Păsări din România (XLVIII) – Rața roșie și rața cu cap castaniu

Fii primul care află cele mai importante știri din Brăila

Adaugă Obiectiv – Vocea Brăilei ca sursă preferată în Google și primește mai rapid informațiile importante pentru orașul tău.

Adaugă-ne pe Google

La acest sfârșit de săptămână, chiar dacă vremea nu era atât de permisivă pentru o ieșire în natură, am prins curaj și am făcut un drum până la Comăneasca, o zonă care rămâne foarte importantă din punct de vedere ornitologic.

Astăzi am să vă prezint alte două specii de păsări ce trăiesc aici și anume: rața roșie și rața cu cap castaniu.

Rața roșie (Aythya nyroca)

Este o specie de rață de talie medie. Ca și la toate speciile de rațe, există dimorfism sexual, însă este mai puțin accentuat. Ambele sexe au colorit general maroniu, cu spatele contrastant mai închis la culoare decât flancurile sau abdomenul. Masculul are coloritul capului mai deschis și maroniul cu nuanțe roșcate, iar irisul deschis la culoare. Lungimea corpului este de 38-42 cm şi are o greutate medie de 460-730 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 60-67 cm.

Etimologia denumirii știintifice – Numele de gen (Aythya) este numele grecesc al unei specii marine neidentificate, iar numele de specie provine din cuvântul rus nâroc – denumirea în limba rusă a unor specii de rațe din acest gen.

Distribuție – În România specia cuibărește în toate regiunile mai joase ale țării, din Delta Dunării până în zonele de deal, în regiuni cu zone umede întinse de lacuri cu vegetație acvatică bogată.
Fenologie – Specia cuibărește în România, fiind prezentă la noi tot timpul anului. Abundența însă nu este constantă. În perioada de cuibărit este mult dispersată, și în numere mai mari, în general în locurile de cuibărit. Toamna, se adună în grupuri pe suprafețele acvatice. Peste iarnă, numărul de exemplare este mult mai redus, mare parte din indivizi iernând în zonele sudice ale Europei și Asiei sau în Africa.
Habitate – În România este prezentă în toate zonele umede mari în perioada de cuibărit, ocupând habitate acvatice întinse din zonele joase, bogate în vegetație palustră și cu maluri mâloase, fiind mai abundentă în Delta Dunării și în zonele umede din lunca râurilor mari. În sezonul de toamnă se adună în numere mai mari, pe suprafețele de apă deschise, la început mult mai dispersat, iar apoi, concentrat. În perioada de iarnă rămân mai puține exemplare, majoritatea iernând în zonele mediteraneene.
Hrană – Rața roșie este omnivoră, însă mare parte din dietă constă în specii vegetale (macroalge, muguri și frunze ale speciilor de plante acvatice etc.); nevertebratele acvatice constituie o bună parte din dietă în special în perioada de cuibărit (moluște, crustacee și insecte acvatice).
Populație – În România tendința populațională este deocamdată necunoscută.

Reproducere – Perioada de reproducere începe în luna aprilie, iar depunerea ouălor are loc începând cu luna mai. Femela depune de obicei 8-10 ouă, pe care le clocește singură. Incubarea durează 25-28 de zile. Puii devin zburători la 55-60 de zile. Păsările cuibăresc izolat, uneori și în grupuri laxe, amplasând cuiburile la câțiva metri distanță. Cuiburile sunt amplasate în apropierea apei, direct pe sol, ascunse în vegetație sau uneori în cavități sau sub rădăcini; cuibărește izolat sau în grupuri răsfirate, uneori în cadrul coloniilor altor specii (pescăruși).

Amenințări și măsuri de conservare – Specia este în declin, în special din cauza reducerii sau dispariției zonelor umede naturale, cu suprafețe întinse și vegetație abundentă. Alte amenințări la adresa speciei sunt arderea târzie a stufului și managementul intensiv al iazurilor piscicole (în special tăierea/reducerea vegetației de mal). În unele locații și vânătoarea accidentală (fiind specie protejată, vânătoarea este interzisă) constituie o amenințare. Fiind specie Natura 2000, majoritatea locațiilor în care specia cuibărește (sau se adună în numere mari în migrație) au fost incluse în rețeaua europeană de Arii de Protecție Specială. De asemenea, în România a fost pregătit un Plan Național de Acțiune pentru conservarea speciei (de către SOR/BirdLife Romania și WWF Programul Dunăre- Carpați).

Rața cu cap castaniu (Aythya farina)

Este o specie de rață de talie medie ce prezintă dimorfism sexual. Masculul în penaj nupțial are capul de culoare castanie, pieptul, ceafa, coada, târtița și subcodalele sunt de culoare neagră, iar spatele, abdomenul și aripile sunt de culoare gri cu vermiculații. Femela are penajul în culori șterse, capul maroniu-deschis cu sprânceana mai deschisă la culoare, pieptul, ceafa, târtița și coada de culoare maronie, iar spatele și lateralele corpului de culoare gri-maroniu. Lungimea corpului este de 42 – 49 cm, anvergura de 72 – 82 cm, iar greutatea este de 585 – 1240 g în cazul masculului și 468 – 1090 g în cazul femelei.

Etimologia denumirii știintifice – Numele de gen (Aythya) este numele grecesc al unei specii marine neidentificate, iar numele de specie provine din cuvântul latin ferina – sălbatic

Distribuție – În România, specia cuibărește pe tot teritoriul țării, din zonele joase până în zonele de deal, acolo unde există zone umede.
Fenologie – Specia cuibărește în România, fiind sedentară. În perioada de cuibărire specia are o prezentă mai dispersată, în locurile de cuibărire, iar în perioada rece a anului specia este prezentă pe majoritatea suprafețelor acvatice (mai puțin pe apele curgătoare), existând influx de indivizi din nordul distribuției. Abundența indivizilor poate fi diferită de la un sezon la altul, în funcție de gradul de acoperire cu gheață al suprafețelor acvatice.
Habitate – Specia preferă pentru cuibărire zonele umede cu ape stătătoare sau ușor curgătoare, mediu-eutrofizate, cum sunt mlaștinile, lacurile, zonele lagunare etc. În afara perioadei de cuibărire este puțin pretențioasă, fiind observată pe majoritatea suprafețelor acvatice.
Hrană – Rața cu cap castaniu este omnivoră, hrana vegetală fiind compusă din rădăcini, semințe, diferite părți ale plantelor acvatice sau palustre, iar cea animală, din: insecte acvatice și larvele acestora, moluște, crustacee, viermi, amfibieni și pești de dimensiuni reduce.
Populație – Populația din România este estimată la 20 698 – 28 762 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind deocamdată necunoscută.

Reproducere – Perioada de reproducere începe în lunile aprilie/mai. Depune în medie 8 – 10 ouă (3 – 22 ouă), care sunt clocite pentru 24 – 28 de zile. Cuiburile care conțin peste 15 ouă fiind probabil un rezultat al parazitismului nidicol. Puii sunt capabili de zbor după 50 – 55 de zile. Cuibul este situat în apropierea apei sau în vegetația palustră și este sub forma unei adâncituri superficiale, în vegetație densă, căptușit cu fire de iarbă și frunze. Perechile se formează din timpul iernii sau începutul primăverii. Cuibărește solitar sau colonial, uneori în colonii mixte cu Pescărușul râzător, prezența acestuia conferind un grad de protecție împotriva prădătorilor (corvide, mustelide etc.). În cazul acestei specii este dovedit parazitismul nidicol atât intraspecific cât și interspecific, fenomen care apare la mai multe specii de rațe.

Amenințări și măsuri de conservare – Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de managementul zonelor umede: drenare, desecare, intensificare pisciculturii, abandonarea heleșteielor, dispariția pășunatului tradițional cu număr mic de animale în limita zonelor umede, arderea necontrolată a stufului, eutrofizare etc. Alte amenințări asupra speciei sunt: vânătoarea, deranjul la cuib etc.

Sursa de informare:

https://pasaridinromania.sor.ro/specii/217/rata-rosie-aythya-nyroca

https://pasaridinromania.sor.ro/specii/215/rata-cu-cap-castaniu-aythya-ferina