Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Spitalul Judeţean. Planuri de viitor

• noua secţie de Anestezie-Terapie din curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila a fost inaugurată, vineri, în prezenţa mai multor oficialităţi locale • mutarea efectivă a pacienţilor şi medicilor mai durează până în octombrie deoarece  este vorba despre o secţie specială care necesită măsuri riguroase de protecţie împotriva infecţiilor nosocomiale • dotările ultramoderne plasează secţia ATI printre primele pe ţară de asemenea anvergură • secţia are nevoie de medici anestezişti care sunt la mare căutare în toată ţara, astfel că la ultimul concurs organizat nu s-a prezentat niciun candidat • rând pe rând problemelor rămase nerezolvate de pe vremea lui Stancu li s-au găsit soluţii •la acest moment, estenevoie de un lift exterior pentru transportul pacienţilor din sala de operaţie de la etajul 3 la parter, acolo unde există legătură cu noua secţie de terapie • ca soluţie de avarie, persoanele proaspăt operate vor fi duse cu lifturile comune la terapie

 

Vineri, în prezenţa a zeci de oficialităţi locale, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, şi managerul Spitalului Judeţean, Delia Râşnoveanu, au tăiat panglica, moment ce a marcat inaugurarea noii secţii de Anestezie-Terapie Intensivă. Clădirea este o “bijuterie” pentru unitatea sanitară, iar dotările ultraperformante au impresionat publicul. Circuit special pentru vizitatori, un altul pentru medici, paturi care se reglează în funcţiile de nevoile pacientului, monitoare care transmit în timp real informaţii despre semnele vitale ale celor internaţi către un centrul de comandă, aparate care administrează singure tratamentul intravenos, aşa cum au fost programate, un alt aparat complex pentru ventilaţie mecanică, sunt doar câteva dintre echipamentele moderne cu care a fost dotată noua secţie ATI. Dacă vechea terapie avea 25 de paturi, cea nouă, inaugurată vineri, are 30 de paturi. Au fost realizate spărturile necesare pentru comunicarea dintre corpul-mamă al spitalului şi ATI, ba chiar există şi o legătură între Unitatea de Primiri Urgenţe şi noua secţie, printr-un coridor, aşa cum ne-a precizat managerul SJU, Delia Râşnoveanu.

Trebuie precizat că inaugurarea a fost deocamdată pentru presa locală, asta deoarece o astfel de secţie necesită măsuri suplimentare de protecţie împotriva infecţiilor nosocomiale. “Doar personalul medical va avea acces şi este normal deoarece vorbim de o secţie specială, controlată riguros, exact ca sălile de operaţie. Sigur, câteodată, cu acceptul cadrelor medicale şi echipate corespunzător vor avea acces şi rudele pacienţilor. Apoi, mutarea pacienţilor în noua secţie ATI necesită un anumit timp. Vorbim de bolnavi în stare gravă, unii comatoşi…nu este vorba despre o secţie de cronici”, ne-a explicat Francisk Chiriac.

În acest context, conform reprezentanţilor unităţii sanitare, mai trebuie montate câteva filtre Hepa, apoi făcută curăţenie. “Ca termen, ar fi octombrie”, a declarat  managerul Delia Râşnoveanu, referindu-se la momentul când toate aceste operaţiuni vor fi gata.  Când va fi accesibilă medicilor şi pacienţilor, rămâne problema transportului acestora din urmă din sălile de operaţie situate la etajul trei în Blocul Operator, până la parter, acolo unde este noua secţie ATI, deoarece nu există o legătură directă între cele două secţii, liftul exterior nefiind construit până la acest moment. Autorizaţia de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru întreg spitalul urmează să fie eliberată până la finalul lunii, aşa cum a precizat preşedintele Francisk Chiriac. La fel de important este că există un mare deficit de medici anestezişti, în momentul de faţă fiind doar 4 doctori de această specialitate. Deşi au fost scoase la concurs, recent, trei posturi pentru doctori ATI, niciun candidat nu s-a înscris, potrivit reprezentanţilor SJU Brăila.

 

Dotările ultramoderne plasează secţia ATI printre primele pe ţară de asemenea anvergură

Printre cei prezenţi la inaugurare s-au numărat preşedintele CJ, Francisk Chiriac, vicepreşedintele CJ Ionel Epureanu, consilierul judeţean Viorel Mortu (fost şef al CJ), alţi consilieri judeţeni ai diferitelor formaţiuni politice, primarul Marian Dragomir, viceprimarul Alexandru Jantea Crican, consilierul personal al lui Dragomir, Aurel Simionescu (fost primar al municipiului), senatorul PSD Ion Rotaru, deputatul PSD Nicu Niţă, managerii celorlalte spitale din municipiu Ştefan Sînpetru (Spitalul de Pneumoftiziologie) şi Bogdan Criţă (Spitalul de Psihiatrie), medici şi asistenţi. Cei care au tăiat panglica au fost şeful CJ Francisk Chiriac şi managerul Delia Râşnoveanu. După momentul ce a marcat inaugurarea clădirii, jurnaliştii au făcut un tur al secţiei. Pe post de “ghid” a fost medicul specialist ATI, Mihai Soare. Acesta a explicat că există o cameră unde intră vizitatorii, se schimbă, apoi pot merge în saloane, după cum un alt filtru este destinat medicilor. Ajunşi într-o rezervă, doctorul a povestit câteva dintre funcţiile unui pat şi a monitorului aflat în rezervă. “Avem aici monitor multifuncţional. Se poate măsura tensiune noninvazivă şi invazivă, puls oximetrie,EKG toate derivaţiile. Patul este unul de înaltă performanţă, se poate mişca pe toate planurile, are inclusiv un mod pentru resuscitare. Există şi o funcţie a patului pentru radiografie. Pacienţii sunt, de obicei comatoşi, imobilizaţi la pat, nu se pot mişca. Pentru a nu mai fi întorşi, se bagă aici o plăcuţă pentru filmul de poză, se introduce la loc şi se execută radiografia, un lucru foarte important. Pacienţii sunt în stare critică, trebuie să stea numai la pat. Mai avem aceste injectomate. Cu ajutorul lor, se ataşează diverse seringi, diverse medicamente şi se administrează intravenos. Se poate seta rata, alarmele, absolut tot. Este ca un perfuzor foarte avansat”, a explicat medicul Soare.

Despre monitoarele inteligente a vorbit şi directorul medical dr. Alina Neacşu. “Permanent, aici (în salon -n.r.) stă un asistent. Pacientul va putea sta chiar şi singur, pentru că avem staţie de monitorizare centrală, unde toţi pacienţii sunt monitorizaţi pentru toate funcţiile vitale. În orice secundă se întâmplă ceva pentru pacient, imediat află cei de la centrul de monitorizare şi se dă alarma. Este un lucru extrem de modern, de civilizat, fiecare pat din fiecare încăpere se monitorizează aici. Inclusiv monitoarele cele mici din saloane pot fi acţionate de aici. Vrem să luăm repede o tensiune la trei bolnavi, îţi dă exact ordinea priorităţilor. Un om va fi în permanenţă şi va monitoriza pacienţii”, a spus dr. Neacşu.

La toate acestea, se adaugă un aparat foarte complex pentru ventilaţie mecanică.

“Susţinerea spitalului este o prioritate pentru Consiliul Judeţean. Vrem să avem un spital decent. Aşa trebuie să arate un spital decent în care toată lumea să beneficieze de servicii medicale de calitate şi condiţii bune de spitalizare”, a spus preşedintele CJ, Francisk Chiriac, în conferinţa de presă ce a urmat turului secţiei ATI.

 

Problemele de pe vremea lui Stancu, rezolvate de Chiriac

Lucrările la noua secţie ATI au început în anul 2011 şi au fost finalizate în 2013. Firma care a câştigat licitaţia pentru construcţia secţiei a fost “Confort 2000”. În luna martie a acestui an, fostul manager Mihail Iugulescu a declarat pentru ziarul “Obiectiv – Vocea Brăilei” că a fost efectuată o expertiză care a arătat deficienţele existente. “Am licitat în SEAP şi a câştigat o firmă specializată în a repara şi depana instalaţiile de ventilaţie şi climă şi am început reparaţiile. Dar, pe măsură ce am reparat, am descoperit lucruri noi, am descoperit că erau probleme la automatizări, la cutiile filtrante din saloanele ATI, filtrele Hepa nu erau puse cum trebuie, iar acum lucrăm să reparăm ce s-a făcut prost”, ne-a declarat fostul manager în primăvara acestui an. Mai mult, tot atunci, s-au scos la licitaţie două elemente care trebuia să completeze clădirea ca să fie funcţională: inelul de incendiu şi realizarea unor străpungeri, pentru conectarea ATI cu spitalul în trei puncte. Dacă două erau aproape finalizate, problema era cu cea de la subsol. Iată că în prezent, există şi această a treia străpungere. “Aici e o spărtură pe care nimeni nu şi-o asuma, pentru că nu ştiu ce se întâmpla la rezistenţa spitalului... Sub nicio formă acel perete, care a fost dat jos, nu era un perete de rezistenţă, ci era de trecere, avea 15 cm grosime, am efectuat spărtura, am pus uşă şi gata, avem clădirea funcţională, cu circuitele funcţionale pentru spital”, a explicat, vineri, Francisk Chiriac, şeful CJ.

Valoarea totală a investiţiei este de 13.998.000 lei, din care 7.413.000 lei reprezintă dotările, iar 6.585.000 lei construcţia în sine. Firma care s-a ocupat de străpungere a fost Barge Spedition, cea care a câştigat licitaţia. Pentru această lucrare, la care se adaugă şi alte probleme remediate, spitalul a dat din bugetul propriu 150.000 lei, adică un miliard şi jumătate lei vechi. “Din câte ştiu eu, în momentul în care s-a finalizat clădirea, nu a fost luată în calcul acea spărtură şi nu era inclusă în bugetul proiectului pentru circuite. Iar pentru acea spărtură şi celelalte lucruri care nu au fost incluse în planul iniţial, din bugetul propriu al spitalului s-a mai plătit suma de 150.000 lei, nu e o sumă fabuloasă”, a adăugat Chiriac.

O altă problemă este că nu există încă o legătură directă între Blocul Operator şi secţia Anestezie-Terapie Intensivă, pentru că acel lift exterior care ar urma să asigure directa comunicare nu este construit. Astfel, pacienţii proaspăt operaţi ar putea fi transportaţi de la etajul trei, acolo unde se află sălile de operaţie din noul Bloc Operator, la parter, unde există acea nouă străpungere care face legătura între UPU şi ATI, cu lifturile comune. “Cum se transportă şi acum, cu lifturile mari. Sau dacă este nevoie din UPU, este acces direct de la UPU direct în Terapie. Sunt separate lifturile, pentru pacienţi şi pentru aparţinători”, a explicat Râşnoveanu, întrebată despre acest traseu al pacienţilor operaţi. Pare logic răspunsul acesteia, numai că realitatea pare a o contrazice. Acele lifturi sunt folosite atât de pacienţi, cât şi de către aparţinători, fără a ţine cont care şi cum este destinat. Poate pe viitor trierea pacienţi- aparţinători va fi mult mai riguroasă sau poate că echipa managerială va găsi o altă soluţie de transport al acestor pacienţi până la momentul realizării liftului exterior.

“Este un flux bine stabilit. Şi acum pacienţii sunt transportaţi tot cu liftul la etaje, în funcţie de situaţie. În general, când se duce targa, nu mai intră altcineva în lift, asta e regulă stabilită”, a comentat şi Chiriac pe această temă.

 

Deficit mare de medici la ATI

Recent, Spitalul Judeţean Brăila a scos la concurs trei posturi pentru medici anestezişti: un medic primar la ATI I, un medic specialist la ATI II şi un medic primar la ATI III. Înscrierile au avut loc până la 1 septembrie, iar perioada de susţinere a concursului era între 19 septembrie şi 14 noiembrie 2017. Numai că nu a existat niciun candidat. “În momentul acesta cred că avem 4 medici, al cincilea sperăm să vină aici. Din păcate, nu s-a înscris nimeni nici la ATI, nici la UPU. Dar le vom scoate mereu la concurs. Deficitul este mare, mai ales pe ATI, unde sunt foarte puţini în toată ţara. Dacă ne-ar veni mâine 5 medici, pe toţi i-am angaja. Nu refuzăm niciun medic”, a declarat Delia Râşnoveanu, şefa unităţii sanitare.

 

Celelalte investiţii din curtea spitalului, în vizorul CJ

Preşedintele CJ a vorbit şi despre celelalte noi secţii construite în ograda Spitalului Judeţean: Cardiologie, Radioterapie, Amfiteatrul şi celelalte 5 săli ale Blocului Operator. În plus, Unitatea de Primiri Urgenţe ar uma să sufere un proces de modernizare şi să fie dotată cu echipamente medicale noi. Despre clădirea în care urmează să funcţioneze Cardiologia şi Pediatria, şeful judeţului a spus că speră să o dea cât mai repede în folosinţă, după ce va fi rezolvată problema legăturii dintre noua clădire şi corpul-mamă. “Avem în perspectivă noua secţie Cardiologie- Pediatrie. În momentul de faţă ne-am asumat preluarea clădirii, astfel încât după ce intră în patrimoniul CJ sau al spitalului, demarăm o procedură de achiziţie pentru soluţia tehnică pentru ca această clădire să fie funcţională. Apoi, când vom avea această soluţie, demarăm partea de DALI, proiect tehnic şi execuţie. Sper ca specialistul să ajungă la concluzia noastră şi să fie o construcţie uşoară, să se finalizeze în termen foarte scurt şi să se facă legătura între noul corp şi spitalul mare pentru circuitele funcţionale, pentru că aici s-a blocat. Urmează să primim avizele de la ISU şi DSP, cele mai importante pentru circuite”, a spus sursa menţionată.

Despre proiectul megaloman al amfiteatrului de pe vremea lui Stancu, cu o capacitate de 120 locuri, care ar fi trebuit să fie dotat cu aparatură modernă ce permitea transmiterea de imagini în direct din sălile de operaţie către facultăţile de medicină şi care ar fi trebuit să găzduiască congrese medicale, Chiriac a spus că va rămâne o simplă sală de şedinţe, fără a intra în detalii. Cât despre celelalte construcţii, şeful CJ a declarat că “în continuare, vom marja pe celelalte 5 săli de operaţie şi pe partea de sterilizare. Suntem în grafic şi cu secţia de Radioterapie şi suntem la final de expertiză.  Inelul de incendiu se va finaliza la sfârşitul lunii, deci vom avea şi autorizaţie ISU pentru tot ce înseamnă spital. (…) Nu lăsăm nimic în derizoriu şi suntem foarte aplicaţi pe acest subiect, partea de reabilitare a întregului corp A şi corp B. Suntem în stadiul de evaluare la tot ce înseamnă parte electrică şi centrală termică, iar la corpul A sperăm ca în viitorul cel mai apropiat să dăm drumul la partea DALI a întregului proiect. Avem depus şi DALI-ul pe Unitatea Primiri Urgenţe, pe care vrem să o modernizăm şi să aducem echipamente noi, pentru că UPU este o secţie cu foarte multă presiune pentru că oamenii vin acolo în ultima secundă şi trebuie să acţionăm corespunzător”.




Categorie articol: 

Comentarii