, în funcție de domeniul evaluat.
Problema nu este însă doar comparația cu alte state. Datele arată că o parte foarte mare dintre tinerii care ies din sistemul obligatoriu de educație nu au acumulat competențele considerate fundamentale.
În 2022, România avea deja rezultate mult sub media UE: 48,6% dintre elevi erau sub nivelul minim la matematică, 41,7% la citire și 44% la științe, în timp ce mediile Uniunii Europene erau de 29,5%, 26,2%, respectiv 24,2%.
Puțini elevi ajung la performanță de vârf
O altă problemă scoasă în evidență de testele PISA este numărul redus al elevilor care ating nivelurile superioare de performanță.
În 2022, doar aproximativ 4% dintre elevii români ajungeau la nivelurile 5 sau 6 la matematică, față de aproape 8% la nivelul UE. La citire, procentul era de numai 2%, iar la științe de aproximativ 1,4%, mult sub valorile europene.
Astfel, România se confruntă simultan cu două probleme: un număr foarte mare de elevi care nu ating competențele de bază și un număr mic de elevi care ajung la niveluri avansate.
Sărăcia și mediul de proveniență contează enorm
Rezultatele PISA arată și o legătură puternică între performanța școlară și statutul socio-economic al elevilor.
În cazul României, diferențele dintre elevii proveniți din familii avantajate și cei din medii dezavantajate sunt mai mari decât media OCDE. În PISA 2022, statutul socio-economic explica 21,7% din variația performanțelor la științe, față de 11,6% în media OCDE. Diferența de performanță dintre sfertul superior și sfertul inferior al distribuției socio-economice ajungea la 122 de puncte.
Cu alte cuvinte, rezultatele nu pot fi puse exclusiv pe seama elevilor sau profesorilor. Ele reflectă și diferențele majore dintre condițiile în care cresc și învață copiii.
Un semnal de alarmă pentru sistemul de educație
PISA 2025 transmite, astfel, un mesaj greu de ignorat: România nu are doar o problemă de poziționare într-un clasament internațional, ci una legată de nivelul competențelor de bază ale unei generații.
Faptul că 52% dintre adolescenții de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, 48% au probleme la citire, iar 46% nu ating pragul de bază la științe înseamnă că o parte foarte importantă dintre viitorii absolvenți intră în viața adultă fără competențele pe care școala ar trebui să le garanteze.
Într-o economie în care tot mai multe meserii presupun capacitatea de a interpreta informații, de a analiza date, de a rezolva probleme și de a învăța continuu, aceste rezultate depășesc cu mult problema unei note slabe la un test.
Ele reprezintă un semnal de alarmă pentru întregul sistem de educație și, în același timp, pentru societate. România are nu doar nevoie de mai mulți elevi care să promoveze examenele, ci de elevi care să poată înțelege ceea ce citesc, să folosească matematica în viața de zi cu zi și să gândească critic atunci când trebuie să ia o decizie.
ÎNVĂȚĂMÂNT
Începe vacanța de toamnă, iar prima notă la purtare ajunge în catalog
Vacanța de toamnă bate la ușă pentru elevii și preșcolarii din județul Brăila. Ultima zi de cursuri înainte de vacanță este vineri, 23 octombrie. Potrivit calendarului școlar, vacanța de toamnă începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie.
Elevii și preșcolarii se vor întoarce la școală luni, 2 noiembrie, când începe cel de-al doilea modul de învățare. Pentru copii, aceasta este prima pauză mai lungă de la începutul anului școlar, după săptămânile de cursuri începute în septembrie.
Prima notă la purtare din acest an școlar
Finalul primului modul aduce și evaluarea comportamentului elevilor. Vineri, 23 octombrie, învățătorii și diriginții pot trece în cataloage prima notă sau primul calificativ la purtare din anul școlar 2026-2027. Conform regulamentului școlar, fiecare elev primește o notă sau un calificativ la purtare pentru fiecare modul de cursuri.
Evaluarea are în vedere comportamentul elevului și respectarea regulilor școlii pe parcursul perioadei respective. În situațiile în care elevii încalcă regulamentele școlare, pot fi aplicate sancțiuni, inclusiv diminuarea notei la purtare, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislația în vigoare.
Absențele nemotivate pot scădea media la purtare
Un aspect important pentru elevi și părinți îl reprezintă absențele nemotivate. În gimnaziu și liceu, media anuală la purtare se diminuează cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate acumulate pe parcursul anului școlar.
Aceeași măsură se aplică dacă absențele nemotivate reprezintă cel puțin 20% din numărul anual de ore prevăzut pentru o disciplină sau un modul de specialitate. În învățământul primar, absențele nemotivate pot duce la diminuarea calificativului anual la purtare, în funcție de pragurile stabilite prin regulament.
Părinții trebuie să știe că documentele pentru motivarea absențelor se prezintă în cel mult șapte zile calendaristice de la reluarea activității elevului. Depășirea acestui termen duce la declararea absențelor drept nemotivate.
Când sunt următoarele vacanțe pentru elevii din Brăila
După vacanța de toamnă, cursurile vor continua până la vacanța de iarnă, programată în perioada 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027.
În județul Brăila, vacanța mobilă din februarie, cunoscută drept vacanța de schi, este programată în intervalul 22–28 februarie 2027. Elevii vor reveni la cursuri luni, 1 martie.
Pentru majoritatea elevilor, anul școlar 2026-2027 se va încheia vineri, 18 iunie 2027, iar vacanța de vară va începe a doua zi, pe 19 iunie.
Zeci de mii de copii în școlile și grădinițele din județ
Potrivit datelor prezentate de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Brăila, în sistemul de învățământ din județ sunt aproximativ 6.200 de preșcolari și 330 de antepreșcolari. În învățământul primar sunt înscriși circa 11.600 de elevi, în gimnaziu aproximativ 9.300, iar la liceu în jur de 9.200 de tineri. Alți aproximativ 1.000 de elevi urmează cursurile învățământului profesional.
Pentru toți aceștia, vacanța de toamnă reprezintă prima pauză importantă a anului școlar. Cursurile se vor relua pe 2 noiembrie, odată cu începerea celui de-al doilea modul.
ÎNVĂȚĂMÂNT
Un an de RUN-EU la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați marchează, pe 22 octombrie, cu ocazia RUN-EU Day, primul an de apartenență la Regional University Network – European University (RUN-EU), o alianță care reunește zece universități din nouă țări europene. Bilanțul acestui prim an arată că tot mai mulți studenți și profesori au studiat, predat ori s-au format în universitățile partenere, precum și noi colaborări academice și oportunități de dezvoltare pentru comunitatea regională.
Aderarea la RUN-EU a extins rețeaua internațională a universității, care cuprindea deja numeroase acorduri de colaborare, cu nouă noi parteneri europeni. Încă din primul an, studenți și cadre didactice din Galați au urmat programe de studiu, de formare și de predare în universitățile alianței, iar interesul pentru aceste oportunități a crescut constant.
Apartenența la RUN-EU a contribuit și la creșterea semnificativă a numărului total de studenți și profesori ai universității care au studiat sau s-au format în străinătate. Participarea universității în alianță este finanțată de Comisia Europeană, iar fondurile suplimentare atrase de universitate au permis și mai multor studenți și profesori să ajungă în universitățile partenere.
„Apartenența la RUN-EU ne oferă posibilitatea de a dezvolta programe educaționale comune, proiecte de cercetare și noi forme de colaborare internațională. Dar cred că unul dintre cele mai importante beneficii este oportunitatea de a deveni o universitate și mai implicată în viața comunității, prin voluntariat, antreprenoriat și inițiative care răspund nevoilor regiunii”, a declarat prof. univ. dr. ing. habil. Marian Barbu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Experiențe europene pentru studenți și profesori
În primul an, reprezentanții universității au participat la numeroase evenimente RUN-EU, organizate în universitățile partenere din Portugalia, Țările de Jos, Spania, Finlanda, Irlanda, Austria, Belgia și Cehia.
Interesul studenților pentru oportunitățile oferite de alianță este în creștere: pentru multe dintre programe, numărul candidaților a depășit cu mult numărul locurilor disponibile. În paralel, cadrele didactice și personalul universității au participat la întâlniri de lucru și schimburi de bune practici, din care s-au născut noi colaborări academice.
Galațiul a devenit, la rândul său, gazdă pentru activități internaționale. În 2026, universitatea a organizat două școli de vară internaționale, dedicate voluntariatului și storytelling-ului digital, precum și o întâlnire de lucru a alianței dedicată programelor educaționale comune. Aceste inițiative au adus la Galați studenți și profesori din universitățile partenere, contribuind la consolidarea dimensiunii internaționale a campusului.
„Primul an în RUN-EU a fost, pentru Universitatea «Dunărea de Jos» din Galați, un an al construcției. Am trecut de la apartenența formală la proiecte concrete: studenți care învață alături de colegi din nouă țări, un Consiliu Studențesc RUN-EU propriu, primul program STEAM al universității pentru elevi, colaborări doctorale cu universități partenere și cadre didactice implicate direct în alianță. Am învățat că o universitate regională poate avea o voce europeană fără să își piardă rădăcinile”, a subliniat George Ifrim, directorul Departamentului de Relații Internaționale și coordonatorul instituțional RUN-EU al Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
De la participare la un rol activ în dezvoltarea alianței
Pentru perioada următoare, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați își propune să își consolideze rolul în cadrul RUN-EU prin dezvoltarea programelor educaționale comune, a cercetării, a voluntariatului și a inițiativelor antreprenoriale.
„Îmi doresc ca Universitatea «Dunărea de Jos» să devină un partener la care celelalte universități din alianță să apeleze atunci când vor să dezvolte un proiect. Avem competențe în numeroase domenii și putem contribui semnificativ la dezvoltarea acestei rețele europene”, a afirmat rectorul Marian Barbu.
Perspectivele sunt susținute de rezultate concrete: noi programe de studiu și formare în universitățile partenere sunt deja planificate pentru toamna acestui an și pentru 2027. Tot în 2027 sunt planificate programe intensive de scurtă durată și evenimentul Innovation Meets Regions, care vor reuni sute de studenți, cadre didactice și membri ai personalului din întreaga alianță.
„Pentru perioada următoare, ambiția noastră este să trecem de la participare la leadership. În pregătirea următoarei etape a alianței, ne-am asumat coordonarea unor direcții importante, între care învățarea flexibilă. Vrem ca beneficiile RUN-EU să ajungă dincolo de campus, la elevii, profesorii, autoritățile și companiile din regiune, pentru că misiunea unei universități regionale europene se măsoară prin impactul în comunitatea pe care o servește”, a declarat George Ifrim.
RUN-EU Day, o aniversare dedicată comunității universitare
Primul an de apartenență la alianță este sărbătorit pe 22 octombrie, prin activități de informare și promovare a oportunităților internaționale, organizate în campusurile Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Între orele 11:00 și 15:00, studenții pot descoperi programele RUN-EU la standurile de informare. Începând cu ora 12:00, în Sala Senatului, evenimentul RUN-EU Stories aduce în fața publicului studenți care au studiat în universități partenere. Aceștia vor împărtăși experiențele lor, provocările întâlnite și oportunitățile descoperite. Întâlnirea se va încheia cu un quiz despre valorile europene, cu premii pentru participanți.
CELE MAI CITITE
