Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pericol de contaminare

• vata minerală de la termoizolaţia magistralei de termoficare a fost răvăşită şi aruncată de hoţii de fier vechi chiar în apropierea curţilor şi grădinilor localnicilor din Chiscani • studii ale cercetătorilor străini au arătat că praful de sticlă este un produs cu activitate cancerigenă • reporterii "Obiectiv" au constatat că dacă treci pe lângă grămezile de vată minerală se ridică nori de praf ce pot fi purtaţi de vântul mai puternic în această perioadă • autorităţile locale dau asigurări că nu ar fi nici un pericol pentru sănătate sau pentru mediu

Nepăsarea autorităţii locale pune în pericol sănătatea oamenilor dar şi a mediului: sute de kilograme de vată minerală provenind de la termoizolaţia fostei conducte magistrale de termoficare stau împrăştiate pe câmp în apropiere de Chiscani, după ce hoţii de fier vechi au dat atacul în zonă. Pe o lungime considerabilă de-a lungul conductei, deşeul a fost lăsat la voia întâmplării. Pericolul vine de la fibrele ce compun materialul termoizolant, mai precis de la praful de sticlă rezultat din degradarea acestora de-a lungul anilor, particule care pot fi purtate de vânt şi inhalate, ori depuse pe legumele din grădinile oamenilor, aflate la câţiva metri distanţă şi astfel ingerate, provocând probleme de sănătate. Atât Direcţia de Sănătate Publică, dar şi Agenţia de Protecţia Mediului spun că deşeurile respective nu ar fi periculoase. Totuşi, un studiu al Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a concluzionat că vata minerală face parte din categoria produselor cu posibile, dar nu şi certe, activităţi cancerigene. Până acum, problema vatei minerale nu a atras atenţia autorităţilor locale. Cine ar trebui să facă curăţenie acolo? Greu de spus: magistrala este proprietatea privată a municipiului, însă acesta a pasat problema operatorului public local de apă-canal-epurare, care acum se chinuie să vândă conductele, mai bine zis ce-a mai rămas după atacul hoţilor. Licitaţia privind vânzarea magistralei este programată chiar astăzi şi are preţ de pornire suma de circa 7 milioane lei.

Reporterii "Obiectiv" au semnalat în repetate rânduri faptul că hoţii de fier vechi atacă susţinut magistrala de termoficare în dreptul localităţii Chiscani, fără ca municipalitatea să mişte vreun deget să-şi apere proprietatea. Mai nou, au descoperit că "termitele de fier vechi" au lăsat în urmă o altă problemă şi mai gravă: deşeuri de vată minerală, produs folosit la termoizolarea magistralei şi care constituie, după cum arată studii de specialitate din străinătate, un pericol pentru sănătatea omului. Vata minerală a fost decopertată de pe conducte şi aruncată pur şi simplu de-a lungul traseului magistralei, chiar în apropierea căii ferate care face legătura cu fosta platformă chimică de la kilometru 10. La câţiva metri distanţă de calea ferată sunt gospodăriile şi grădinile chiscănenilor. Când reporterii "Obiectiv" au fost la faţa locului au constatat că păşind pe grămezile de vată minerală încălzite de soare, se ridicau, până la nivelul genunchiului, nori de praf de sticlă, purtaţi apoi de vânt spre calea ferată. Sesizate cu privire la aceată problemă, autorităţile locale s-au grăbit să dea asigurări că acel praf de sticlă nu constituie nici un pericol pentru sănătate şi nici pentru mediu, fiind considerat un deşeu nepericulos.
"Nu cred că ajunge să fie un pericol pentru sănătatea populaţiei. Este adevărat că ea trebuie colectată de acolo, dar nu poate să fie de natură să emane pulberi care să afecteze sănătatea populaţiei, mai ales că se află în câmp. Deşeurile trebuie colectate, indiferent de tipul lor, de îndată. Vata de sticlă poate fi periculoasă pentru cei care o fabrică. Acolo, este posibil să fie concentraţie, adică să fie şi sub formă de pulbere. Dar în cazul expus, putem vorbi mai degrabă de un impact asupra mediului înconjurător, pentru că nu este biodegradabilă sau, din câte ţin eu minte, rămâne pentru o perioadă foarte mare de timp în aceeaşi formă. Dar aici nu sunt în măsură să vă ofer informaţii concrete", ne-a declarat şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Gabriel Ciochină.
"Deşeurile de fibră de sticlă intră, potrivit legii, în categoria deşeurilor nepericuloase pentru mediu" a venit explicaţia din partea purtătorului de cuvânt al Agenţiei de Protecţia Mediului Brăila, Dumitru Bâja. "Dar, ca orice deşeu, nu poate fi depozitat necontrolat ci trebuie să ajungă fie la un depozit de deşeuri nepericuloase, fie la o firmă de reciclare", a mai spus sursa citată.

Vata de sticlă, produs cu posibile activităţi cancerigene

Totuşi un studiu realizat de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (organism din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii) a tras concluzii nu la fel de liniştitoare, în sensul că a poziţionat vata de sticlă printre produsele cu posibile, dar nu şi certe, activităţi cancerigene. "Fibrele minerale au unele asemănări fizice cu cele din azbest, mai cu seamă privind proprietăţile aerodinamice, în sensul depunerii lor la nivelul tractului respirator. Spre deosebire totuşi de fibrele de azbest, fiind de natură sintetică şi amorfă, au o biopersistenţă mai mică în ţesutul pulmonar. (...) Studiul european pe un grup de muncitori la fabrici de vată de sticlă a demonstrat o mortalitate crescută de cancer pulmonar (trahee, bronhii şi plamâni ), dar fără o corelare privind durata de când muncitorii au fost angajaţi acolo. Un deces din mezoteliom (Mezoteliomul malign reprezintă o afecţiune pleurală malignă, care apare din cauza pulberilor de azbest - n.r.) a fost observat în acest grup".
De asemenea, specialiştii au arătat că efectele acestui produs asupra sănătăţii depind de dimensiunea fibrelor din componenţă, fiind considerată periculoasă vata minerală ce conţine fibre cu dimensiuni mici, de câţiva microni. În plus, studii recente au reliefat că vata minerală are în componenţă răşini care emană substanţe extrem de toxice pentru organismul uman.
"Din ceea ce ştiu, este vorba de apariţia dermatitei de contact, iar ca să fie toxic respirator presupune să existe o substanţă toxică în ea care la căldură să se evapore şi să afecteze aparatul respirator. Ăsta ar fi motivul pentru care ea să fie un factor nociv pentru aparatul respirator. Altă explicaţie nu există. Brăilenii pot să stea liniştiţi, în situaţia în care nu vin în contact direct cu vata", a precizat Maria Tichescu, doctor pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila.
De precizat că legislaţia muncii impune purtarea unui echipament special, mască pe figură şi mânuşi, în cazul manipulării produselor şi materialelor de construcţii ce conţin vată minerală.

Astăzi, o nouă licitaţie pentru magistrala de termoficare

În altă ordine de idei, de precizat că magistrala de termoficare este proprietatea privată a municipiului şi a fost dată în administrarea SC CUP Dunărea SA în vederea casării şi valorificării. La prima licitaţie organizată de către companie, la finele lunii februarie, nu s-a prezentat nici un ofertant. Aşa că operatorul a reluat procedura, o nouă licitaţie fiind programată chiar astăzi, 26 martie, cu preţul de pornire puţin peste 7 milioane lei, fără TVA. Cel mai probabil, câştigătorul licitaţiei se va ocupa să facă curăţenie după ce va tăia conductele, la fel cum s-a întâmplat şi când lichidatorul fostei fabrici de căldură - SC "CET" SA Brăila, a vândut bucata de magistrală cuprinsă între centrala termică, până la intrare în Chiscani. Ne este greu să credem că adjudecatarul licitaţiei va fi de acord să cureţe gratis în urma hoţilor de fier vechi. Pentru restul de conducte, adică de la intrarea în Chiscani până în oraş şi, mai departe, la punctele termice din cartiere, se încearcă, aşa cum am spus, vânzarea către o firmă specializată în valorificarea fierului vechi. Toate aceste probleme s-au iscat din cauza faptului că de paza magistralei nu s-a ocupat nimeni, conductele rămânând la cheremul hoţilor. Vom reveni.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii