Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Casa «Fănuş Neagu» reabilitată, dar uitată

Trei ani au trecut de când scriitorul Fănuş Neagu - unul dintre "frumoşii nebuni ai marilor oraşe", care a dus numele Brăilei în lumea bună a literaturii româneşti - a plecat "să se tutuiască cu sfinţii", cum tulburător prevestea chiar maestrul cu doar câteva luni înainte de a muri. Puţina avere pământeană lăsată "iubiţilor brăilenilor mei", casa părintească din Gradiştea, denumită, la scurt timp, Casa Memorială "Fănuş Neagu", a devenit şi ea o piesă în panoplia de afaceri cu bani publici, "marca" Gheorghe Bunea Stancu.
Casa bătrânească, ce datează din 1959, a fost donată chiar de către scriitor, în 2007, Consiliului Judeţean Brăila, pentru ca patru ani mai târziu să fie reabilitată de CJ cu bani cât pentru o vilă în oraş - 80.000 de lei. După ce scriitorul s-a stins, imobilul a fost introdus în circuitul muzeelor cu o titulatură pe care însuşi Gheorghe Bunea Stancu o intuia: "Oricum, până o inaugurăm, casa devine memorială". Şi aşa a fost.
Boala secolului nu l-a păsuit pe maestru să-şi vadă casa părintească ridicată la rang de muzeu. Fănuş Neagu s-a stins din viaţă în primăvara lui 2011.
Casa este în sat, nu e nicio pancartă care să indice prezenţa acesteia în localitate, iar accesul se face pe un drum din pământ, care devine impracticabil iarna sau pe timp de ploaie.

Moisiu a perfectat licitaţia pentru casa lui Fănuş Neagu

Reabilitarea începuse în octombrie 2010 cu firma Repavil şi iniţial s-a spus că nu va costa mai mult de 5.000 de lei. Ulterior, s-a vehiculat suma uriaşă de 400.000 de lei în cazul în care imobilul din cărămidă, compus din şase camere şi anexe, ar fi fost "cosmetizat" după planurile proiectantului ales de CJ. În final, după numeroase discuţii şi paradiscuţii cu iz de scandal public, s-a ridicat la 80.000 de lei.
Cu aceeaşi sumă, în Gradiştea, comună aflată la 60 de kilometri de municipiu, s-ar fi construit trei case. "Dacă ar fi după mine, mult, puţin, eu nu le-aş da niciun ban", spunea, peiorativ, Gheorghe Bunea Stancu, în încercarea de a se distanţa de firma aleasă chiar de instituţia pe care, pe atunci, o conducea cu acte în regulă.
Repavil Cons SRL a câştigat contractul de reparaţii prin licitaţie publică cu suma de 80.056 lei. De atribuirea contractului şi organizarea licitaţiei s-a ocupat nimeni altul decât Nicolae Moisiu, şeful "Achiziţiilor Publice" din CJ, cercetat acum sub control judiciar în dosarele de corupţie ce-l au ca titular pe preşedintele suspendat al CJ, Gheorghe Bunea Stancu, arestat la domiciliu.
Iată pe ce s-au dus puţin peste 80.000 de lei: "Se solicită lucrări de reparaţii curente, datorită stării avansate de degradare, pentru introducerea imobilului în circuitul muzeistic. (...) Criteriul de atribuire: preţul cel mai mic. Lucrările pot fi subcontractate. (...) S-au primit două oferte, Repavil Cons având preţul cel mai mic", se arată în documentaţia întocmită atunci de Nicolae Moisiu.
În momentul câştigării contractului, potrivit site-ului oficial de evidenţă a firmelor, Repavil avea trei angajaţi. Ulterior, numărul acestora a crescut la 25, apoi la 32, în 2012 avea 22 de salariaţi, iar în anul reabilitării imobilului avea deja datorii de 89.000 de lei şi un capital pasiv de puţin peste 100.000 lei.

Obiectele din muzeu, în proprietatea Anitei Neagu

Anita Neagu, fiica scriitorului, recunoaşte că nu a primit niciun leu, dar şi faptul că n-a mai ajuns la Gradiştea de la pomenirea de 40 de zile a scriitorului. "Casa memorială de la Gradiştea este o donaţie a tatălului meu către Consiliul Judeţean Brăila care, în colaborare cu Muzeul Literaturii, a realizat lucrări masive de reparaţii şi consolidare (n.r. doar reparaţii, potrivit contractului citat mai sus), fără însă a-i altera configuraţia originală. Casa se află în administrarea Primăriei Gradiştea şi, din câte am înţeles, pentru că nu am mai ajuns s-o vizitez de la momentul inaugurării ei, la 40 de zile de la moartea tatălui meu, a devenit un punct de interes pentru elevii din judeţ, dar şi pentru turişti", ne-a declarat Anita Neagu.
Mai mult, Anita îşi doreşte mai degrabă o dezvoltare a patrimoniului literar în zonă şi nu ştie din ce este întreţinută casa. "Fiind o donaţie, nu pot să emit pretenţii financiare asupra eventualelor câştiguri (dacă or fi existând) din valorificarea casei; din contră, regret că, în afară de obiectele cu care eu şi familia mea am contribuit la decorarea casei (obiecte personale ale tatălui meu, fotografii, cărţi, costumul de academician etc.), nu am reuşit să obţin o sponsorizare pentru concursul de literatură Fănuş Neagu care are loc anual în judeţul Brăila", a adăugat Anita Neagu.
Anul acesta, concursul - care se adresează şcolarilor de toate vârstele - s-a ţinut la Gradiştea, iar premianţii au fost recompensaţi financiar graţie eforturilor Primăriei Gradiştea. Primele două ediţii ale concursului (anul acesta a fost a treia) s-au ţinut la Şcoala "Fănuş Neagu" din Brăila.
"Am alocat 5.000 de lei pentru un an, însă, deocamdată, am plătit curentul, puţin acolo, 20 de lei, am spălat lucrurile cum am reuşit, din surse proprii, am întreţinut-o aşa cum ne-am priceput şi din bani puţini, am reparat nişte anexe cu muncitorii noştri, oameni de aici din sat, iar pe custode nu-l plătim. Probabil că va veni vremea să îl plătim, dar nu putem să-i dăm mai mult de 500 de lei, pentru că n-avem vizitatori care să plătească, iar despre amortizarea investiţiei nici nu poate fi vorba", ne-a declarat Petrică Andrei, primarul comunei Gradiştea.

Fănuş Neagu, despre reabilitarea casei părinteşti

De pe patul de spital, cu puţin timp înainte de a se stinge, atunci când a fost întrebat despre lucrările ce au loc în satul lui natal, în Gradiştea, maestrul declara: "Eu le multumesc, era şi timpul, după patru ani! Sunt mulţumit, ce să zic?! N-am văzut poze, ştiu doar ceea ce mi s-a mai spus la telefon. Nu ştiu în ce stadiu este. Despre bani, chiar nu ştiu!"
Încă din 2011, de casă s-a ocupat Nicu Negoiţă, un profesor de matematică din localitate, acum pensionar. Lui Fănuş Neagu îi era drag şi l-a lăsat custode acolo.
"Eu răspund de casă, avem vizitatori la zile mari, câteva zeci. Nu se iau bani pentru vizitare, n-avem ce bilete să dăm. Eu nu sunt plătit pentru ceea ce fac, dar îmi place s-o fac, să le explic celor interesaţi. Numai că eu n-am acte de custodie şi de aceea nu pot să iau legătura cu instituţii, să fac ceva, o colaborare", a declarat Nicu Negoiţă, custodele neplătit al Casei Memoriale "Fănuş Neagu".
De fapt, situaţia juridică a muzeului este incertă, asta întrucât casa aparţine CJ-ului, este în administrarea Primăriei Gradiştea, iar obiectele sunt proprietatea familiei scriitorului. Cât despre amortizarea investiţiei... "Nici nu se pune problema amortizării investiţiei într-o asemenea situaţie. Nu ştiu dacă există vreun muzeu, vreo casă memorială din care să se scoată prea mulţi bani, darămite pentru amortizarea investiţiei", ne-a declarat Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului Brăilei.

"Scriitorul nu avea prieteni în Brăila"

Puţini sunt aceia care, după ce scriitorul a plecat, au mai legat numele Brăilei de acela al lui Fănuş Neagu.
"La Brăila, tata nu mai avea prieteni, majoritatea dintre ei muriseră înaintea lui sau se mutaseră în alte localităţi (cum ar fi criticul şi istoricul literar Lucian Chişu, scriitorul Mircea Cavadia sau poetul Aurel M. Buricea). Singurul prieten de nădejde pe care îl mai avea şi încă îl mai are la Brăila este profesorul Viorel Mortu, un foarte bun cunoscător şi comentator al operei lui Fănuş Neagu, care, la rugămintea scriitorului, superstiţios din fire, a accepat să semneze lucrările care îl vizau cu numele mamei, Coman", ne-a mai povestit Anita Neagu.
De la fiica scriitorului am mai aflat că, în acest moment, "profesorul Mortu pregăteşte o ediţie critică extrem de bine documentată care va include majoritatea nuvelelor şi povestirilor lui Fănuş Neagu. Cu puţin noroc, va reuşi s-o publice până la sfârşitul acestui an", speră Anita Neagu.
Întrebat despre această situaţie, profesorul Viorel Mortu a confirmat faptul că până la finele anului va termina parte din lucrările amintite de Anita: "Sunt două luni de când pregătesc o carte despre povestirile lui Fănuş Neagu, fac o analiză exhaustivă, dar şi cu Lucian Chişu, o ediţie completă a celor şapte volume".
Cât despre starea casei, Viorel Mortu a susţinut: "E mare păcat că nu este acolo un indicator spre casă, că drumul este impracticabil, casa nu poate fi întreţinută, are nevoie de o mână de gospodar. Trebuie acolo şi un bust al lui Fănuş Neagu, trebuie multe ca să devină muzeu cu adevărat. Custodele ştie multe despre familie, dar, neavând pregătire, nu poate face multe lucruri. E legat de mâini şi picioare. Păcat, mare păcat. În septembrie voi merge acolo şi voi încerca să văd ce mai pot face".

Odoarele scrise pentru Brăila

Înainte de pleca în lumea celor drepţi, scriitorul ne mărturisea că lucrează la câteva scriituri, "odoare pentru Brăila". Anita ne-a mărturisit că a găsit, într-adevăr, drept moştenire, manuscrise de o importanţă aparte pentru Brăila şi brăileni.
"Am reuşit să public ultimele sale două cărţi, inedite. Prima este o ediţie ne varietur, mult îmbunătăţită şi adăugită faţă de varianta originală, apărută în 2004, a romanului „Asfinţit de Europă, răsărit de Asie", iar ultima este volumul al II-lea al „Jurnalului cu faţa ascunsă" (primul volum a fost publicat tot în 2004), pe care l-a încheiat cu aproximativ o săptămână înainte de a muri", a spus Anita.

"Tata iubea Brăila cum puţini au făcut-o!"

Rugată să detalieze elementele dedicate Brăilei în cărţile scriitorului Fănuş Neagu, Anita a arătat că nici ediţia definitivă a "Asfinţitului de Europă..." şi nici volumul II din "Jurnal" nu sunt o excepţie în opera sa, dedicată eminamente Brăilei. "Tata iubea Brăila cum puţini au făcut-o, dar nu atât oraşul sărăcit, mizer, din vremea comuniştilor sau de după Revoluţie, pe care îl deplângea amar, ci mai ales oraşul vechi, Brăila legendară, cândva cel mai important port de la Dunăre, în care şi-ar fi dorit să readucă - după cum spune un personaj al romanului său - opulenţa turcească, plină de adieri de mirt bizantin şi altoiuri pariziene".

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii