Economie
Două hoteluri noi, la capătul străzii Împăratul Traian
• clădirile sunt construite de doi investitori care dețin în prezent două suprafețe din terenul pe care a funcționat, pe vremuri, Secția ”Arta Lemnului” • unul dintre investitori a început deja lucrările, celălalt a obținut recent autorizația de construire și urmează să deschidă șantierul • informații mai detaliate despre viitoarele construcții și condițiile pe care trebuie să le respecte investitorii ne-au fost oferite de Corina Anghelescu, arhitectul șef din cadrul Primăriei Brăila
Așa cum vă informam într-un articol publicat ieri de cotidianul nostru, zona Portului și Faleza Dunării au început în ultima vreme să atragă investiții imobiliare. Una dintre acestea se derulează, de câteva săptămâni, pe un teren ocupat pe vremuri de fosta Secție ”Arta Lemnului”, situat între strada Împăratul Traian și strada Pietrei, la capătul dinspre faleza Dunării. Menționam în articolul intitulat ”Zona portului și faleza, magnet pentru imobiliare” că am încercat să obținem informații despre acest șantier de la instituția Arhitectului-șef din cadrul Primăriei Brăila, care a eliberat autorizațiile de construire. Până la ora redactării articolului nu primisem informațiile solicitate, însă asta nu din vina arhitectului șef Corina Anghelescu ci din cauza unei erori de comunicare pe care ne-o asumăm. Între timp, am intrat în posesia răspunsurilor solicitate și suntem în măsură să revenim cu detalii interesante despre construcțiile care se vor ridica în zona menționată, cum vor arăta și ce utilitate vor avea.
Astfel, potrivit informațiilor furnizate de arhitectul șef al Primăriei Brăila, Corina Anghelescu, investiția care se află în prezent în derulare – fiind deja săpată groapa pentru fundație – presupune realizarea unei clădiri cu funcțiune mixtă de cazare și apartamente hoteliere, având regimul de înălțime D plus P plus 3E plus 4E retras plus mansardă retrasă (demisol, parter, trei etaje, un etaj retras și mansardă retrasă). Autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2025, pentru beneficiarul ”Together Development” SRL.
”Din punct de vedere funcțional, construcția va avea destinația de hotel cu apartamente, concept care îmbină serviciile specifice unităților de cazare cu spații rezidențiale temporare, adaptate cerințelor actuale ale pieței turistice și de business. Proiectul include și amenajarea infrastructurii necesare pentru
staționarea autovehiculelor, fiind prevăzute un număr de 58 de locuri de parcare. Soluția adoptată respectă prevederile Planului Urbanistic Zonal – Centrul Istoric al Municipiului Brăila, aprobat prin HCLM nr. 273/14.07.2010, aferent zonei SIR 1Z, conform cărora staționarea vehiculelor este permisă exclusiv în interiorul parcelei, fără afectarea circulațiilor publice”, ne-a transmis arhitectul șef.
În ceea ce privește termenul de realizare a investiției, autorizația de construire prevede o durată de execuție de 24 de luni, începând cu luna decembrie 2025, când a fost emisă.
Corina Anghelescu a precizat că, dată fiind amplasarea proiectului în zona Centrului Istoric al municipiului Brăila, investitorul are obligația de a respecta o serie de condiții urbanistice și arhitecturale menite să asigure integrarea armonioasă a noii construcții în contextul urban existent. Astfel, conform prevederilor PUZ – Centrul Istoric al Municipiului Brăila și ale Avizului emis de Direcția Județeană pentru Cultură, arhitectura clădirilor nou propuse trebuie să respecte caracterul arhitectural general al zonei și să se înscrie în scara urbană definită de fondul construit existent. Totodată, sunt interzise suprafețele vitrate de mari dimensiuni de tip „perete cortină”, utilizarea imitațiilor de materiale, a placajelor ceramice sau a suprafețelor metalice strălucitoare, precum
și folosirea unor culori stridente care ar afecta coerența vizuală a ansamblului istoric.
Încă un apart-hotel ridicat de un alt investitor
Interesant este că, tot pe locul fostei Secții ”Arta Lemnului”, o porțiune de teren aparține altor proprietari care intenționează, de asemenea, să investească în construirea unor hotel cu apartamente. Astfel, arhitectul șef Corina Anghelescu ne-a informat că pe data de 25 martie anul curent a fost emisă Autorizația de Construire nr. 141 având ca beneficiari pe brăilenii R.S.D. și R.A. Proiectul autorizat prevede construirea unui hotel cu apartamente, compus dintr-un corp amplasat la frontul stradal cu regim de înălțime D plus P plus 1E plus M și un corp amplasat în adâncimea parcelei, cu regim de înălțime D plus P plus 3E plus 4E retras. Deocamdată, pe acest teren construcția nu a început efectiv, singurul șantier în derulare fiind cel de pe terenul învecinat, aparținând celuilalt investitor menționat mai sus.
Așa cum v-am informat în articolul de ieri, în aceeași zonă, dar pe porțiunea cuprinsă între strada Pietrei și strada Danubiului, firma ”Orient Company” a inaugurat, în vara anului 2025, un restaurant cu regim de înălțime parter plus etaj, dotat cu piscină și alte anexe. Obiectivul, denumit ”Palace by Orient”, este un loc cu arhitectură plăcută, ce oferă brăilenilor sau turiștilor posibilitatea de răcorire la piscină, vara, dar și două saloane de evenimente, unul cu 400 de locuri la parter, și unul cu 200 de locuri la etaj.
Tot firma ”Orient” construiește în aceeași zonă, dar cu deschidere spre strada Pietrei, situată în paralel cu strada Danubilui și strada Împăratul Traian, un apart-hotel cu patru etaje și mansardă. Potrivit investitorului, construcția, deja ridicată ”la roșu”, va avea 30 de apartamente dotate cu toate facilitățile și închiriate în regim hotelier. Urmează să fie inaugurată în vara anului 2027.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.






















