Judeţul nostru a fost şi, în continuare, este greu încercat de criza economică ce şi-a făcut debutul la finele anului 2008. Per total, efectele şocului economic şi financiar sunt vizibile la tot pasul: număr mare de şomeri, putere de cumpărare în scădere, preţuri în creştere, activitate în sectorul antreprenorial în declin şi, drept urmare, tot mai multe firme închise sau trase pe dreapta în aşteptarea unor vremuri mai bune. Partea bună este că vârful negativ al crizei pare să fi fost depăşit undeva spre finalul anului 2009 şi începutul lui 2010, când majoritatea indicatorilor economici arătau valori îngrijorătoare. Drept dovadă şi poziţionarea judeţului nostru la nivel naţional, în mod frecvent în a doua jumătate a clasamentului. Totuşi, se întrevede o oarecare rază de speranţă, întrucât angrenajul economic al judeţului pare să se fi urnit din loc spre sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an, când unele societăţi comerciale reprezentative au început să dea semne de revenire. Putem înţelege astfel că ceea ce a fost mai greu a trecut? Analiştii sunt rezervaţi în a spune un categoric DA, însă văd semne clare de îmbunătăţire.
Judeţul nostru încă se resimte după ce a încasat în plin efectele crizei economice. Indicatorii economici relevă în mod clar pe perioada 2009 şi început de 2010 valori sub cele înregistrate în 2008, de exemplu, când economia naţională "duduia". Dacă ne uităm peste evoluţia seriilor lunare ale indicatorilor producţiei industriale aferente judeţului nostru, la nivelul anilor 2009 şi 2010 se pot observa clar valori mai mici în comparaţie cu lunile corespondente din 2008. Ce este interesant de precizat aici este că trendul descendent al acestor indici s-a menţinut cu mici excepţii pe întreg parcului lui 2009 şi pe perioada de început din 2010. Din a doua jumătate a anului trecut, însă, graficul a căpătat totuşi o oarecare tendinţă de creştere. Fenomenul apare în mod clar şi dacă intrăm în capitolul autorizaţii de construire emise, număr de locuinţe finalizate, dar şi în cazul balanţei importuri/exporturi. Ca o paranteză, dacă vă întrebaţi ce am exportat: în primul rând mijloace de transport (şi datele se referă cu siguranţă la navele realizate pe platforma şantierului naval), textile, produse realizate de SC "Laminorul", dar şi rodul muncii fermierilor însemnând animale vii şi produse animaliere. În contrabalans, am importat la greu maşini, aparate şi echipamente electrice, apoi materiale textile - materia primă pentru industria locală de profil, plus ţagla ca materie primă pentru laminoarele uzinei brăilene. Dacă tragem linie şi discutăm per ansamblu de Cifra de Afaceri a judeţului nostru, se observă din nou evoluţia descrisă în linii mari un pic mai sus. "Comparativ cu realizările din luna mai 2009 (160,4 milioane de lei preţuri curente), cifra de afaceri realizată în luna mai 2010 a fost mai mică cu 6,2% (indice 93,8%). În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2010 cifra de afaceri (568,5 milioane lei) a fost mai mică cu 4,1% (indice 95,9%) faţă de perioada corespunzătoare din anul 2009 (593,0 milioane lei)", se consemna la nivelul lunii mai 2010 în Buletinul Statistic Lunar realizat de Direcţia Regională de Statistică Brăila. În buletinul emis un an mai târziu, mai precis la finele primului trimestru al anului în curs, trendul devenea în mod clar crescător, întrucât valorile absolute menţionate în acest an sunt net superioare: "În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2011, cifra de afaceri (418,8 milioane lei) a fost mai mare cu 36,1% (indice de 136,1%) faţă de perioada corespunzătoare din anul 2010 (307,6 milioane lei)".
Şomaj în creştere/salarii în scădere
Să trecem acum în sfera salarială ca să vedem cum au evoluat lucrurile în ce priveşte forţa de muncă a judeţului nostru. Drept etalon de raportare putem lua anul 2008, când doar se vorbea despre venirea crizei, iar numărul mediu al salariaţilor era undeva la 75.800 persoane. Buletinele statistice lunare realizate de DRS Brăila indicau pe parcursul anului 2009 o scădere la aproape 74.000 salariaţi în decembrie 2009, 66.541 salariaţi în decembrie 2010 şi 66.441 salariaţi la 31 martie 2011. Aşadar, se poate observa o descreştere continuă la acest capitol, pe care o putem corela cu un alt indicator - "Numărul şomerilor înregistraţi". Pornim în analiză tot de la anul etalon 2008, când erau înregistraţi potrivit datelor DRS Brăila undeva la 6.000 de şomeri, după care, brusc, în 2009, am ajuns la 11.100 de şomeri, pentru ca finalul lui 2010 să ne găsescă la cota de avarie cu 11.738 şomeri. Pentru primul trimestru din acest an, situaţia se mai "îndulceşte" un pic la 11.207 şomeri în ianuarie, 10.633 şomeri în februarie şi 9.805 în martie. De altfel, într-un clasament realizat de www.econtext.ro, Brăila este poziţionată pe locul 26 în topul judeţelor privind numărul de salariaţi concediaţi de la începutul lui 2009 până la începutul acestui an (primele 4 locuri fiind ocupate de Braşov - cu 6.800 de concediaţi, Cluj cu - 6.500 persoane, Bihor - cu 6.200 persoane şi Galaţi tot cu 6.200 persoane).
Putem duce analiza şi în sfera veniturilor salariale, să vedem şi aici cum s-au mişcat lucrurile. Astfel, revenind la buletinele statistice lunare ale DRS Brăila, se poate observa că, în anul 2008, venitul salarial mediu net pe judeţul nostru era de 1.125 lei. În iunie 2009 era de 1.197 lei, dar scăzuse la 1.068 lei în iunie 2010, şi, mai grav, la 961 lei în septembrie 2010, apoi la 983 lei în octombrie al aceluiaşi an, după care a mai urcat un pic la 976 lei în noiembrie şi până la 1.067 lei în decembrie 2010. La finele primului trimestru din acest an indicele a mai crescut, ajungând la 1.082 lei în martie 2011.
Ca o mică paranteză, în 2008 numărul mediu al pensionarilor brăileni era de aproape 79.500 de persoane, în 2009 de circa 80.000 persoane şi a ajuns la 80.895 persoane în 2010. În corelaţie cu aceste date, pensia medie lunară era de 564 lei în 2008, 675 lei în 2009 şi a ajuns la 700 lei în 2010.
Companiilor mari brăilene le-au crescut un pic comenzile la export
Industriaşii locali se declară relativ mulţumiţi de evoluţia lucrurilor pe final de 2010 şi început de 2011. De exemplu, la cea mai recentă livrare de navă a şantierului naval brăilean, directorul companiei "STX OSV Brăila", Laurenţiu Rusinoiu, explica oaspeţilor prezenţi la eveniment că societatea a început, încet-încet, să-şi revină şi că şi-a asigurat şi un portofoliu "confortabil" de comenzi. Una peste alta, ar fi un semnal pozitiv pe care acesta l-a dat astfel subcontractorilor şantierului naval, cu care colaborarea se cam colmatase prin 2009 şi îngheţase complet la începutul lui 2010, când compania a încetat să subcontracteze lucrări tocmai pentru a-şi proteja propriii salariaţi, asigurându-le front continuu de lucru.
Şi la uzina "Promex" lucrurile par să se îndrepte spre bine, după cum explică organizaţia sindicală a companiei. Astfel, după o perioadă accentuată de declin pe final de 2009 şi început de 2010, uzina a început să-şi revină la capitolul comenzi la export venite din partea colaboratorilor săi tradiţionali.
Mult mai liniară a fost evoluţia SC "Laminorul", care, intrată recent sub umbrela ruşilor de la colosul "Mechel", a reuşit să-şi asigure un front de lucru continuu, fără a mai lucra în "salturi", pe campanii de laminare (în funcţie de comenzile primite), aşa cum era obişnuită în urmă cu câţiva ani.
Şi firmelor de confecţii, un al doilea blazon al economiei judeţului, pare să le meargă mai bine. Compania "Braiconf", de exemplu, - societate etalon -, a anunţat recent că, în 2010, a revenit pe profit, după ce în 2009 ieşise pe roşu, cu o pierdere de 3,7 milioane de lei.
2011 rămâne an de criză!
Ce părere au analiştii economici despre evoluţia economiei judeţului nostru? Contactat de reporterii "Obiectiv", Mircea Doagă, analist economic la "Financiarul", a explicat că putem discuta, în cel mai fericit caz, doar despre o încetinire a descreşterii economice. "În ciuda statisticilor, care arată o timidă revenire a economiei, nu se poate vorbi decât despre o încetinire a ritmului de scădere. Mai ales că datele din 2011 sunt raportate la anul trecut, cel mai slab din punct de vedere economic. Prin urmare, despre adevărata revenire a activităţii economice abia dacă se va putea vorbi anul viitor. Aşadar, 2011 rămâne un an de criză, iar consumatorii simt cel mai acut asta. Creşterea afacerilor unor companii mari brăilene se datorează în cea mai mare parte numărului mai mare de comenzi pentru export, dar asta în contextul în care majoritatea statelor din Europa au ieşit demult din criză. Cererea internă rămâne, însă, la un nivel periculos de scăzut", a punctat sursa citată.
PIB-ul Brăilei pe 2011 este de circa 1,7 miliarde euro
* aceasta este valoarea Produsului Intern Brut estimată pentru acest an de Comisia Naţională de Prognoză * în anii de criză 2009 şi 2010, judeţul nostru a fost în descreştere *
Judeţul nostru are previzionat un PIB (produsul intern brut) de circa 7,22 miliarde de lei în acest an (echivalentul a circa 1,7 miliarde de euro), după cum arată un studiu realizat de www.econtext.ro citând estimările Comisiei Naţionale de Prognoză. Cu această sumă, la nivel naţional ne poziţionăm pe la mijlocul clasamentului cu PIB-uri aferente anului în curs, mai precis pe locul 26 după Neamţ (7,62 miliarde lei) şi Vâlcea (7,37 miliarde lei). Următoarele clasate după noi sunt judeţele Olt - 7,16 miliarde lei şi Caraş-Severin - 6,35 miliarde lei. Dacă vă întrebaţi cum ne poziţionăm în rândul regiunii de dezvoltare din care facem parte, vă spunem că pe primul loc este, în mod evident, Constanţa, cu o economie estimată în acest an la circa 21,73 miliarde de lei, urmată de Galaţi cu 10,69 miliarde de lei, iar pe locul III este Buzăul cu 7,95 miliarde. Aşadar, suntem pe locul 4 la nivel regional - ca valoare estimată a PIB-ului.
Acelaşi studiu arată că, pe perioada crizei, judeţul nostru a avut o descreştere cu 72 milioane de lei (scădere de la 6,9 miliarde de lei la începutul lui 2009 până la 6,83 miliarde de lei la finalul lui 2010), fiind astfel poziţionaţi pe locul 28 în topul judeţelor cu cea mai mare descreştere economică. Ca termen de comparaţie, Galaţiul a avut o scădere de 791 milioane de lei, Tulcea de 253 milioane lei şi Constanţa - 196 milioane lei. Pe de altă parte, creştere economică au înregistrat 10 judeţe: Argeş - plus 3,2 miliarde lei, Cluj - cu 2,2 miliarde lei, Timiş - cu 1,2 miliarde lei, Braşov - cu 616 milioane lei , Arad - cu 498 milioane lei, Prahova - cu 378 milioane lei, Sibiu - cu 340 milioane lei, Alba - cu 170 milioane lei, Călăraşi - cu 97 milioane lei şi, în fine, Suceava - cu 1 milion lei.
