Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Elevii, politicienii şi viitorul Brăilei

• un studiu recent realizat de Institutul Naţional de Statistică din România clasează judeţul nostru pe primele locuri în ceea ce priveşte scăderea populaţiei şcolare • dacă imediat după Revoluţie, Brăila avea 85.000 de elevi în şcoli, în 2016 Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila are în evidenţă doar 47.000 de copii • principala cauză o reprezintă fenomenul scăderii natalităţii • pe lista consecinţelor se numără reducerea numărului de posturi pentru cadrele didactice, închiderea unor şcoli, precum şi comasarea elevilor de vârste şi clase şcolare diferite, în aceeaşi sală de curs • candidaţii Brăilei la alegerile Parlamentare din decembrie nu s-au arătat străini de problemă şi promit diferite soluţii în programele de guvernare • de la creşe noi, la alocaţii mai mari pentru elevi şi prime pentru mame, până la un cumul de factori care să îmbunătăţească situaţia, fiecare partid vine cu strategii „doică” pentru încurajarea creşterii natalităţii

 

Populaţia şcolară din Brăila scade dramatic. De la începutul anilor '90 şi până în prezent numărul elevilor s-a redus aproape la jumătate. Dacă în primul an după Revoluţie erau aproximativ 85.000 de elevi în şcolile şi liceele din judeţul nostru, anul acesta numărul lor a ajuns undeva în jurul a 47.000. Iar dacă ar fi să aruncăm o privire pe studiile realizate de Institutul Naţional de Statistică din România (INS) putem observa că previziunile sunt din ce în ce mai sumbre. Pentru anul 2030 se preconizează o scădere a populaţiei şcolare cu vârsta între 0-23 ani  la circa 32.000, iar în 2060 va ajunge la aproximativ 18.400. În acest context, multe clase şi chiar şcoli întregi vor dispărea iar numeroşi dascăli vor rămâne fără locuri de muncă. De asemenea, cel mai probabil, tot mai mulţi elevi vor fi nevoiţi să înveţe în sistem simultan, ceea ce va duce fără îndoială la un talmeş-balmeş atunci când vine vorba de educaţia copiilor.

Natalitatea scăzută, migraţia tinerilor în străinătate şi sărăcia sunt principalele cauze care au determinat scăderea populaţiei şcolare. Dacă în urmă cu 25 de ani numărul naşterilor era de peste 4 mii, anul trecut numărul lor a fost sub 2.300. Ce planuri au aleşii noştri pentru a rezolva această problemă de ţară? Ei bine, asta au încercat să afle redactorii „Obiectiv - Vocea Brăilei” de la câţiva dintre cei care şi-au anunţat intenţia de a candida pentru un fotoliu de parlamentar la alegerile din decembrie. Fie că propun înfiinţarea de noi creşe, mărirea alocaţiilor pentru elevi, bani pentru mamele cu mai mulţi copii, o stabilitate economică a României care să ofere predictibilitate tinerilor părinţi astfel încât să le dea curaj să aducă pe lume un bebeluş - indiferent de culoarea politică, toţi candidaţii s-au bătut cu pumnul în piept că programul de guvernare pe care partidul lor îl propune vine cu o rezolvare a problemei.

Rămâne de văzut, însă, în ce măsură aceste promisiuni nu vor rămâne doar la nivel de bălăcăreală electorală.

Este oficial. Numărul de elevi brăileni scade de la an la an. Dacă în urmă cu 26 de ani erau înregistraţi aproximativ 85.000 de elevi, în 2016 numărul lor a ajuns undeva la 47.000. Numai în ultimii patru ani numărul de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar (exceptând şcolile postliceale) a scăzut cu aproape 4.000, potrivit unor statistici furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila. Altfel spus, în toamna anului 2013 în grădiniţe, şcoli şi licee învăţau peste 50.000 de elevi. În anul şcolar următor numărul lor a ajuns la circa 48.500, anul trecut a scăzut la aproape 48.000, iar toamna aceasta au trecut pragul şcolilor cam 46.700 de elevi, cu aproximativ 1.200 mai puţini decât anul trecut.

În continuare vom face o trecere în revistă a efectivului de elevi din ultimii patru ani pe baza statisticii oferite de IŞJ. Precizăm că este vorba despre elevii din unităţile de învăţământ de stat, cu excepţia celor de la postliceală, seral şi fără frecvenţă.

Aşadar, în învăţământul preşcolar mergeau la grădiniţe în 2013 un număr de  aproximativ 9.000 de copii, iar în această toamnă numărul lor a scăzut la 7.300 copiii, deci tot cu aproximativ 1.700 de copiii mai puţin. În învăţământul primar au început şcoala în 2013 peste 14.200 de elevi. Trei ani mai târziu numărul lor s-a redus cu circa 800 de elevi, fiind înscrişi acum circa 13.400 de copii. Trendul de scădere al populaţiei şcolare se menţine şi la gimnaziu unde în anul şcolar 2013-2014 frecventau cursurile aproximativ 11.900 de elevi iar anul acesta numărul lor este de aproximativ 11.500, deci cu 400 mai puţini. Şi la liceu numărul de elevi a scăzut de la an la an. În comparaţie cu anul şcolar 2013-2014, când erau circa 10.000 de liceeni, în 2016 sunt cu 2.000 mai puţini, respectiv 8.000.

Toate aceste statistici previzionează un adevăr extrem de sumbru: un număr tot mai mic de nou-născuţi în Brăila. Şi situaţia devine cu adevărat îngrijorătoare dacă ne uităm pe prognozele specialiştilor pentru următorii ani. Potrivit documentului “Proiectarea populaţiei şcolare a României la orizontul anului 2016”, realizat de INS şi publicat în luna septembrie a acestui an, Brăila va fi unul dintre cele mai afectate judeţe în ceea ce priveşte scăderea populaţiei şcolare cu vârstă între 0-23 de ani, cu o scădere de peste 60%. Mai exact, de la peste 50.000 de elevi şi tineri cât erau în anul şcolar 2014-2015, în 2030 se va ajunge la circa 32.000, iar în 2060 va scădea la aproximativ 18.400.

Totodată, în raportul privind starea învăţământului brăilean, realizat de IŞJ Brăila pe baza datelor recensământului din 2011, se arată că judeţul nostru are prognozată cea mai mare scădere a populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani, respectiv cu 37,4% mai puţin faţă de 2005.  

 

Mai puţini elevi, mai puţine locuri de muncă pentru dascăli

În mod evident scăderea populaţiei şcolare determină o serie de consecinţe: reducerea numărului de clase din şcoli sau chiar dispariţia unor unităţi şcolare cu totul, mai puţine posturi pentru cadrele didactice, creşterea numărului de elevi care învaţă în sistem simultan şi subfinanţarea şcolilor cu efective reduse de copii.

Aşadar un prim efect al scăderii numărului de elevi îl reprezintă dispariţia unor clase, în special cele de a IX-a de liceu, unde legea spune că fiecare clasă trebuie să aibă un efectiv de 28 de elevi. Un exemplu în acest sens este reducerea cu 60% a claselor de a IX-a din liceele brăilene în ultimii 15 ani. Concret, în 2001 erau 161 de clase cu elevi de a IX-a iar anul acesta au rămas doar 100.

Colegiul Tehnic “Ed. Nicolau” este unul dintre liceele care a resimţit din plin scăderea populaţiei şcolare. Din 17 clase câte avea în 2001, astăzi, mai are doar 5. De asemenea, “C. D. Neniţescu”, în aceeaşi perioadă de timp, a rămas cu 6 clase din 12, iar “C. Brâncoveanu”, cu 4 din 11.

“Dacă populaţia şcolară este în scădere automat şi numărul de clase de liceu va scădea. Anul şcolar viitor estimăm că vor fi cu patru clase de a IX-a mai puţine decât anul acesta. Şi de undeva trebuie luate aceste clase şi vor dispărea clase la liceele cu performanţe scăzute”, a declarat Cătălin Canciu, inspector şcolar general Brăila.

De asemenea, pe lângă faptul că numărul de clase de liceu va fi mai mic în următorii ani, există probabilitatea ca în viitor să dispară chiar şi licee. Spre exemplu, în 2014, deoarece numărul claselor de boboci era tot mai mic, Liceul “Brâncuşi” a fuzionat cu “Moisil”.

Mai puţini elevi înseamnă şi mai puţine posturi pentru profesori. Ca o imagine de ansamblu, conform INS, în anul 2.000 în judeţul nostru erau peste 4.000 de cadre didactice, anul trecut numărul lor a scăzut la 3.100, iar în viitor mulţi dintre ei nu îşi vor mai putea găsi un loc de muncă în învăţământ.

“Era inevitabil ca în final să scadă şi numărul profesorilor pentru că trebuie să ne raportăm la numărul de elevi. Câte clase şi ore sunt, atâţia profesori vor fi”, a afirmat Canciu.

Nu doar posturile pentru profesori vor dispărea ci şi posturile de adjunct din   şcoli şi licee. Conform legii, postul de adjunct se înfiinţează la unităţile de învăţământ care au un anumit număr de clase. În acest an şcolar, “Panait Cerna”, “G. K. Constantinescu”, “G. Moisil”, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă şi Şcoala Gimnazială Gropeni au rămas fără adjunct.

 

Tot mai mulţi elevi vor învăţa în sistem simultan

Învăţământul cu predare simultană este specific zonelor în care numărul de elevi este foarte mic. Vorbim despre copiii din mediul rural care locuiesc în localităţi cu  o populaţie redusă. În Brăila, în anul şcolar precedent sute de copii învăţau în sistem simultan. Mai exact, circa 900 de elevi cu vârste diferite şi ani diferiţi de studiu din 34 de unităţi de învăţământ primare şi 7 gimnaziale. Efectivele de copii care învaţă în sistem simultan va creşte în următorii ani şi se vor organiza noi clase în care elevi de a V-a vor împărţi aceeaşi sală de curs cu cei de a VII-a, spre exemplu.

“Creşterea învăţămânultului simultan va fi unul dintre efectele negative pentru că populaţia la sate îmbătrâneşte, tinerii pleacă în străinătate şi numărul naşterilor în rural este mai mic. Avem astfel de clase în sistem simultan la Ţăcău, Lişcoteanca, Gabrielescu, Agaua, Titcov, Deduleşti, Măraşu, Plopu, Oprişăneşti, Gulianca sau Ţepeş Vodă”, a adăugat sursa citată. 

Nu în ultimul rând, o altă urmare negativă ar fi subfinanţarea unităţilor de învăţământ. Şcolile primesc bani pentru investiţii, dotări, resurse materiale în funcţie de numărul de elevi iar dacă o unitate de învăţământ va avea mai puţini copii, automat şi banii vor fi mai puţini.

 

Natalitatea scade, mortalitatea creşte

Cauza principală a numărului tot mai mic de elevi este scăderea natalităţii după 1990. Potrivit specialiştilor, schimbările din mediul social şi economic, creşterea rolului femeii în activitatea şi viaţa social-economică în detrimentul rolului de mamă, urbanizarea sau apariţia fenomenului de concubinaj sunt numai câţiva dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii.

Cum înainte de '89 avortul era interzis, după Revoluţie femeile au avut libertate de a decide şi şi-au dorit o familie cu unul sau cel mult doi copii.

Potrivit informaţiilor culese de pe site-ul INS, în judeţul nostru, în 1990 numărul de născuţi vii era de peste 5.000, în 2000 numărul lor a scăzut la circa 3.600, în 2010 la 3.000, iar anul trecut a ajuns la 2.300. 

De asemenea, potrivit mai multor studii în domeniu, sărăcia îi determină pe părinţi să procreeze, în general, doar un copil deoarece nu ştiu dacă vor avea bani să îl crească şi pe al doilea. Pe lângă natalitatea în continuă scădere pe lista cauzelor se numără şi exodul tinerilor către alte ţări în căutarea unui trai mai bun.

De cealaltă parte, alarmant este faptul că mortalitatea se află în continuă creştere. În anul 2000 s-au înregistrat peste 4.500 de decese, în 2010 numărul lor a crescut la peste 4.700, iar anul trecut au fost peste 4.800.

 

Operaţiunea „Doica” sau cum vor partidele să ne înmulţească. Varianta PMP

Problema natalităţii scăzute în România şi în judeţul Brăila nu a trecut neobservată nici de performerii scenei politice locale, mai ales de o parte dintre cei care şi-au anunţat intenţia de a candida pentru un fotoliu de parlamentar în viitorul mandat. Astfel, PSD-iştii, PNL-iştii, PMP-iştii, membrii ALDE şi nu numai, pritocesc şi se laudă că vin cu soluţii concrete legate de această problemă în programele pregătite pentru ţară pe care fie le-au lansat, fie le pregătesc în momentul de faţă.

Alocaţii mărite pentru elevi, prime pentru mame, scutiri de impozite pentru familiile numeroase sau realizarea de creşe noi sunt câteva dintre ideile care, candidaţii din Brăila la alegerile Parlamentare susţin că, vor conduce, pe termen mediu şi lung, la apariţia unui număr mai mare de nou-născuţi.

Plecând de la ideea că preşedintele PMP Brăila, Marioara Nistor (candidat al partidului pentru încă un mandat de parlamentar) a abordat întotdeauna (cel puţin la nivel declarativ) problema sprijinirii tinerelor mame şi a creşterii natalităţii, redactorii „Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat să afle în ce măsură popularii au acordat atenţie acestui subiect în proiectul lor de guvernare. Deputatul a declarat că din punctul său de vedere România se confruntă cu o problemă critică în privinţa îmbătrânirii populaţiei, iar statul este obligat să vină cu o rezolvare. Însă ce soluţie propune Nistor? PMP-ista a vorbit despre înfiinţarea de noi creşe, astfel încât tinerii părinţi să aibă un obstacol mai puţin atunci când pun în balanţă evoluţia carierei şi viaţa de familie.

„Încurajarea natalităţii trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Oferirea de sprijin familiilor pentru creşterea copiilor, acordarea de facilităţi pentru tinerele familii, toate acestea sunt modalităţi prin care politica de natalitate a ţării noastre poate să se dezvolte, iar PMP are în vedere toate aceste lucruri. Dacă vă veţi uita, veţi vedea că PMP propune drept una dintre soluţii pentru problema natalităţii înfiinţarea de noi creşe şi grădiniţe, care vor veni în sprijinul familiilor, care pot avea astfel un loc în care să îşi lase copiii în siguranţă. Legea este menită să sprijine accesul mai facil la educaţia preşcolară dar şi să încurajeze natalitatea. Dincolo de remunerare, concediu maternal sau ajutoare financiare pentru creşterea copilului, statul trebuie să îşi dezvolte politicile în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, pentru că una dintre problemele cu care se confruntă tinerele familii este aceea privind îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului, se arată în expunerea de motive a proiectului”, a declarat Nistor, cu precizarea că în programul de guvernare pe care PMP îl va prezenta în curând, se vor găsi şi alte măsuri care să sprijine creşterea natalităţii.

 

Rădulescu vrea să îşi ducă la nivel naţional proiectul cu banii pentru mame

Consilierul municipal Daniela Rădulescu s-a înscris în campania pentru alegerile locale din 5 iunie în „Bătălia pe proiecte” lasată de cotidianul nostru, cu o idee cel puţin interesantă. Aceasta a promis la vremea respectiv faptul că în calitate de consilier municipal ALDE va propune un proiect potrivit căruia proaspetele mămici să beneficieze de suma de 2.000 lei la naştere. Contactată de redactorii „Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a vedea ce s-a mai ales de promisiunea acesteia făcută în luna mai, Daniela Rădulescu a punctat că nu a renunţat la idee, însă în calitate de candidat la alegerile Parlamentare, are în plan chiar să o introducă în programul de Guvernare al ALDE.

„Într-adevăr am avut o propunere de proiect pentru mămici. Încă nu l-am iniţiat. Este în lucru. Luna viitoare vreau să iniţiez acest proiect în CLM, pentru că este una dintre promisiunile mele din campania electorală şi chiar vreau să se materializeze”, a declarat Rădulescu. Întrebată dacă mai sunt şi alte astfel de măsuri care ar sprijini fenomenul creşterii natalităţii în programul partidului, aceasta a afirmat că documentul este încă în lucru.

„Momentan nu ştiu. Vineri (n.r. - astăzi) avem şedinţă la Bucureşti şi atunci ne vor da programul de guvernare. Eu aş vrea să propun să fie adăugat şi acest proiect al meu şi sper să reuşesc. Adică această chestiune pentru banii acordaţi mămicilor să fie ceva pe plan naţional, pentru încurajarea creşterii natalităţii. Chiar aş vrea să fac acest lucru. Sincer. Mi se pare că este nevoie de aşa ceva”, a conchis co-preşedintele ALDE Brăila.

 

Liberalii mizează pe creşterea alocaţiilor elevilor

PNL-iştii şi-au lansat deja programul de guvernare şi promit, printre altele, alocaţii pentru copii în valoare de 200 de lei, precum şi gratuitate pentru primele 3 proceduri de inseminare in vitro, ca măsuri colaterale ce ar veni în sprijinul creşterii numărului de copii din ţara noastră. Însă în ce măsură banii proveniţi din alocaţii nu ar putea fi folosiţi în cu totul alt scop decât cel scontat? Asta am încercat să aflăm de la actualul deputat PNL Vasile Varga, al doilea candidat pe lista liberalilor la Cameră.

„Într-adevăr avem această măsură de creştere a alocaţiilor până la 200 lei. Consider că cel puţin o parte din această sumă trebuie să fie acordată pe nişte tichete sociale care să aibă o destinaţie foarte precisă: în rechizite, haine şi alimentaţie. Să nu poată fi folosiţi banii primiţi de copii de către părinţi la cârciumile din sat sau altundeva. Trebuie să aibă o destinaţie foarte precisă. Iar aceste tichete speciale să poată fi convertite în ceea ce v-am spus. Consider că este foarte bună convertirea tichetelor. Să nu fie doar pentru alimente. De exemplu, să fie pe perioade. Când încep şcolile să poată fi folosite pentru transportul elevilor, pentru rechizite. Este cea mai bună soluţie pe care o văd în momentul de faţă şi evident că o voi propune la nivelul conducerii partidului”, a declarat Varga.

La rândul său, senatorul Cătălin Boboc a ţinut să puncteze că tot în ideea sprijinirii creşterii natalităţii în România, PNL-iştii au propus legea privind mărirea indemnizaţiei minime pentru creşterea copilului, de la 600 lei la 1.063 lei, care se aplică de la 1 iulie. În plus, tot atunci a fost eliminat plafonul maxim, astfel încât şi părinţii cu salarii mari să poată primi 85% din veniturile nete timp de doi ani. Chiar şi aşa, Boboc a afirmat că programul de Guvernare al PNL este unul amplu şi cuprinde subiectul sprijinirii familiilor, pe mai multe segmente conexe.

„Ne-am raportat poate prea superficial la partea asta de venituri. Dar dincolo de asta, trebuie să vorbim şi despre educaţie. Iată, îmi vine în minte acel pachet pentru cei plecaţi la muncă în străinătate, şi cei mai mulţi sunt tineri. Acel pachet cu stimulente financiare care să îi facă să se întoarcă în ţară. Oamenii aceia au şi ei copii, sau vor avea copii în momentul în care vor considera că au o stabilitate financiară. Da. Acestea sunt nişte măsuri concrete pe care PNL le propune”, a declarat Boboc. Cât despre contorizarea în vreun fel a banilor proveniţi din eventualele alocaţii mărite pentru elevi, sursa citată a punctat că este un subiect extrem de delicat, care nu permite o paletă largă de soluţii.

 

PSD-istul Tudose merge pe «un mediu economic sănătos şi predictibil»

În legătură cu problema numărului tot mai mic de copii care se nasc în Brăila şi în România am stat de vorbă şi cu fostul ministru al Economiei în Guvernul Victor Ponta, PSD-istul Mihai Tudose, actual deputat şi candidatul nr. 1 pe lista social-democraţilor pentru Cameră. Acesta a afirmat că din punctul său de vedere rezolvarea ar veni doar dacă tinerii ar simţi motivarea şi stabilitatea economică necesară pentru a le permite luxul de a procrea. Variantă pe care, susţine acesta, programul de ţară al PSD a luat-o deja în calcul. Tudose a punctat că mărirea alocaţiei elevilor nu este suficientă şi chiar poate crea o instabilitate economică. Potrivit acestuia o posibilă soluţie ar reprezenta-o alocarea unor sume mai mari familiilor nevoiaşe în detrimentul celor înstărite, însă acest lucru este interzis de Uniunea Europeană. Prin urmare, social-democraţii propun păstrarea alocaţiilor la acelaşi nivel, însă să se acorde facilităţi şi scutiri de impozite pentru familiile cu venituri mici, dar cu doi sau mai mulţi copii.

„Da, este o problemă reală, fiindcă va trebui la un moment dat ca balanţa să fie schimbată. Adică aceia care sunt activi să fie mai mulţi decât cei care sunt la pensie. Dar nu poate fi abordat subiectul decât contextualizând tot fenomenul. A avea mai mulţi copii, a face copii reprezintă asumarea unei responsabilităţi enorme. A fi sigur că acei copii au un viitor şi că poţi să le oferi un viitor este o problemă extraordinară pentru orice părinte. Aici trebuie să intervenim cu următoarele chestiuni: în primul rând, cu un mediu economic sănătos, cu predictibilitate ca părinţii să fie siguri că vor avea cu ce să îşi întreţină copiii. Apoi, vin măsurile de stimulare sau de ajutor direct. Adică de la alocaţii pe copil, până la tot felul de măsuri conexe, începând cu deduceri din impozit pe numărul de copii în baza unei grile. Ideea asta va fi inclusă în programul de guvernare propus de PSD, ca în funcţie de venitul familiei, de numărul de copii să fie nişte reduceri la impozit. Condiţionat, evident, de prezenţa la şcoală a copilului când este în şcolarizare pentru că şi asta e important. Dar repet, totul pleacă de la a avea un biotop economic foarte bine pus la punct, ca părinţii să ştie că acei copii vor avea un viitor şi că ei sunt capabili să le asigure drumul în viaţă”, a declarat Tudose.

Cât despre modul în care banii proveniţi din alocaţia copiilor ar putea fi folosiţi de către unii părinţi în scopuri personale, deputatul social-democrat a apreciat că problema nu poate fi rezolvată din punctul său de vedere. Acesta a subliniat că nici varianta alocării unor tichete valorice nu este suficientă, în condiţiile în care nevoile copilului ar putea fi altele decât cele prestabilite. PSD-istul a criticat şi ideea creşterii alocaţiei pentru copii, precum şi primele alocate pentru tinerele mame, afirmând că pe termen lung pot crea probleme economice grave.

 

Homosexualitatea, factor contributiv?

Plecând de la ideea că liderul Alianţei Noastre România la nivel naţional, Marian Munteanu s-a arătat un susţinător al modificării noţiunii de familie din Constituţia României, astfel încât să se precizeze negru pe alb că aceasta se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, am încercat să aflăm care este părerea acestuia vizavi de fenomenul scăderii natalităţii în ţara noastră. Întrebat dacă homosexualitatea ar putea juca un rol în acest context, ţinând cont de răspândirea pe care acest stil de viaţă o are în ţările occidentale, Munteanu a afirmat că la mijloc, din punctul său de vedere, s-ar afla un cumul de factori.

„Scăderea natalităţii este cauzată de un cumul de factori. Problema nu se poate aborda dintr-un singur punct de vedere. Sunt cauze de natură economică, educaţională, morală, sunt foarte multe. Nu cred că e vorba exclusiv de chestiunea cu homosexualitatea. Mai degrabă o întreagă campanie care se duce împotriva valorilor familiei, împotriva vieţii de familie. Sunt lucruri care ţin de educaţie într-un mod esenţial. Gândiţi-vă la un lucru: bătrânii noştri, de exemplu, aveau condiţii mult mai proaste ca noi. Cu venituri mici, viaţă în sărăcie şi cu toate acestea au făcut copii, au crescut copii, i-au educat. Deci nu cauza economică în sine este cea care determină scăderea natalităţii. Când mă refer la problemele legate de chestiunea cu homosexualitatea, spun că aceea e o campanie care cumva, prin consecinţele colaterale, contribuie la o anumită deterioare a unui standard moral în societate. Până la urmă oamenii care au un asemenea stil de viaţă nu reprezintă cantitativ un procent semnificativ. Dar efectele de propagare, de promovare a unui anumit stil de libertinaj, de dispreţ faţă de viaţa de familie normală, sau lucruri de genul ăsta pot interveni în discuţie. Sunt multe modele greşite care sunt prezentate ca fiind de succes. Iar tinerii pot fi influenţaţi de treaba asta”, a declarat Munteanu, în exclusivitate pentru „Obiectiv - Vocea Brăilei”.

Totodată, acesta a afirmat că proiectul de ţară al ANR, la care se lucrează în prezent, propune elemente ce ţin de educaţie, de promovarea anumitor valori, care împreună cu stimularea din punct de vedere economic, vin să sprijine ideea formării de noi familii.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii