ECONOMIC
Ce-a avut și ce-a pierdut Brăila. Termocentrala de la Chiscani, proiectată să poată prelua “la secundă” orice “cădere” de la Cernavodă
Ne-ar trebui un ziar întreg să prezentăm pe scurt istoria construirii, reuşitele şi problemele în timp ale Termocentralei de la Chiscani, ajunsă, din păcate, o relicvă a incompetenţei şi dezinteresului celor care ar fi trebuit să o menţină în funcţiune. Sau poate chiar a interesului unora de a o opri definitiv…
Termocentrala de la Chiscani a fost proiectată cel puţin dintr-un motiv: să poată prelua “la secundă” producţia de energie electrică în cazul opririi Nuclear Electrica de la Cernavodă, așa încât să nu se ajungă la căderea “în lanţ” (cascadă) a Sistemul Energetic Naţional (SEN), şi intrarea României în beznă. În afara acestei situaţii, CTE Chiscani trebuia să asigure un plus de energie în sistem, chiar și în acele vremuri când ţara era plină de hidrocentrale, de termocentrale funcţionând pe gaz şi cărbune, plus cele proprii marilor combinate şi platforme industriale sau ale marilor oraşe. Astfel, în anii ’70, se preconiza ca Electrocentrale Chiscani să fie cea mai mare unitate de profil din ţară, cu o putere instalată de 1.950 MW. S-a ajuns, însă, doar la 960 MW!
Un şir întreg de premiere
Premierele au avut loc încă de la data începerii construcţiei, în 1969, şi până la darea în funcţiune (punerea în paralel) a primului grup de 210 MW – mai exact pe 19 septembrie 1973, la ora 1.50 noaptea. În 1974 s-au adăugat alte două grupuri de 210 MW (şi ele pe gaz metan şi provenind, inclusiv ca tehnologie, din URSS), iar apoi a urmat grupul de 330 MW, de concepţie românească, realizat la UMGB (Uzinele de Maşini Grele Bucureşti) şi Uzinele “Vulcan” Bucureşti, împreună cu cazanele aferente de 1000 tone abur /oră fiecare.

Cele două coşuri de fum, înalte de 200, respectiv 250 m, erau construite pe principiul “coş în coş”, folosindu-se metoda turnatului continuu cu ajutorul cofrajelor metalice glisante. Coşul mare, cu un diametru la bază de 30 de metri, se sprijinea pe 68 coloane forate, groase de 127 cm, şi ajunse la o adâncime de 40 de metri. CET Chiscani a ocupat constant locul 1 pe ţară la cel mai mic consum de combustibil pe kilowatul produs, iar în Europa a deţinut locul 5 din 10, la cele mai performante termocentrale de profil. Răcirea cazanelor se făcea printr-un canal cu apă din Dunăre, lung de 1 km, lat de 110 m şi cu un debit de 15.000 mc apă în 24 de ore.
Energocontrucţia şi Energomontaj au ridicat “cetatea de lumină a Dunării”, unde era buluc de scriitori, reporteri radio-tv şi ziarişti. Destinele termocentralei au fost conduse de directorii Valeriu Popa, Viorel Cotigă şi ing. şef Vasile Munteniţă, care aveau în subordine meseriaşi de excepţie; disciplina era una de fier, iar răspunderea maximă pentru cei 674 salariaţi, din care: 542 muncitori, 63 maiştri şi tehnicieni, 46 de ingineri şi economişti.

Întrucât termocentrala era proiectată să funcţioneze pe gaz metan, şi ca rezervă pe păcură, a fost necesar un port terminal propriu, cel mai modern de pe Dunăre, care să descarce păcura adusă de la Constanţa, cu două nave speciale. Apoi, depozitată, preîncălzită, în trei rezervoare a câte 10.000 metri cubi fiecare. Evident, păcura avea compuşi poluanţi, însă specialiştii termocentralei au căutat soluţii novatoare care să-i îmbunătăţească inclusiv puterea calorică.
Odată pornită termocentrala, în 1975 puterea energetică a Brăilei creştea de 90 de ori, iar în acei ani România exporta curent electric în Bulgaria la preţul infim şi simbolic de numai 25 de bani/kilowatt. Unde am ajuns azi, se vede şi simţim dramatic fiecare…
Şi a venit nenorocirea…
Într-o zi de duminică, în luna februarie 1985, o explozie nemaipomenită a zguduit sala turbinelor, al cărei tavan şi grinzi s-au prăbuşit peste maşini şi oameni. Din păcate, au murit trei oameni, iar ancheta a fost condusă în secret de faimosul şi temutul Ion Dincă (Teleagă). Culmea, nimeni nu a fost arestat, iar după trei zile ing. Popa Valeriu a fost numit ministru secretar de stat şi trimis să răspundă de construirea şi pornirea Nuclear Electrica de la Cernavodă.
Despre cauzele exploziei s-au vehiculat diverse variante: lipsa unui senzor (din import) care să detecteze punga de hidrogen acumulată la înălţimea halei; defectarea unei valve electrice şi o manevră greşită la camera de comandă; indisciplină şi lipsa unor instrucţiuni etc. Numai cei din termocentrală ştiu adevărul, dar mai e şi faptul că pereţii sălii turbinelor au fost construiţi din plăci mari de beton; pe când, dacă erau din geam, ar fi fost vorba numai de cioburi căzute spre staţia electrică; unde nu circula nimeni.
Un necaz nu vine niciodată singur
După 1990, când s-a declanşat teoria cu “industria e un morman de fier vechi”, la Brăila “lista lui Ciorbea” a făcut prăpăd, în numele rentabilizării şi privatizării. La termocentrala Chiscani, prima lovitură a fost dată când aceasta a trecut la Termoelectrica, iar unitatea de la noi a fost sechestrată de Complexul Energetic Oltenia, din cauza unei datorii de circa 30 milioane lei. A plecat acolo inclusiv arhiva, şi s-a declanşat transferul de active, bucată cu bucată, inclusiv la alte termocentrale din ţară; plus că au intrat în acţiune şi hoţii de “fier vechi”. Starea utilajelor era relativ bună, încă se putea opri jaful, dar nimeni dintre “ai noştri”, care au refuzat categoric trecerea pe cărbune (costisitor şi poluant, dar în extremis, era o variantă, cum se întâmplă azi şi în Europa), nu au intervenit ferm, chiar şi pentru stoparea şomajului, când în uzină încă mai erau 250 de oameni, apoi 50, pentru pază.
Tot în anii ’90, datorită unui angrosist de cereale a luat foc o dragă electrică, iar pentru cine a lucrat la Chiscani, o mare părere de rău a fost şi dispariţia “inimii” termocentralei: instalaţia de hidrogen. Oricum, după câteva perioade de funcţionare intermitentă şi la foc redus, termocentrala s-a oprit în anul 2013, adeverindu-se o premoniţie din presa locală brăileană, care titra: “Vom rămâne, oare, şi fără Termocentrală ?!”.
Vom reveni asupra perioadei “post oprire” a termocentralei şi îndeosebi la avantajul enorm şi şansa ratată a reluării producţiei de energie electrică pe malul Dunării, la Chiscani/Brăila
ECONOMIC
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
ECONOMIC
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.






















