Legea integrității, jalon PNRR. Explicația parlamentarilor brăileni

Plenul Senatului a adoptat Legea integrității, jalon de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), miercuri, 25 august.

Legea include ”amendamentul Fritz” (prevederea care-l poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz) și în această formă a fost trimisă la promulgare preşedintelui Nicuşor Dan, care o putea promulga sau o putea trimite la reexaminare în Parlament.

Președintele a preferat să promulge legea încă de vineri, 28 august, tocmai ca România să nu piardă 770 milioane de euro alocate acestui jalon, fără legătură cu legea salarizării, alt jalon, alți bani europeni.

În acest context, redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat legătura cu parlamentarii brăileni încă de joia trecută pentru a vedea punctele de vedere ale acestora în legătură cu acest subiect.

Concret, deputații și senatorii au fost întrebați de ce a fost Legea Integrității jalon PNRR, dar și dacă din punctul lor de vedere președintele României va promulga legea până pe 31 august, astfel încât să nu fie pierdute cele 770 milioane de euro. Toți aleșii care au putut fi contactați pe această temă și-au manifestat speranța că Nicușor Dan va promulga legea în forma în care a fost adoptată, ceea ce s-a și întâmplat, dincolo de presiunile venite dinspre tabăra USR.

Doinița Ciocan: ”În 2021, guvernarea PNL-USR, prin ministrul USR Cristian Ghinea, a negociat cu Comisia Europeană. Parlamentul nu a votat forma finală a planului”

”Eu cred că trebuie să separăm foarte clar două lucruri: reforma integrității, pe care România și-a asumat-o prin PNRR, și disputa politică legată de Dominic Fritz. În primul rând, trebuie să ne amintim cum s-a construit PNRR-ul. În 2021, guvernarea PNL-USR, prin ministrul USR Cristian Ghinea, a negociat cu Comisia Europeană un plan care însemna bani pentru autostrăzi, spitale, școli sau infrastructură, dar și reforme, jaloane și termene foarte precise. Astfel, pe 26 mai 2021, o formă, dar nu cea finală a PNRR, a fost prezentată în Parlament, într-o ședință comună a celor două Camere. PNRR a fost prezentat și dezbătut, dar nu a fost supus votului Parlamentului ca document în ansamblu.

Negocierile cu Comisia Europeană au continuat, și pe 31 mai Guvernul a transmis PNRR-ul Comisiei. Cu alte cuvinte, Parlamentul nu a votat forma finală a planului și nici nu a avut posibilitatea să dezbată în detaliu toate angajamentele și jaloanele care urmau să fie negociate cu Bruxelles-ul. Mai mult, documentul integral a fost făcut public abia după transmiterea lui la Comisia Europeană, pe 2 iunie. Aceasta este problema de transparență pe care o invocăm și astăzi: România și-a asumat prin PNRR reforme cu efecte pentru următorii ani, însă Parlamentul și societatea românească au aflat forma concretă a acestor angajamente după ce planul fusese deja trimis la Bruxelles. Și astăzi vedem consecințele”, a declarat deputatul PSD Brăila Doinița Ciocan, cu precizarea că unul dintre aceste angajamente este reforma legislației privind integritatea în funcțiile publice.

În concluzie, după cum a mai subliniat sursa citată, legea integrității nu a fost ”inventată acum pentru Dominic Fritz”, ci ”este rezultatul unui angajament asumat de România în PNRR. Iar miza financiară este una foarte importantă: aproximativ 770 de milioane de euro sunt legate de acest jalon”.

Mai mult, parlamentarul a dorit să abordeze și controversatul amendament care pune în pericol mandatul primarului Timișoarei, pentru a sublinia că și aleși ai PSD vor fi afectați și că nu a fost ceva țintit doar asupra unei persoane.

”A doua problemă este amendamentul care a devenit cunoscut drept «amendamentul Fritz». Eu cred că putem discuta despre oportunitatea și efectele acestei prevederi. Dar ceea ce a făcut USR este cu totul altceva: a încercat să elimine din lege tocmai prevederea care produce efecte asupra lui Dominic Fritz și a venit cu o nouă variantă legislativă, fără așa-numitul «amendament Fritz», propunând practic înlocuirea formei aflate deja în procedură, deci o reformă asumată de România în relația cu Uniunea Europeană ajunge să fie blocată sau reluată de la zero pentru a rezolva situația unui singur om.

Dacă există probleme de constituționalitate sau de oportunitate, ele pot fi discutate și corectate prin mijloacele parlamentare și juridice existente. Dar nu putem pune în balanță mandatul unui ales local cu interesul României de a-și îndeplini angajamentele din PNRR. Și aici USR trebuie să dea explicații. Ani de zile, sloganul lor a fost «Fără penali în funcții publice!». Corect! Dar un principiu este principiu numai dacă îl aplici indiferent de numele persoanei.

Nu poți spune «fără penali în funcții publice» atunci când este vorba despre adversarul politic și, când o regulă de integritate îl afectează pe un lider USR, să spui că regula trebuie schimbată. Mai mult, această modificare nu îl privește doar pe Dominic Fritz. Datele prezentate de ANI vorbesc despre 122 de persoane aflate în perioada de interdicție, dintre care 47 ocupă în continuare funcții pentru care depun declarații de avere și interese”, a mai completat Ciocan, cu mențiunea că printre persoanele care pot fi afectate de această prevedere se află și aleși locali ai PSD iar pentru aceștia, social-democrații nu cer o excepție.

”Și tocmai aici este diferența de abordare: nu cerem ca legea să fie făcută pentru PSD și nici să fie oprită pentru USR. Cerem ca regula să fie aceeași pentru toți. Dacă o prevedere este greșită, o putem corecta. Dacă există probleme de constituționalitate, există Curtea Constituțională. Dacă există probleme de aplicare, ele trebuie analizate. Dar nu putem spune că o regulă trebuie să existe pentru ceilalți și să nu se aplice atunci când ajunge la propriul partid”, a mai adăugat deputatul.

Cât despre estimările privind mutarea președintelui Nicușor Dan, Doinița Ciocan a opinat că acesta va promulga legea, ceea ce s-a și întâmplat.

”Legea a trecut de Parlament, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra amendamentului, iar România trebuie să își respecte angajamentele asumate față de Uniunea Europeană. Eu cred că președintele trebuie să promulge legea și să nu introducă un risc suplimentar pentru PNRR. 770 de milioane de euro nu sunt banii PSD. Nu sunt banii PNL. Nu sunt banii USR.

Sunt banii României. Dacă USR consideră că anumite prevederi sunt greșite, are toate instrumentele democratice și parlamentare pentru a încerca să le modifice. Dar să transformăm o reformă europeană într-o bătălie pentru salvarea mandatului unui singur politician mi se pare o abordare profund greșită. Integritatea trebuie să fie aceeași pentru toți, iar interesul României trebuie să fie înaintea interesului oricărui partid”, a conchis deputatul.

Și senatorul PSD Sorin Moise se aștepta ca legea să fie promulgată

În ceea ce îl privește pe senatorul PSD Sorin Moise, acesta ne-a explicat că Legea integrității a ajuns jalon în PNRR pentru că Uniunea Europeană a solicitat o serie de garanții împotriva corupției și a conflictelor de interese.

”Legea Integrității a ajuns jalon în PNRR în primul rând pentru că Bruxelles-ul a condiționat aprobarea banilor europeni de existența unor garanții împotriva corupției și a conflictelor de interese. Comisia Europeană a vrut să se asigure că demnitarii și funcționarii care gestionează fondurile publice respectă reguli stricte de transparență, iar pentru asta era nevoie de actualizarea cadrului legal al Agenției Naționale de Integritate după numeroasele decizii ale Curții Constituționale. Pe scurt, cele 770 de milioane de euro din cererea de plată depind direct de stabilirea unor reguli clare, uniforme și imposibil de ocolit în administrația din România. Oricum, având în vedere termenul strâns de 31 august așteptarea este ca Președintele să promulge legea fără întârzieri tehnice”, a declarat Moise.

AUR a susținut Legea integrității, dar a susținut și un nivel mai mare de transparență, inclusiv în ceea ce privește averile soților și partenerilor demnitarilor

”Oricum, Legea integrității a ajuns jalon în PNRR pentru că așa ne-am luat niște angajamente. Mai bine zis domnul Ghinea și-a luat niște angajamente, când a fost semnat PNRR-ul. Deci, practic, noi ni le-am luat, nu ni le-a dat nimeni! Iar legat de promulgare, am văzut că au votat-o cam toate partidele, doar USR-ul nu a votat. Supărarea mare a lor este legată de Fritz. Nu știu dacă o promulgă sau nu, președintele. Ea a mai fost o dată dusă și adusă înapoi. Acum a rămas doar «amendamentul Fritz»”, a declarat Cîrligea.

Deputatul AUR Andra Claudia Constantinescu a vorbit la rândul său despre ”amendamentul Fritz” și a explicată că regulile trebuie să fie unele generale atunci când vine vorba de legi.

”Legea integrității este jalon în PNRR pentru că România și-a asumat actualizarea și consolidarea legislației privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Vorbim despre reguli privind incompatibilitățile, conflictele de interese, declarațiile de avere și mecanismele de control ale ANI. În ceea ce privește prevederea numită în spațiul public «amendamentul Fritz», dincolo de această etichetă politică, vorbim despre o regulă cu aplicare generală, care trebuie să producă aceleași efecte pentru orice persoană aflată într-o situație de incompatibilitate sau conflict de interese constatată definitiv. Poziția mea este simplă: integritatea trebuie să se aplice tuturor, indiferent de partid sau de numele persoanei. Dacă există o constatare definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, aceasta trebuie să producă efecte.

Legea nu poate funcționa diferit în funcție de cine este persoana vizată și nici nu poate fi interpretată în funcție de interese politice de moment. În ceea ce privește promulgarea, decizia îi aparține lui Nicușor Dan și nu pot anticipa ce va face. Consider însă că președintele are responsabilitatea de a nu pune în pericol fondurile cuvenite României. Discutăm despre aproximativ 770 de milioane de euro. România nu își poate permite să riște o asemenea sumă pentru situația politică sau administrativă a unei singure persoane. Nici Dominic Fritz, nici alt demnitar nu poate fi pus deasupra interesului României și al banilor care trebuie să ajungă în țară”, a declarat Andra Constantinescu.

Aceasta a mai punctat că AUR a susținut Legea integrității, dar a susținut și un nivel mai mare de transparență, inclusiv în ceea ce privește averile soților și partenerilor demnitarilor.

”Consider că standardele de integritate trebuie să fie aceleași pentru toți, fără excepții și fără protecție politică”, a mai adăugat aceasta.

Petrea: «Legea integrității nu trebuie privită prin prisma unei persoane sau a unui partid politic»

În ceea ce îl privește pe senatorul Silviu Dorin Petrea (ex-SOS România, actual PNL) acesta a afirmat că legea ANI a ajuns jalon în PNRR pentru că România și-a asumat în relația cu Comisia Europeană reformarea și consolidarea cadrului legislativ privind integritatea publică.

”De ce este Legea integrității jalon în PNRR? Pentru că România și-a asumat în relația cu Comisia Europeană reformarea și consolidarea cadrului legislativ privind integritatea publică. Nu discutăm doar despre adoptarea formală a unei legi, ci despre credibilitatea mecanismelor prin care statul previne și sancționează incompatibilitățile și conflictele de interese și asigură transparența persoanelor care exercită funcții publice.

De îndeplinirea acestui angajament sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro, o sumă pe care România nu își poate permite să o pună în pericol. În ceea ce privește promulgarea până la 31 august, decizia aparține exclusiv Președintelui României și nu cred ca șefului statului își va permite să blocheze accesarea fondurilor europene. Parlamentul și-a îndeplinit responsabilitatea și a adoptat legea. Curtea Constituțională s-a pronunțat deja, asupra prevederilor contestate, iar Parlamentul a reexaminat actul normativ în raport cu decizia Curții.

Din punctul meu de vedere, 770 de milioane de euro pentru România nu trebuie să devină victima unei dispute politice în jurul unei persoane, indiferent de numele și de funcția acesteia. În același timp, trebuie să fim foarte atenți la semnalele venite de la nivel european și să ne asigurăm că forma finală a legii respectă nu numai Constituția României, ci și obiectivele pentru care acest jalon a fost introdus în PNRR. Prioritatea trebuie să fie una singură: România să aibă o legislație a integrității solidă și constituțională și să nu piardă niciun euro din fondurile europene care îi sunt alocate”, a declarat Petrea.

Precizăm că deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu nu ne-a transmis un punct de vedere pe această temă și nici președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, nu a răspuns apelurilor redactorilor ”Obiectiv – Vocea Brăilei”.