Social
Alcoolul, țigările electronice și jocurile de noroc – principalele riscuri pentru adolescenți. Ce arată datele
Peste jumătate dintre adolescenții de 15-16 ani au încercat țigările electronice, alcoolul continuă să fie de departe cea mai răspândită substanță consumată, iar unul din patru elevi a jucat jocuri de noroc pe bani în ultimul an. Datele arată însă și o schimbare importantă în comportamentele adolescenților: țigările clasice și consumul de droguri ilicite sunt în scădere, în timp ce vapingul devine tot mai prezent.
Imaginea consumului de substanțe și a altor comportamente de risc în rândul adolescenților s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Dacă în urmă cu două decenii țigările clasice reprezentau una dintre principalele tentații pentru elevii aflați la vârsta adolescenței, noile date indică o transformare a obiceiurilor.
Țigările tradiționale pierd teren, dar locul lor este ocupat într-o proporție tot mai mare de țigările electronice. În paralel, alcoolul rămâne extrem de răspândit, iar jocurile de noroc pe bani reprezintă deja un comportament cu care un sfert dintre adolescenți au intrat în contact.
Alcoolul rămâne principala problemă
Dintre toate substanțele analizate, alcoolul continuă să fie cel mai consumat de adolescenții de 15-16 ani.
Potrivit datelor studiului, 81% dintre elevi spun că au consumat alcool cel puțin o dată în viață. Mai mult, aproximativ jumătate dintre adolescenți declară că au băut alcool în ultima lună.
Procentul este foarte ridicat și arată că, în ciuda schimbărilor apărute în comportamentul adolescenților, alcoolul rămâne profund prezent în această categorie de vârstă.
Comparativ cu anii precedenți, situația nu s-a modificat radical. În 2015, proporția adolescenților care consumaseră alcool cel puțin o dată era de 77,9%. Patru ani mai târziu, aceasta urcase la 82,1%, iar în 2024 se situa la 81%.
Practic, după mai bine de două decenii de schimbări în comportamentele tinerilor, alcoolul continuă să aibă o răspândire foarte mare.
Țigările clasice pierd teren
Una dintre cele mai clare schimbări se observă în cazul țigărilor tradiționale.
În 2003, 64% dintre adolescenți declarau că au fumat cel puțin o dată. În 2024, proporția a coborât la 41%.
Este cea mai mică valoare înregistrată în ultimii peste 20 de ani și indică o scădere importantă a atractivității țigărilor clasice în rândul adolescenților.
Tendința poate părea, la prima vedere, una pozitivă. Mai puțini adolescenți ajung să experimenteze țigările tradiționale, iar diferența față de începutul anilor 2000 este considerabilă.
Problema este însă că această scădere nu înseamnă dispariția consumului de produse cu nicotină.
În ultimii ani, adolescenții s-au orientat tot mai mult către o alternativă care poate părea, cel puțin la prima vedere, mai modernă și mai puțin periculoasă: țigările electronice.
Vapingul crește rapid în rândul adolescenților
Datele privind țigările electronice reprezintă una dintre cele mai importante schimbări din comportamentul adolescenților.
În numai cinci ani, procentul celor care au încercat cel puțin o dată o țigară electronică a crescut de la 41% în 2019 la 53% în 2024.
Așadar, în prezent, mai mult de jumătate dintre elevii de 15-16 ani au experimentat vapingul.
Și mai relevantă este evoluția consumului recent. Proporția adolescenților care au folosit țigări electronice în ultima lună s-a dublat, de la 14% în 2019 la 29% în 2024.
Creșterea este și mai accentuată în rândul fetelor.
Schimbarea este importantă deoarece arată că reducerea fumatului tradițional nu înseamnă neapărat că adolescenții renunță la nicotină. În schimb, forma prin care aceștia ajung să consume produse din tutun sau nicotină se modifică.
Astfel, țigara clasică pierde din popularitate, în timp ce dispozitivele electronice devin tot mai răspândite.
Drogurile ilegale, în scădere
O altă evoluție surprinsă de date este reducerea consumului de droguri ilicite.
În 2024, 6,2% dintre elevii de 15-16 ani au declarat că au consumat cel puțin un drog ilegal. Procentul este semnificativ mai mic decât cel înregistrat în 2015, când ajungea la 10,9%.
Este o scădere de câteva puncte procentuale într-un interval de mai puțin de un deceniu.
Chiar dacă fenomenul nu a dispărut, datele indică o tendință diferită față de cea observată în cazul țigărilor electronice.
Canabisul rămâne drogul ilicit cel mai consumat de adolescenți, însă, per ansamblu, proporția celor care declară că au încercat droguri ilegale este mai mică decât în urmă cu aproape zece ani.
Imaginea de ansamblu este, astfel, una mai complexă decât simpla concluzie că adolescenții consumă mai mult sau mai puțin.
Unele comportamente de risc sunt în recul, în timp ce altele se extind.
Un adolescent din patru a jucat pe bani
Un alt fenomen urmărit în cadrul studiului este reprezentat de jocurile de noroc.
În 2024, 25% dintre elevii de 15-16 ani au declarat că au jucat jocuri de noroc pe bani în ultimul an.
Proporția este practic neschimbată față de 2019, când se situa la același nivel.
Diferențele dintre fete și băieți sunt însă foarte mari.
În cazul băieților, 34% au declarat că au jucat pe bani în ultimul an, în timp ce în rândul fetelor proporția este de 16%.
Asta înseamnă că fenomenul este de peste două ori mai răspândit în rândul băieților.
Jocurile de noroc reprezintă, astfel, un alt comportament de risc care a devenit parte din realitatea unei proporții importante dintre adolescenți.
O nouă hartă a comportamentelor de risc
Datele conturează o imagine diferită față de cea de acum 10 sau 20 de ani.
Adolescenții nu renunță pur și simplu la comportamentele de risc, ci, în multe cazuri, își schimbă modalitatea prin care ajung să le experimenteze.
Fumatul clasic a scăzut spectaculos față de începutul anilor 2000, iar consumul de droguri ilicite este mai redus decât în 2015. În același timp, însă, țigările electronice au cunoscut o creștere accelerată.
Mai mult de jumătate dintre adolescenții de 15-16 ani au încercat vapingul, iar aproape trei din zece au folosit o țigară electronică în ultima lună.
Alcoolul rămâne însă constant în topul comportamentelor de risc, cu 81% dintre adolescenți declarând că au consumat cel puțin o dată.
La acestea se adaugă jocurile de noroc, experimentate în ultimul an de unul din patru elevi.
Privite împreună, cifrele arată că profilul adolescentului expus comportamentelor de risc se transformă. Țigările clasice nu mai au aceeași poziție dominantă, iar drogurile ilegale nu mai ating nivelurile raportate în urmă cu un deceniu. În schimb, produsele electronice, alcoolul și accesul la jocuri de noroc mențin o presiune importantă asupra acestei categorii de vârstă.
Schimbarea este una esențială pentru înțelegerea comportamentelor adolescenților: dacă metodele și produsele se schimbă, și modul în care sunt abordate prevenția și educația trebuie să țină pasul cu aceste transformări.
Social
Cum se schimbă pensia netă după eliminarea CASS. Exemple de calcul și ce trebuie să știe pensionarii
Eliminarea CASS din pensie aduce mai mulți bani pemtru pensionari. Diferența poate ajunge la sute de lei pe lună, în funcție de valoarea pensiei, iar pentru primirea banilor nu va fi necesară depunerea unei cereri la Casa de Pensii, dacă legislația rămâne neschimbată.
Pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei ar putea beneficia de venituri nete mai mari după eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, contribuția este de 10% și se aplică numai asupra părții din pensia brută care depășește acest plafon.
Potrivit legislației în vigoare, măsura se aplică veniturilor din pensii până la 31 decembrie 2027 inclusiv. Dacă nu vor interveni modificări legislative, contribuția nu va mai fi reținută începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2028.
Eliminarea CASS nu ar însemna o majorare a pensiei brute sau o recalculare a punctajului de pensie. Creșterea sumei încasate ar proveni exclusiv din reducerea reținerilor fiscale.
Este nevoie de o cerere la Casa de Pensii?
Pensionarii nu vor trebui să depună cereri sau adeverințe pentru a beneficia de diferența rezultată din eliminarea CASS, potrivit explicațiilor publicate de Digi24.
În prezent, contribuția la sănătate și impozitul pe venit sunt calculate și reținute direct din pensiile pentru care se aplică aceste obligații fiscale. Prin urmare, dacă măsura va înceta la termenul prevăzut de lege, modificarea ar trebui să se reflecte automat în suma plătită lunar.
Banii vor fi încasați odată cu pensia, prin modalitatea obișnuită de plată, fie în contul bancar, fie prin intermediul poștei.
Este important de precizat că eliminarea CASS nu este încă aplicabilă. Până la sfârșitul anului 2027, regulile actuale rămân în vigoare, în lipsa unei modificări legislative.
Câți bani ar primi în plus pensionarii, în funcție de pensie
Diferența dintre suma netă încasată în prezent și cea care ar fi plătită după eliminarea CASS depinde de valoarea pensiei brute și de impozitul pe venit.
În calculele de mai jos sunt luate în considerare contribuția CASS de 10% aplicată părții care depășește 3.000 de lei și impozitul pe venit de 10%, fără alte rețineri sau scutiri.
Pentru o pensie brută de 3.500 de lei, contribuția la sănătate este de 50 de lei. Impozitul pe venit este în prezent de 45 de lei, iar pensionarul încasează 3.405 lei net.
După eliminarea CASS, impozitul ar ajunge la 50 de lei, iar suma netă ar fi de 3.450 de lei. Diferența ar fi de 45 de lei pe lună.
Pentru o pensie brută de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul pe venit ajunge la 90 de lei. Pensia netă încasată în prezent este de 3.810 lei.
Fără contribuția la sănătate, impozitul ar fi de 100 de lei, iar pensia netă ar crește la 3.900 de lei. În acest caz, pensionarul ar primi 90 de lei în plus în fiecare lună.
Pentru o pensie brută de 4.500 de lei, contribuția CASS este de 150 de lei, iar impozitul pe venit este de 135 de lei. Suma netă încasată în prezent este de 4.215 lei.
După eliminarea contribuției, impozitul ar fi de 150 de lei, iar pensia netă ar ajunge la 4.350 de lei. Diferența ar fi de 135 de lei lunar.
La o pensie brută de 8.000 de lei, contribuția la sănătate ajunge la 500 de lei, iar impozitul pe venit este de 450 de lei. În prezent, pensionarul primește 7.050 lei net.
Dacă CASS nu ar mai fi reținută, impozitul ar crește la 500 de lei, iar suma netă ar ajunge la 7.500 de lei. Câștigul rezultat din eliminarea contribuției ar fi de 450 de lei pe lună.
Pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei nu ar primi bani în plus
Persoanele care au pensii brute de cel mult 3.000 de lei nu plătesc în prezent CASS pentru venitul din pensie. Din acest motiv, eliminarea contribuției nu ar produce o diferență suplimentară în cazul lor.
Pentru pensionarii care depășesc plafonul, câștigul net nu este egal cu întreaga contribuție CASS reținută în prezent. Explicația este că, după eliminarea contribuției, impozitul pe venit ar urma să fie calculat fără scăderea CASS din baza impozabilă.
Astfel, în exemplele prezentate, beneficiul efectiv reprezintă 90% din contribuția la sănătate care este reținută în prezent.
De asemenea, aceste calcule sunt simulări bazate pe regulile fiscale actuale. Sumele efective vor depinde de legislația aplicabilă la momentul încetării contribuției și de eventualele modificări ale impozitării pensiilor.
Social
Familie cu patru copii, sprijinită de „Îngerii lui Costel”. „Poftiți în curte… nu avem mare lucru, dar averea și puterea mea sunt copiii”
• voluntarii asociației brăilene le-au oferit copiilor nevoiași, cu vârste între 4 și 12 ani, alimente și îmbrăcăminte • tânăra mămică tocmai ce fusese externată din spital
Voluntarii Asociației „Îngerii lui Costel”, din municipiul Brăila, ajutați de oameni cu suflet mare (Elena Stama, membrii comunității locale „Run Brăila”) au mai trecut în palmaresul faptelor bune o acțiune caritabilă de toată lauda, care s-a desfășurat în weekendul trecut.
Astfel, sâmbătă, 17 octombrie 2026, membrii asociației brăilene au poposit în localitatea Scorțaru Nou, județul Brăila, la o familie nevoiașă cu patru copii micuți, cu vârste între 4 și 12 ani (trei fetițe de 4, 6 și 9 ani și un băiat de 12 ani).
Ajutorul oferit a constat în alimente de primă necesitate și îmbrăcăminte, numai bună pentru anotimpul în care ne aflăm, ami ales că micuții trebuie să meargă la școală.
„Poftiți în curte… nu avem mare lucru, dar averea și puterea mea sunt copiii”, le-a spus tânăra mămică de la Scorțaru Nou oaspeților. Femeia tocmai ce se externase din spital. „Într-un colț, patru copii ne zâmbeau… și așteptau surprizele. Le-au primit cu bucurie, iar imbrățișările le-am primit noi”, povestesc, emoționați, membrii asociației brăilene.
Ca să-și poată hrăni copiii, părinții de la Scorțaru Nou muncesc cu ziua pe la gospodarii din localitate.
În plus, au grijă și de bunicii copiilor. Voluntarii Asociației „Îngerii lui Costel”, care au ca deviză: „Împreună reușim să ajutăm!”, le mulțumesc, cu acest prilej, tuturor celor care au făcut donații pentru ajutorarea semenilor aflați în suferință și care nu-și pot asigura „pâinea cea de toate zilele”. Totodată, îi îndeamnă pe brăileni la dărnicie.
CELE MAI CITITE
