Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Casa Manos, fără acte

Nu a fost emis niciun fel de aviz de la Direcţia pentru Cultură Brăila în cazul lucrărilor care s-au executat la Casa Manos - monument istoric din plin centrul Brăilei! O spune răspicat chiar directorul acestei instituţii, Ana Hărăpescu. De asemenea, omul de afaceri Gheorghe Puşcaşu, cel pe mâna căruia casa a fost reabilitată, recunoaşte că nici Primăria nu a eliberat vreo autorizaţie de construire. Aşadar, totul s-a făcut acolo fără actele care, în mod normal şi legal, se eliberează de către autoritatea locală pentru orice intervenţie la o clădire, cu atât mai mult monument istoric. În plus, alte detalii ies la lumină cu privire la contextul în care imobilul de pe C. A. Rosetti nr 2 a ajuns la liber pe piaţa imobiliară şi a intrat în proprietatea firmei omului de afaceri Gheorghe Puşcaşu. Revendicatorul Casei Manos este o anume Ilie Constanţa, din Brăila, moştenitoarea proprietarilor originali, iar aceasta s-a judecat ani la rând cu Ministerul Apărării Naţionale - instituţia la care a ajuns într-un final clădirea după naţionalizare - până a intrat în posesia bijuteriei din selectul Cartier Grecesc. Cât a plătit Puşcaşu pentru imobilul respectiv ? Conform propriei declaraţii, aproape 1 milion de lei.

Un NU categoric!

La solicitarea reporterilor "Obiectiv", Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Brăila a venit cu lămuriri privind latura actelor oficiale ce ar fi trebuit obţinute pentru ca intervenţia la imobilul respectiv să fie în cadru legal. "Autorizarea intervenţiilor asupra imobilelor din municipiul Brăila este atributul exclusiv al Primăriei Municipiului Brăila (...). DJC Brăila eliberează avize în conformitate cu prevederile art. 23 şi art 26 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (...) numai la solicitarea titularilor, în baza menţiunilor de la Pct. 5d3 al Certificatului de Urbanism emis de Primăria Municipiului Brăila. Din verificările arhivei DJC Brăila, a bazei de date letrică şi electronică a compartimentului de specialitate, rezultă fără echivoc faptul că instituţiei noastre nu i-a fost solicitat avizul de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice pentru intervenţia de la imobilul în discuţie", se arată în adresa de răspuns a instituţiei. Mai mult, în document se mai precizează şi faptul că, atenţie!, dacă Primăria are chef, poate elibera autorizaţia de construire sau de demolare, chiar şi fără avizul celor de la Cultură: "Având în vedere că autoritatea publică eliberează autorizaţii de construire/desfiinţare şi fără avizul de specialitate în domeniul monumentelor istorice din partea DJC Brăila, prin adresa nr. 1559/30.06.2016 instituţia noastră a interpelat Primăria Brăila cu privire la emiterea vreunei autorizaţii de construire la acest imobil, interpelare care a rămas fără răspuns, până la data prezentei", ne-a declarat Ana Hărăpescu, subliniind şi faptul că instituţia pe care o reprezintă nu răspunde prin atribuţiile ce-i revin de înscrierile ce se fac în cartea funciară a imobilului.

De la Ana la Caiafa

Întrebată dacă se mai poate face ceva pentru intrarea în legalitate, Hărăpescu a punctat faptul că, în contextul în care autoritatea locală este cea care emite autorizaţii de construire sau desfiinţare, tot acesteia îi revine şi sarcina de a lua decizia cu privire la menţinerea sau desfiinţarea construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau fără respectarea prevederilor din această autorizaţie, dacă ea există.
Cu alte cuvinte, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila spune că întreaga responsabilitate cu privire la cazul Casa Manos revine autorităţii locale, recte Primăriei municipiului Brăila, cea care ar trebui să lămurească dacă a fost eliberată sau nu autorizaţia de construire.
Aceeaşi sursă mai arată că DJC Brăila nu este singura cu atribuţii în domeniul inspecţiei şi sancţionării intervenţiilor ilegale asupra monumentelor istorice, alături trebuind să-i fie Primăria Brăila, Consiliul Judeţean, Inspecţia de Stat în Construcţii şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie.
Privite în ansamblu toate aceste afirmaţii, poziţia adoptată de DJC Brăila este total surprinzătoare, dat fiind faptul că prima reacţie a primarului Marian Dragomir după publicarea primului material pe tema Casa Manos a fost aceea de a întreba de ce nu se sesizează şi nu intervine Direcţia pentru Cultură!? Iată că această instituţie aruncă, la rându-i, responsabilitatea înapoi la Primărie.
Până se lămuresc cele două instituţii ce au de făcut fiecare, punctual, în privinţa cazului semnalat la imobilul monument istoric de pe strada C. A. Rosetti nr. 2, un lucru rămâne cert: deocamdată, nimeni au a intervenit cu vreo măsură privitor la cazul reclamat.
Reamintim că la începutul acestei luni, Obiectiv" a făcut public un cazul, cel puţin ciudat: intervenţia neautorizată asupra unei case monument istoric din plin centrul oraşului nostru. Este vorba despre Casa Manos, de spatele căreia a fost alipită într-un melanj inestetic (pentru a face loc unor amenajări interioare care să permită compartimentarea mai multor apartamente în vederea vânzării lor) un al doilea corp de clădire, cu stil arhitectural total diferit. Proprietarul din 2007 al clădirii şi, totodată cel care a executat efectiv lucrările de intervenţie asupra imobilului, este firma Construct P&G" (intrată între timp în faliment), proprietatea omului de afaceri Gheorghe Puşcaşu.

Revendicată de la Ministerul Apărării Naţionale

Administratorul falimentarei "Construct P&G", omul de afaceri Gheorghe Puşcaşu a ţinut să aducă o serie de lămuriri cu privire la contextul în care a ajuns să cumpere Casa Manos, dar şi să sublinieze că cele două corpuri de clădire erau şi sunt un tot-unitar al monumentului istoric. "Firmei pe care am avut-o la vremea respectivă îi mergea foarte bine, derulând contracte în 9 judeţe, mai puţin Brăila. Am considerat că este normal să investesc câştigul obţinut în achiziţionarea şi renovarea de clădiri istorice aici, în oraşul nostru. Despre intenţia de vânzare a imobilului din C. A. Risetti nr 2 am aflat, dacă nu mă-nşel, printr-o agenţie imobiliară. Nu eram la prima achiziţie şi deja se ştia în Brăila despre faptul că firma mea cumpără case frumoase. În 2007 am făcut tranzacţia cu proprietara, Ilie Constanţa, care primise înapoi imobilul de la Ministerul Apărării Naţionale cu care se judecase ani la rând pentru retrocedarea în natură. Valoarea tranzacţiei a fost undeva aproape de 1 milion de lei. Actele pe care încă le mai am arată că întabularea imobilului s-a făcut de către MApN chiar înainte de retrocedare, iar acolo se menţionează că existau 3 corpuri de clădire C1 şi C2, care există şi acum exact în forma în care se vede, şi un al treilea corp de clădire C3 unde era o magazine şi un WC. Dar C1 şi C2 erau şi sunt un tot-unitar. Am vorbit cu un fost salariat al meu care s-a ocupat de lucrările de acolo şi mi-a reamintit că zidăria era continuă la cele două corpuri, iar grosimea pereţilor exteriori era aceeaşi la C1 şi C2. Planurile încă le mai am şi dovedesc ceea ce spun. Nu a existat o autorizaţie de construire în cazul lucrărilor executate la Casa Manos, dar contextul vi l-am explicat şi data trecută: într-o discuţie cu fostul primar, Constantin Sever Cibu acesta m-a asigurat că este totul în regulă să mă apuc de lucrări ca să nu se înceapă cu furatul cărămizilor din clădire, aşa cum se întâmpla la alte imobile din centrul istoric", ne-a declarat Puşcaşu. Acesta a explicat că firma "Construct P&G" nu a vândut toate cele 9 apartamente amenajate acolo, păstrându-şi două dintre ele, iar odată cu intrarea în insolvenţă şi apoi în faliment, acestea au ajuns în administrarea lichidatorului judiciar.

Direcţia de Cultură reclamă alte 8 cazuri similare Casei Manos

* printre ele şi clădirea de lângă Casa Chercea, zona Piaţa Halelor, precum şi amplasarea, fără aviz de la Cultură, a teraselor estivale în plin Centru Istoric * de la începutul anului, Direcţia a făcut 25 de inspecţii la 45 de obiective din centrul istoric

Conducerea DJC Brăila a acceptat să prezinte şi câteva cazuri similare celui descoperit recent de "Obiectiv" de la Casa Manos. Lista începe cu demolarea imobilului din Bolintineanu nr. 10, precum şi a celui din str. Belvedere nr 5 şi demolarea parţială a unui corp din imobilul din Calea Călăraşilor nr. 22. Lisat continuă cu intervenţii ilegale asupra unor clădiri, aşa cum este situaţia de la imobilul din strada Mihail Sebastian nr. 24, sau la cel din strada Mihail Eminescu nr 31, lot 3. Cel mai recent este cazul intervenţiei neautorizate asupra clădirii de lângă Casa Chercea, din zona Piaţa Halelor, unde proprietarul a decis să realizeze, în stil modernist, întreaga faţadă a clădirii dintr-o cortină de sticlă. Alte două cazuri la care a mai făcut referire DJC Brăila sunt amenajarea de terase pe strada Mihai Eminescu şi alte străduţe din Centrul Istoric, precum şi amplasarea celor două statui de la Tabăra de Creaţie Nicăpetre pe bulevardul Independenţiei, ambele fără avizul de la Cultură.
De altfel, ieri, în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural, inspectorul superior arheolog Viorel Radu, din cadrul DJC Brăila, a prezentat o informare legată de măsurile întreprinse de instituţie pentru protejarea patrimoniului cultural. Acesta a punctat că municipiul Brăila are totuşi un Centru Istoric destul de mare, de aproximativ 120 de hectare, care cuprinde circa 2.000 de imobile considerate monumente istorice, la care se mai adaugă câteva în restul oraşului şi în judeţ. Potrivit sursei citate, de la începutul anului, Direcţia pentru Cultură, alături de Poliţia Locală şi Ispectoratul de Poliţie Judeţean Brăila, au efectuat mai multe controale pentru a verifica respectarea avizelor emise, sau dacă s-au făcut lucrări nepermise. "Practic, doi funcţionari publici au realizat un număr de 25 de inspecţii anul acesta, pentru 45 de obiective din cele 2.000 prezente în centrul istoric. Bineînţeles că aceste acţiuni de control se desfăşoară şi împreună cu alte instituţii: Poliţia Locală are atribuţii în domeniul respectării legislaţiei în domeniul construcţiilor, la fel şi IPJ Brăila care are atribuţii în vederea protejării patrimoniului cultural", a declarat sursa citată.
Cum de se întâmplă astfel de ilegalităţi atunci când vine vorba despre monumente istorice şi de ce se intervine abia post-factum? De vină ar fi, spune Ana Hărăpescu, faptul că municipalitatea a încetat să transmită, încă din 2009, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Brăila copii ale autorizaţiilor de construire sau demolare în cazul lucrărilor la imobilele monumente istorice, precum şi în zonele de protecţie ale acestora, ori în zone construite protejate.

 




Categorie articol: 

Comentarii