Închisorile europene, tot mai aglomerate. Care sunt statele cele mai afectate

Fii primul care află cele mai importante știri din Brăila

Adaugă Obiectiv – Vocea Brăilei ca sursă preferată în Google și primește mai rapid informațiile importante pentru orașul tău.

Adaugă-ne pe Google

Populația penitenciarelor din Uniunea Europeană a continuat să crească în 2024, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra sistemelor de justiție penală și al accentuării problemelor legate de supraaglomerare, condiții de detenție și siguranța din închisori, arată datele publicate de Eurostat și citate de Euronews.

Potrivit statisticilor europene, numărul deținuților a crescut cu aproximativ 2% față de anul precedent, tendință care confirmă o presiune constantă asupra sistemelor penitenciare din mai multe state membre. La nivel european, raportul indică faptul că există, în medie, un deținut la fiecare 883 de locuitori din Uniunea Europeană, în timp ce distribuția populației carcerale rămâne inegală între state.

Cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria, Polonia, Letonia și Cehia, țări unde sistemele penitenciare se confruntă frecvent cu probleme de capacitate și infrastructură. La polul opus se află Finlanda, Țările de Jos, Danemarca și Germania, state care mențin unele dintre cele mai scăzute rate de detenție din Uniune, datorită unor politici penale mai orientate spre reintegrare socială și alternative la detenție.

Datele mai arată că doar una din 18 persoane aflate în detenție în UE este femeie, iar aproximativ 20% dintre deținuți sunt cetățeni străini în raport cu țara în care sunt încarcerați. În paralel, a crescut și numărul personalului din sistemele judiciare și de ordine publică, inclusiv polițiști, judecători și angajați ai penitenciarelor, însă raportul dintre personal și deținuți a rămas relativ stabil: în medie, 1,9 deținuți revin unui angajat din sistemul penitenciar.

Situația este deosebit de gravă în unele state membre, unde supraaglomerarea a dus la condiții de detenție descrise de organizațiile internaționale ca fiind „inumane și degradante”. Un exemplu semnificativ este Grecia, unde Consiliul Europei, prin Comitetul pentru Prevenirea Torturii, a semnalat condiții extrem de dificile în mai multe penitenciare: celule supraaglomerate, infestări cu dăunători, mucegai, infiltrații și lipsa accesului constant la apă caldă sau încălzire.

Expertul Marcelo Aebi, coordonator al echipei de cercetare SPACE, a subliniat că supraaglomerarea afectează direct atât condițiile de viață ale deținuților, cât și capacitatea sistemelor de a asigura reintegrarea socială, subliniind că fenomenul subminează funcționarea întregului sistem penitenciar.

Probleme similare au fost raportate și în Portugalia, unde la începutul lunii mai aproximativ 230 de deținuți dintr-o închisoare din Lisabona au protestat față de condițiile de detenție, refuzând să revină în celule până la o discuție cu conducerea penitenciarului. În Belgia, tensiunile au escaladat în urma unei greve naționale a angajaților din penitenciare, care au reclamat supraaglomerarea severă și creșterea nivelului de violență. În prezent, închisorile belgiene găzduiesc peste 13.700 de persoane, deși capacitatea oficială este de aproximativ 11.000 de locuri, ceea ce a dus la situații în care deținuții dorm pe saltele așezate direct pe podea.

La nivel european, datele pentru 2024 arată că 13 state membre se confruntă cu supraaglomerare în penitenciare, în timp ce 14 state încă dispun de capacitate disponibilă. Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost raportate în Cipru, Slovenia și Franța, în timp ce Estonia, Lituania și Luxemburg se numără printre țările cu cele mai scăzute grade de ocupare. Creșterea populației carcerale și diferențele majore dintre state alimentează o dezbatere tot mai intensă privind eficiența politicilor penale din Uniunea Europeană, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului avertizează că unele sisteme penitenciare se apropie de limite critice și necesită reforme urgente.