Rezultate PISA 2025: 4 din 10 elevi români se încadrează la analfebetism funcțional

Rezultatele PISA 2025 a Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, publicate marți, 8 septembrie, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), oferă o imagine îngrijorătoare asupra nivelului la care au ajuns competențele de bază ale elevilor români.

Testarea nu urmărește doar dacă un elev a memorat anumite informații din programa școlară, ci dacă poate folosi ceea ce a învățat pentru a rezolva probleme și pentru a se descurca în situații apropiate de cele din viața reală. PISA evaluează, în principal, competențele la matematică, citire și științe.

Peste jumătate dintre elevi, sub nivelul de bază la matematică

Cea mai alarmantă situație se înregistrează la matematică.

52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență, ceea ce înseamnă că mai mult de unul din doi adolescenți întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice cunoștințele matematice pentru a rezolva probleme.

Dintre aceștia, aproximativ 30% se află chiar sub Nivelul 1a, iar alți 22% ating doar acest nivel. Reperul folosit de OCDE este Nivelul 2, considerat nivelul de bază de la care elevii pot începe să folosească matematica în situații cotidiene mai complexe.

Rezultatul este cu atât mai important cu cât în 2022 România avea 48,6% dintre elevi sub nivelul minim la matematică. Astfel, proporția a trecut acum de pragul de 50%.

Scorul mediu obținut de România la matematică este de 419 puncte, față de 428 de puncte în 2022. Deși această modificare nu este considerată semnificativă statistic, rezultatul confirmă faptul că România rămâne mult sub nivelul la care ar trebui să se afle un sistem educațional performant.

Citirea, o altă mare problemă

Nici la citire situația nu este mai bună.

48% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, ceea ce înseamnă că aproape unul din doi adolescenți are dificultăți în a înțelege și utiliza informațiile dintr-un text.

Mai grav este că aici se observă o scădere importantă față de ediția precedentă. În 2022, România avea 41,7% dintre elevi sub nivelul minim la citire. În PISA 2025, procentul a ajuns la 48%.

Scorul mediu a coborât de la 428 de puncte în 2022 la aproximativ 413 puncte în 2025, o scădere de 16 puncte, una dintre cele mai evidente deteriorări înregistrate de România la această ediție.

Practic, rezultatele indică probleme nu doar în ceea ce privește citirea propriu-zisă, ci și capacitatea elevilor de a interpreta informații, de a face conexiuni între idei și de a utiliza ceea ce citesc pentru a ajunge la o concluzie.

Aproape jumătate dintre elevi au probleme și la științe

Științele, domeniul principal al evaluării PISA 2025, nu schimbă imaginea de ansamblu.

46% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, dintre care aproximativ 20% se află sub Nivelul 1a, iar 26% la Nivelul 1a.

Scorul mediu al României este de 425 de puncte, în condițiile în care în 2022 media era de 428 de puncte. Din punct de vedere statistic, modificarea nu este semnificativă, însă procentul elevilor care nu ating nivelul minim indică amploarea problemei.

Situația este cu atât mai problematică dacă este privită în perspectivă. În 2015, ponderea elevilor aflați sub nivelul minim era mai mică în toate cele trei domenii. În zece ani, proporția celor care nu ating competențele de bază a crescut cu aproximativ 12 puncte procentuale la matematică, nouă puncte la citire și șapte puncte la științe.

România rămâne la coada Uniunii Europene

Rezultatele PISA nu reprezintă un simplu clasament al școlilor sau al elevilor. Ele sunt folosite pentru a compara eficiența sistemelor de educație și pentru a vedea dacă tinerii dobândesc acele competențe de care au nevoie pentru viața de adult.

Din acest punct de vedere, poziția României este una extrem de slabă.

Țara noastră se află în partea inferioară a clasamentului european la toate cele trei competențe analizate. România este situată pe ultimele locuri din UE și se află aproximativ între pozițiile 48 și 55 din 91 de țări și economii participante, în funcție de domeniul evaluat.

Problema nu este însă doar comparația cu alte state. Datele arată că o parte foarte mare dintre tinerii care ies din sistemul obligatoriu de educație nu au acumulat competențele considerate fundamentale.

În 2022, România avea deja rezultate mult sub media UE: 48,6% dintre elevi erau sub nivelul minim la matematică, 41,7% la citire și 44% la științe, în timp ce mediile Uniunii Europene erau de 29,5%, 26,2%, respectiv 24,2%.

Puțini elevi ajung la performanță de vârf

O altă problemă scoasă în evidență de testele PISA este numărul redus al elevilor care ating nivelurile superioare de performanță.

În 2022, doar aproximativ 4% dintre elevii români ajungeau la nivelurile 5 sau 6 la matematică, față de aproape 8% la nivelul UE. La citire, procentul era de numai 2%, iar la științe de aproximativ 1,4%, mult sub valorile europene.

Astfel, România se confruntă simultan cu două probleme: un număr foarte mare de elevi care nu ating competențele de bază și un număr mic de elevi care ajung la niveluri avansate.

Sărăcia și mediul de proveniență contează enorm

Rezultatele PISA arată și o legătură puternică între performanța școlară și statutul socio-economic al elevilor.

În cazul României, diferențele dintre elevii proveniți din familii avantajate și cei din medii dezavantajate sunt mai mari decât media OCDE. În PISA 2022, statutul socio-economic explica 21,7% din variația performanțelor la științe, față de 11,6% în media OCDE. Diferența de performanță dintre sfertul superior și sfertul inferior al distribuției socio-economice ajungea la 122 de puncte.

Cu alte cuvinte, rezultatele nu pot fi puse exclusiv pe seama elevilor sau profesorilor. Ele reflectă și diferențele majore dintre condițiile în care cresc și învață copiii.

Un semnal de alarmă pentru sistemul de educație

PISA 2025 transmite, astfel, un mesaj greu de ignorat: România nu are doar o problemă de poziționare într-un clasament internațional, ci una legată de nivelul competențelor de bază ale unei generații.

Faptul că 52% dintre adolescenții de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, 48% au probleme la citire, iar 46% nu ating pragul de bază la științe înseamnă că o parte foarte importantă dintre viitorii absolvenți intră în viața adultă fără competențele pe care școala ar trebui să le garanteze.

Într-o economie în care tot mai multe meserii presupun capacitatea de a interpreta informații, de a analiza date, de a rezolva probleme și de a învăța continuu, aceste rezultate depășesc cu mult problema unei note slabe la un test.

Ele reprezintă un semnal de alarmă pentru întregul sistem de educație și, în același timp, pentru societate. România are nu doar nevoie de mai mulți elevi care să promoveze examenele, ci de elevi care să poată înțelege ceea ce citesc, să folosească matematica în viața de zi cu zi și să gândească critic atunci când trebuie să ia o decizie.