* consilierii județeni au aprobat, recent, să aloce 200.000 lei pentru «funcționare» și 100.000 lei pentru «investiții» la patinoarul acoperit din Municipiul Brăila, urmând ca și CLM să aloce aceiași bani * consilierul județean liberal Vasile Constantin Varga a criticat faptul că ”se aruncă” în continuare cu miliarde de lei vechi, în condițiile în care patinoarul zace închis și nu se știe când va fi accesibil publicului în contextul pandemiei de coronavirus * Dumitru Munteanu, directorul SUPAGL Brăila, a explicat că este nevoie ca obiectivul să fie întreținut pentru a nu se degrada * consilierii municipali au aprobat la rândul lor câteva modificări la regulamentul legat de patinoar
Patinoarul acoperit al Municipiului Brăila zace închis în această iarnă, în condițiile pandemiei de coronavirus, însă depinde de ajutorul administrației pentru a nu se degrada în tot acest timp. Este explicația pe care a oferit-o Dumitru Munteanu, directorul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare și Gospodărire Locală (SUPAGL) Brăila, în contextul declanșării unor contre la nivelul Consiliului Județean pe tema alocării de bani publici pentru cheltuieli de funcționare și pentru investiții la acest obiectiv.
Concret, atât Primăria Municipiului Brăila, cât și Consiliul Județean au un contract, încă din 2018, prin care s-au angajat să aloce fiecare, anual, câte 100.000 lei pentru investiții la patinoar, precum și câte 200.000 lei pentru partea de funcționare (unde intră cheltuielile cu energia electrică, monitorizare video, utilități etc). În total, 400.000 lei pentru bunuri și servicii și 200.000 lei pentru cheltuieli de capital. La toate aceste sume s-ar mai adăuga și banii proveniți din bilete, însă în acest an, varianta nu mai este valabilă din pricina pandemiei. Ei bine, în ședința extraordinară a CJ Brăila din 30 decembrie, unul dintre punctele de pe ordinea de zi a vizat tocmai alocarea acestor sume de bani, iar subiectul nu a fost pe gustul tuturor aleșilor locali. Consilierul județean PNL Vasile Constantin Varga a criticat faptul că ”se pompează” miliarde de lei vechi în patinoarul municipalității, în condițiile în care acesta zace închis. Liberalul a punctat că mult mai bine ar fi fost ca acești bani să fie redirecționați către alte discipline sportive.
Contre între Varga Jr. și președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac
”Aș avea două întrebări la dumneavoastră și vă rog să mă corectați dacă greșesc. Deci noi, prin această asociere plătim suma de 3 miliarde lei vechi către Primărie, da? Către o instituție din subordinea Primăriei, care funcționează.... cât? Trei luni pe an, maxim, nu? E vorba despre patinoar aici. În situația în care noi votăm astăzi cu «DA», vreau să știu ce număr de persoane va putea avea acces în incinta patinoarului? Câți vor avea acces? Suntem în plină pandemie!”, a declarat Varga în ședință.
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că instituția pe care o conduce are un contract de asociere cu Primăria Municipiului pe această temă, pe care este obligată să îl respecte. De asemenea, a adăugat că este vorba despre aprobarea unor sume maxime, de principiu, însă banii se decontează la final, doar în baza unor facturi, precizând că există șanse ca nu toată suma previzionată să fie cheltuită.
”Acum nu avem nicio activitate la patinoar, dar sunt cheltuieli de exploatare. Și prin contractul semnat, trebuie să aprobăm și noi aceste sume maximale. Nu trebuie neapărat să se cheltuiască toți acești bani. O să se dea de către Primărie un decont în care sunt cheltuieli pe energie electrică și așa mai departe, pe care le plătim jumate-jumate. Aprobăm acum, exact cum am aprobat și anul trecut. În urma decontului care ne-a fost trimis de către Primărie, se vor verifica facturile și absolut tot și vom plăti jumătate din ele. Dar nu o să se ajungă la suma de 3 miliarde lei vechi. (...) Dacă în luna ianuarie vremea va permite, dacă situația privind pandemia va permite, atunci putem să redeschidem patinoarul pentru publicul larg”, a declarat Chiriac.
Varga a intervenit din nou, precizând că atunci când s-a votat această subvenție pentru iarna trecută, liberalul Dănuț Lungu a solicitat un raport legat de cheltuieli și investițiile de la patinoar, care nu le-a fost prezentat consilierilor PNL nici până astăzi. De asemenea, a adăugat că alocarea a 600.000 lei de la ambele entități către patinoar, care astăzi nu aduce niciun beneficiu publicului, i se pare prea mult.
După mai multe contre între cei doi, consilierul județean PNL Alexandru Bucălău a dorit să facă un amendament, la rândul său, solicitând ca subvenția să fie însoțită de condiția accesului gratuit al brăilenilor în patinoar. Cu toate acestea, Chiriac a explicat că o asemenea propunere poate fi dezbătută abia în momentul în care se vor vota modificări ale regulamentului de întreținere a obiectivului și nu la alocarea subvențiilor. În cele din urmă, proiectul în forma inițială a fost aprobat de majoritate, cu abțineri, însă, din partea liberalilor Vasile Varga, Alexandru Bucălău, Stăvărel Dorobanțu, Ana-Maria Necoară și ale PMP-iștilor Geanina Toma și Viorel Botea.
Modificări la regulamentul patinoarului «bifate» în CLM
Precizăm că membrii CLM Brăila încă nu au dezbătut acest proiect privind subvențiile, însă în ședința ordinară din 21 decembrie 2020, au adus câteva modificări la o hotărâre mai veche care făcea referire tot la patinoar. Mai exact, aprobarea studiului de oportunitate a modalității de gestiune, a regulamentului și a caietului de sarcini ale serviciului de administrare, întreținere și exploatare a patinoarului artificial. Potrivit raportului proiectului, SUPAGL a propus câteva modificări în cadrul acestui regulament. Pe scurt, după cum ne-a declarat directorul Serviciului, Dumitru Munteanu, consilierii au fost de acord ca în condițiile în care vor apărea cheltuieli suplimentare pe viitor, care vor depăși sumele alocate de municipalitate și CJ patinoarului, acestea să fie decontate de la bugetul Primăriei.
Mai exact, Art. 18, alin. (3) care viza până acum că ”finanțarea cheltuielilor curente și de capital pentru furnizarea/prestarea serviciului de întreținere, administrare și exploatare a Patinoarului artificial se asigură din veniturile proprii obținute de la utiliatori și prin subvenții de la bugetul local, precum și din alte fonduri publice, prin asociere”, acum are următorul conținut: ”Finanțarea cheltuielilor curente și de capital: - veniturile obținute din închiriere, respectiv intrare și închiriere/ascuțit patine, vor fi virate integral către Municipiul Brăila; - cheltuielile de funcționare curente și de capital se asigură prin transferuri de la bugetul local, precum și din alte fonduri publice, prin asociere”.
Pe lângă această modificare și completare a Anexei nr. 2, consilierii au mai aprobat completarea hotărârii din 2018 cu Anexa nr. 4 care prevede tarifele de închiriere utilizate la patinoarul artificial Brăila, conform Anexei nr. 2. Proiectul a fost aprobat cu 20 voturi ”pentru” și 7 voturi ”împotrivă” din partea grupului PNL.
De ce are patinoarul nevoie de bani dacă are lacătul pe ușă
Redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” l-au contactat pe Dumitru Munteanu, directorul SUPAGL, pentru a vedea în ce măsură răspunde criticilor aduse de consilierii județeni PNL. Înainte de toate, acesta a dorit să puncteze că instituția a transmis un raport către Consiliul Județean (la șase luni) privind activitatea, cheltuielile și investițiile de la patinoar, astfel că nu poate înțelege de ce informațiile nu au ajuns și la consilierii liberali. Acesta a adăugat că deși în prezent patinoarul este capabil să își desfășoare activitatea, situația actuală privind normele de combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 nu permite redeschiderea obiectivului. Mai mult, Munteanu a mai explicat că deși cheltuielile cu energia electrică pentru producerea gheții nu mai există, patinoarul încă are nevoie de mentenanță, astfel încât instalațiile de acolo să nu se strice. Prin urmare este necesară asigurarea de căldură minimă, supravegherea video a obiectivului și alte lucruri.
”Anul trecut am făcut reparații capitale, s-au înlocuit schimbătoarele de căldură, se schimbă instalația de depozitare a apei - facem investiții. Privind banii pentru funcționare - sunt cheltuieli doar dacă funcționează patinoarul. Adică discutăm de cheltuieli cu curentul, care sunt undeva la 90.000 lei pe lună, în perioada când se produce gheață. Acestea nu mai sunt acum, dar nu înseamnă că nu sunt alte cheltuieli acolo. Curent pentru centrală, iluminat. Pentru că trebuie să ne asigurăm că nu îngheață conductele de la spațiile sanitare etc. O cheltuială, care nu este foarte mare, mai avem cu sistemul de alarmă. Noi nu avem acolo angajați acum. Ca angajați îi folosim pe cei care fac marcaje pentru noi (n.r. - SUPAGL) și avem nevoie doar în perioada de iarnă, strict atunci când funcționează patinoarul. În celelalte perioade nu avem acolo. Plus de asta, CJ Brăila a pus o condiție: dau bani pentru funcționare, pentru plata facturilor de apă, curent etc. dar nu dau bani pentru plata salariilor. A spus să plătească Primăria Brăila pentru salarii, care și încasează tarifele din închiriere. Deci acolo se generează cheltuieli semnificative, doar atunci când funcționează. Adică trei luni pe an. De principiu. Anul acesta, nefuncționând, nu avem nici cheltuieli majore. Decât acestea, care sunt normale”, a declarat Munteanu.
Sursa citată a mai adăugat că până acum nu s-au depășit sumele alocate de către Primăria Municipiului Brăila și Consiliul Județean. De asemenea, a ținut să sublinieze că banii nu se alocă în avans, ci doar în baza unor facturi care sunt decontate după ce totul este verificat.
Directorul SUPAGL Brăila ne-a pus la dispoziție o situație privind veniturile și încasările de la patinoar, anul trecut, atât pentru secțiunea de funcționare, cât și pentru investiții. Cu toate acestea, Munteanu a dorit să sublinieze că patinoarul funcționează din decembrie până în lunile februarie - martie ale anului următor.
Astfel, potrivit situației puse la dispoziție de acesta, în anul 2020 s-au încasat pentru funcționare câte 200.000 lei de la Primărie și CJ Brăila (400.000 lei în total) la care s-au mai adăugat 124.214,61 lei de la utilizatori, așadar a rezultat 524.214,61 lei, în timp ce cheltuielile au fost de 393.791,40 lei. De asemenea, pentru investiții, discutăm despre 98,234,58 lei subvenționați atât de Primărie cât și de CJ (în total 196.469,16 lei), iar cheltuielie aici au fost de 196.469,16 lei. Cu alte cuvinte, în 2020, totalul veniturilor pentru ambele categorii (funcționare și investiții) a fost de 720.683,77 lei iar totalul cheltuielilor de 590.260,56 lei.
”Din acei 124.000 lei din venituri proprii, noi am plătit o factură de electricitate din anul precedent, pentru că factura pe decembrie vine în ianuarie. Dar una peste alta, nu am ieșit în pagubă acolo, anul trecut. (...) Din subvenții, suma aceasta am primit-o, pe aceasta am cheltuit-o. Situația se analizează la nivel de an. Dar vedeți că o lună este decembrie, celelalte două luni sunt ianuarie și februarie. Și uneori nu este luna decembrie întreagă. Pentru că începe pe 6-7 decembrie și se termina undeva cam pe 15 martie. Așa s-a terminat anul trecut, de exemplu. Noi ne-am încadrat în banii respectivi. Acum sperăm, când va fi activitate, să cheltuim și mai puțin pe energie”, a mai precizat directorul.
Întrebat și despre modificările aduse regulamentului de funcționare al patinoarului în cadrul CLM Brăila, Munteanu a dorit să adauge că: ”Primul aspect al problemei este că s-a introdus TVA-ul pentru plata respectivă. Deci tariful acum are TVA. Pentru că așa trebuia făcut, pe lege. Încasăm niște bani? Trebuie să dăm bonuri purtătoare de TVA. Al doilea aspect este acela că pot exista situații în care, să zicem, total cheltuieli pe lună, de funcționare să depășească acele 400.000 lei pe care noi le primim de la Primărie și CJ Brăila. Este o situație ipotetică. Anul trecut nu s-a întâmplat lucrul acesta. Dar s-ar putea întâmpla. Și atunci, hotărârea CLM este în sensul în care, dacă cumva se depășesc acele cheltuieli, suma cu care au fost depășite, va fi suportată de la bugetul Primăriei. Noi nu avem venituri proprii, pentru că patinoarul nu mai funcționează. De asemenea, la legislație privind bunuri închiriate sau pe care le avem primite în administrare de la Primăriei, toate sumele pe care le încasăm le dăm Primăriei. Înainte opream 50% din sumă, acum dăm tot. Noi nu mai avem venituri proprii și de aceea a trebuit să reglementăm. Este o măsură de siguranță. Acum, cu toate investițiile făcute acolo, chiar ar trebui să e încadrăm în sumă. Vă spun sincer”.
Investiții viitoare la patinoar
Plecând de la ideea că patinoarul înregistrează cel mai mare consum la energie electrică, redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” l-au întrebat pe Dumitru Munteanu dacă nu are în plan montarea de panouri solare pentru a mai reduce din cheltuieli pe viitor. Acesta a explicat că patinoarul funcționează în special iarna când lumina solară nu este foarte puternică, iar consumul este unul imens, prin urmare nu consideră oportun un astfel de demers. Chiar și așa, directorul SUPAGL Brăila a afirmat că există planuri pentru câteva investiții la patinoar în acest an. Pe scurt, schimbarea instalațiilor de vânzare tichete, dar mai important, montarea unei instalații recuperatoare a căldurii rezultate în urma procesului de producere și întreținere a gheții, cu care, ulterior, să fie încălzite vestiarele, sălile de așteptare și alte spații.
”Adică să nu mai cheltuim, pentru că în perioada de iarnă când sunt copiii acolo, când se patinează, vestiarele trebuiesc încălzite intens. Nu poți să le lași reci și să vină lumea transpirată de pe gheață. Așa că ne-am gândit la soluția aceasta. Doar că nu sunt mult firme care fac lucrul acesta. Așteptăm și noi niște oferte ca să știm cum ne canalizăm. Deci acesta ar fi următorul obiectiv. Tot pe zona aceasta de energie”, a declarat Munteanu.
Directorul a mai ținut să adauge că este nevoie de aceste subvenții venite de la CJ și CLM Brăila, în condițiile în care asigură menținerea într-o stare bună a patinoarului și păstrarea prețului biletelor la o limită decentă pentru public (atunci când patinoarul funcționează), deoarece, a subliniat acesta, avem de-a face cu o activitate cu caracter social din punctul său de vedere, care nu poate produce profit prea mult în atare condiții.
