RELIGIE
Nașterea Maicii Domnului. Tradiții, semnificații și obiceiuri de Sfânta Maria Mică
Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită în fiecare an pe 8 septembrie, este cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Maria Mică. Este prima mare sărbătoare a noului an bisericesc, început la 1 septembrie, și una dintre cele mai importante zile dedicate Maicii Domnului.
Pentru milioane de credincioși, ziua de 8 septembrie reprezintă un moment de rugăciune, recunoștință și speranță. Sărbătoarea amintește de nașterea Fecioarei Maria, fiica Sfinților și Drepților Ioachim și Ana, și este legată în tradiția Bisericii de pregătirea venirii pe lume a Mântuitorului Iisus Hristos.
În calendarul ortodox, Nașterea Maicii Domnului este un praznic important, marcat cu cruce roșie. În 2026, sărbătoarea este prăznuită marți, 8 septembrie.
De ce este Sfânta Maria Mică prima mare sărbătoare a anului bisericesc
Anul bisericesc începe la 1 septembrie, iar prima mare sărbătoare care urmează este Nașterea Maicii Domnului.
Alegerea acestei zile în debutul noului an bisericesc are o semnificație profundă pentru creștini. Nașterea Fecioarei Maria este văzută ca începutul unui drum care avea să ducă, în planul mântuirii, la nașterea lui Iisus Hristos.
Potrivit tradiției creștine, Ioachim și Ana își doreau foarte mult un copil și s-au rugat îndelung pentru acest lucru. La bătrânețe, rugăciunile lor au fost ascultate, iar cei doi au primit-o pe Maria, cea care avea să devină Maica Mântuitorului.
De aceea, sărbătoarea este asociată cu credința, răbdarea, speranța și puterea rugăciunii.
Sfânta Maria Mică și Sfânta Maria Mare. Care este diferența
Cele două sărbători sunt adesea confundate, deoarece ambele sunt dedicate Maicii Domnului.
Pe 8 septembrie este sărbătorită Nașterea Maicii Domnului, cunoscută popular drept Sfânta Maria Mică.
Pe 15 august este prăznuită Adormirea Maicii Domnului, numită în popor Sfânta Maria Mare.
Așadar, cele două zile marchează momente diferite: una amintește de venirea pe lume a Fecioarei Maria, iar cealaltă de sfârșitul vieții sale pământești și trecerea la viața cerească, potrivit tradiției Bisericii.
Ce se face de Sfânta Maria Mică
În această zi, credincioșii sunt îndemnați să acorde mai mult timp rugăciunii și familiei.
Mulți merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a se ruga Maicii Domnului pentru sănătate, liniște și protecția celor apropiați.
În special, sărbătoarea este asociată cu rugăciunile pentru familie, pentru copii și pentru cei care își doresc să aibă copii.
În tradiția populară românească, ziua de 8 septembrie este considerată și un moment de schimbare și început de etapă. Venirea toamnei, încheierea unor activități agricole și apropierea sezonului rece au făcut ca Sfânta Maria Mică să capete, de-a lungul timpului, și o importantă componentă folclorică.
Ce nu este bine să faci pe 8 septembrie
În jurul sărbătorii s-au păstrat numeroase tradiții și credințe populare. Acestea nu trebuie confundate cu învățătura oficială a Bisericii, însă fac parte din patrimoniul tradițional transmis din generație în generație.
În unele zone ale țării se spune că în ziua de Sfânta Maria Mică nu este bine să faci treburi grele în gospodărie, să speli, să coși sau să desfășori alte activități considerate nepotrivite pentru o zi de sărbătoare.
De asemenea, tradiția populară recomandă evitarea certurilor, a vorbelor urâte și a conflictelor. Ziua ar trebui să fie una dedicată liniștii, familiei, rugăciunii și faptelor bune.
O altă credință spune că nu este bine să fii zgârcit sau să refuzi ajutorul unei persoane aflate în nevoie. Milostenia și împăcarea cu cei cu care există neînțelegeri sunt considerate gesturi potrivite pentru această zi.
Este important de precizat însă că multe dintre aceste „interdicții” provin din superstiții și tradiții populare, nu din reguli religioase obligatorii.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică
În mai multe regiuni ale României, sărbătoarea era legată de începutul toamnei și de schimbările din natură.
Oamenii urmăreau vremea din această perioadă și încercau să anticipeze cum va fi toamna și apropierea iernii. În lumea satului, 8 septembrie reprezenta și un reper al calendarului agricol.
Se obișnuia ca în această perioadă să fie strânse ultimele roade ale pământului, iar anumite activități agricole să se încheie înainte de venirea vremii reci.
Totodată, Maica Domnului este considerată în tradiția creștină o ocrotitoare a familiei, a mamelor și a copiilor. Din acest motiv, multe persoane aleg să se roage în această zi pentru sănătatea celor dragi.
Cine își poate sărbători onomastica pe 8 septembrie
De Sfânta Maria Mică își pot sărbători ziua numelui persoanele care poartă numele Maria, precum și anumite forme derivate sau diminutive ale acestuia.
În funcție de tradiția familiei, unele persoane aleg să își serbeze onomastica pe 8 septembrie, în timp ce altele o fac pe 15 august.
Cele două date sunt asociate cu două sărbători distincte ale Maicii Domnului, astfel că alegerea zilei de onomastică ține în multe cazuri de tradiția familială și de modul în care persoana respectivă își serbează numele.
Un moment de rugăciune și speranță
Dincolo de tradițiile populare și de superstițiile legate de această zi, mesajul religios al sărbătorii rămâne legat de credință, răbdare și speranță.
Povestea lui Ioachim și a Anei este prezentată în tradiția Bisericii ca un exemplu al oamenilor care nu au renunțat la rugăciune, chiar și atunci când împlinirea dorinței lor părea imposibilă.
Nașterea Maicii Domnului este, astfel, pentru credincioși un moment de bucurie și recunoștință, dar și un prilej de a se gândi la familie, la cei dragi și la oamenii care au nevoie de sprijin.
Sfânta Maria Mică, sărbătorită pe 8 septembrie, deschide astfel seria marilor praznice ale noului an bisericesc și rămâne una dintre cele mai importante sărbători dedicate Maicii Domnului.
RELIGIE
30 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei
• evenimentul de acum trei decenii a fost sărbătorit în toate lăcașele de cult din Brăila și Galați • vineri, 16 octombrie, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a oficiat Sfânta Liturghie în Capela Seminarului „Sf. Andrei” • vineri seară, a fost organizat un Pelerinaj al Luminii, la care au luat parte elevi de seminar, tineri și credincioși
Zilele de 16 și 17 octombrie reprezintă momente de mare încărcătură spirituală pentru Eparhia Dunării de Jos, întrucât, exact acum 30 de ani, în aceste zile, moaștele Sfântului Apostol Andrei au binecuvântat poporul dreptmăritor de la Galați și Brăila.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei -, în data de 16 octombrie 1996, la ceas de Vecernie, ajungeau la Galați moaștele primului Apostol al lui Hristos, Ocrotitorul Galațiului și al întregii eparhii, dar și Ocrotitor spiritual al României.
„Plini de evlavie, de bucurie și de entuziasm, credincioșii de la Dunăre au întâmpinat atunci Sfintele moaște ale Sfântului Andrei, venite la Galați de la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, de la Iași, după ce au stat acolo câteva zile, mângâind și oferind ajutor sutelor de mii de credincioși din întreaga țară. În fiecare an, în aceste zile, în Arhiepiscopia Dunării de Jos sunt oficiate slujbe speciale și sunt rostite rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu de slujitorii și credincioșii acestei eparhii, prin mijlocirea și ajutorul Sfântului Apostol Andrei”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, părintele Rareș Bucur.
În acest an, sărbătoarea a fost deschisă încă de joi, 15 octombrie, când clerici din cadrul Centrului Eparhial și de la parohii au mers la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei” din Galați (unde învață și brăileni) pentru a-i binecuvânta pe elevi. Cu acest prilej, tinerii seminariști au vizionat documentarul „30 de ani de apostolat al Sfântului Andrei la Dunărea de Jos”, realizat de Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Vineri, 16 octombrie, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie în Capela din cadrul Seminarului ocrotit de Apostolul românilor, unde a adus spre venerare, din patrimoniul sacru al Reședinței arhiepiscopale, racla ce adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Apostol Andrei. La slujbă au fost prezenți elevii de la clasele primare, gimnaziale și liceale din cadrul Seminarului „Sf. Andrei”, clerici, cadre didactice.
În cuvântul adresat celor prezenți la slujbă, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre momentul de mare profunzime duhovnicească al primirii Sfintelor Moaște ale Sf. Andrei în Eparhia Dunării de Jos, în urmă cu 30 de ani și le-a mulțumit tinerilor seminariști, urmași ai Încreștinătorului românilor.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că peste 500 de elevi au participat la programul închinat Sfântului Apostol Andrei, luând parte la Liturghie, primind Sfânta Împărtășanie și promițând să aprindă ca voluntari candela credinței în familiile lor.
Ierarhul a vizitat mai apoi târgul caritabil organizat în curtea școlii de elevii de la clasele primare. În urma vânzării produselor realizate de ei, un tată din localitatea Tulucești, care își crește singur cei trei copii, va fi ajutat să-și achiziționeze lemne pentru iarnă.
Tot vineri, 16 octombrie, a fost organizat un Pelerinaj al Luminii la care au luat parte elevi de seminar, tineri și credincioși. Manifestările au continuat sâmbătă, 17 octombrie 2026, cu Sfânta Liturghie arhierească oficiată la Catedrala Arhiepiscopală, precum și cu acțiuni de sprijinire a persoanelor aflate în nevoi – acțiuni ce reflectă dimensiunea filantropică a acestei mari sărbători.
RELIGIE
Credincioșii sunt așteptați la hramul Bisericii „Sfânta Parascheva”
• brăilenii sunt așteptați să se închine la Icoana Cuvioasei – Ocrotitoare a Moldovei și a întregii Românii și să se roage pentru binele și sănătatea celor dragi
Mâine este zi de hram la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din vecinătatea Pieței Concordia. Credincioșii sunt așteptați să se închine, cu credință și cu evlavie, la Icoana Cuvioasei – Ocrotitoare a Moldovei și a întregii Românii; în acest timp, zeci de mii de credincioși din toată România, inclusiv brăileni, participă la hramul Sfintei Parascheva de la Iași.
Ridicată prin strădania preoţilor şi a credincioşilor brăileni, cu binecuvântarea ierarhului Dunării de Jos, noua biserică a Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, sfințită în urmă cu mai bine de un deceniu, este cel de-al patrulea lăcaș sfânt închinat Cuvioasei, din cele ctitorite la Brăila în decurs de un secol și jumătate.
Prima biserică, construită la finele secolului al XIX-lea, s-a surpat de la sine, din pricina unui defect de proiectare, a doua a fost mai degrabă un paraclis, iar cea de a treia – copie fidelă a Catedralei de la Timişoara, a fost dinamitată de regimul comunist și făcută una cu pământul în anul 1964, în numele „sistematizării” orașului.
Piatra de temelie a actualei biserici „Sf. Cuv. Parascheva” a fost pusă în decembrie 2005, de către Părintele Arhiepiscop Casian, pe un teren aparţinând parohiei. Construcţia noului lăcaş s-a dorit a fi o reparaţie morală menită să îndrepte nedreptăţile istorice la care a fost supusă Parohia Sfânta Parascheva de-a lungul anilor.
Proiectul a fost întocmit de către Institutul de Arhitectură din Galaţi, fiind vorba de o construcţie solidă, ridicată în stil bizantin, cu trei turle, naos, pronaos şi altar. În anul 2006, s-a turnat fundaţia sfântului lăcaş până la cota zero, iar până în anul 2012 s-au ridicat zidurile şi turlele, întreaga construcţie fiind „la roşu”.
În acelaşi an, biserica a fost acoperită cu tablă din cupru. Au fost realizate, mai apoi, tencuielile interioare şi exterioare, catapeteasma, stranele şi iconostasele de lemn – toate din lemn de stejar sculptat de Grigore Tamaslacaru, din Târgu Neamţ. Biserica a fost sfinţită în anul 2014, de către ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. Tot atunci, bisericii i s-a oferit cel de-al doilea hram, cel al Sfântului Mucenic Sava de la Buzău, sfânt român, martirizat în sec. IV d.H., de către barbarii goţi.
Pictura murală a bisericii a fost realizată în tehnica frescă de către pictorul Ciprian Buzuloi, din Bucureşti, iar icoanele împărăteşti de la catapeteasmă sunt opera pictorului Adrian Rusu. Trebuie precizat faptul că Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost construită exclusiv din daniile credincioşilor şi din veniturile parohiei, proiectul iniţial fiind de 3 milioane de lei.
La exteriorul sfântului lăcaș, au prins viaţă sfinţii români, realizaţi în tehnica mozaic de maestrul Daniel Codrescu, pictorul Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti.
CELE MAI CITITE
