ADMINISTRAȚIE
Drumurile județene din Brăila au prioritate
• consilierii județeni au aprobat, recent, o serie de proiecte privind repartiția unor sume la nivelul comunelor, orașelor și municipiului Brăila pentru proiecte, dar și pentru susținerea reabilitării drumurilor județene și comunale • subiectul s-a lăsat cu nemulțumiri dinspre tabăra PNL Brăila, care a acuzat că banii nu s-ar fi împărțit corect • de cealaltă parte, președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a explicat că prioritare au fost drumurile județene (întreținere și modernizări), iar restul sumelor au fost ulterior distribuite în funcție de importanța proiectelor
Consiliul Județean Brăila a aprobat împărțirea a 13,8 milioane de lei pentru drumuri județene și comunale în 2026, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către lucrări de întreținere și reparații.
Două proiecte importante privind repartizarea unor sume centralizate pentru drumurile județene și comunale, dar și pentru susținerea proiectelor de infrastructură și echilibrarea bugetelor locale.
Așadar, unul dintre acestea a făcut referire la repartizarea pe unități administrativ-teritoriale (UAT) a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocată Județului Brăila pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2026 și a sumelor estimate pe anii 2027-2029.
După cum reiese din referatul de aprobare, sumele alocate județului Brăila, pe ani, sunt următoarele: 13.897.000 lei în 2026, respectiv estimări de 14.213.000 lei în 2027, 15.002.000 lei în 2028 și 2029.
Repartizarea acestor sume pe unități administrativ-teritoriale se face de către Consiliul Județean prin hotărâre, după consultarea primarilor, în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor.
Astfel, în urma unei analize, CJ Brăila a propus 6.830.000 lei pentru drumurile județene și 7.067.000 lei pentru drumurile comunale, urmând ca în anii următori sumele estimate să fie repartizate doar către drumuri județene.
Urgența proiectului a fost justificată de faptul că UAT-urile din Județul Brăila trebuie să își poată previziona aceste sume stabilite în bugetul pe anul 2026.
”Sumele alocate pentru drumuri județene vor fi repartizate în bugetul local al județului Brăila și vor fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor privind întreținerea drumurilor județene din administrarea acestuia”, se arată în referatul de aprobare.
Așadar, potrivit proiectului, sumele alocate pentru drumurile comunale vor fi repartizate pe UAT-uri astfel: Orașul Ianca a primit 1.500.000 lei pentru reabilitarea DC 404 Ianca-Aerodrom Ianca; Comuna Berteștii de Jos – 200.000 lei pentru realizarea lucrărilor de reparații și întreținere a drumurilor comunale DC15, DC21, DC23; Comuna Măxineni – 1.000.000 lei pentru reparații și întreținere DC2 Oancea – Voinești; Comuna Râmnicelu – 1.000.000 lei pentru reparații și întreținere DC51: Comuna Salcia Tudor – 617.000 lei pentru reparații și modernizare covor asfaltic DC195; Comuna Stăncuța – 1.000.000 lei pentru reparații și întreținere DC15 Polizești – Stanca; Comuna Tufești – 750.000 lei pentru pietruire drum comunal nr. 14; Comuna Vădeni – 1.000.000 lei pentru reabilitarea DC10. Pe scurt, din totalul general de 13.897.000 lei pe 2026, 6.830.000 lei au mers la CJ Brăila și 7.067.000 lei la comunele amintite și orașul Ianca.
43.793.000 lei au revenit Județului Brăila din cota de 6% din impozitul pe venit
Un alt proiect de hotărâre aprobat în aceeași ședință a CJ Brăila, a vizat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a fondului la dispoziția Consiliului Județean reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2026, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare pe care UAT-urile din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii așa cum sunt definite la art. 5, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale.
După cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului la nivelul Județului Brăila a fost repartizată suma de 43.793.000 lei, aferentă cotei de 6% din impozitul pe venit pe 2026. Și în acest caz, urgența aprobării hotărârii a fost dată de faptul că UAT-urile din județul Brăila trebuie să-și poată previziona sumele stabilite în bugetul anului 2026.
Tot din referat aflăm că pentru repartizarea celor 43.793.000 lei, CJ Brăila a solicitat UAT-urilor sumele necesare pentru susținerea cheltuielilor menționate. Toate solicitările primite au fost ulterior analizate și urmare a acestui pas, s-au stabilit propuneri de repartizare a banilor, pentru a fi apoi înaintate către aprobarea Consiliului.
Așadar, după cum se menționează în anexa atașată proiectului, care prevede repartizarea sumei amintite, Municipiul Brăila a primit 13.445.000 lei, iar cele trei orașe 6.280.000 lei (Ianca – 3.143.000 lei, Însurăței – 2.649.000 lei și Făurei – 488.000 lei). Suma totală repartizată comunelor din județul nostru este de 24.068.000 lei.
Cea mai mare sumă a mers către Tufești cu 957.000 lei, urmată de Chiscani cu 953.000 lei, Cazasu cu 919.000 lei și Șuțești cu 902.000 lei. La pol opus s-a clasat Racovița cu 127.000 lei, Scorțaru Nou cu 166.000 lei și Frecăței cu 174.000 lei. Restul comunelor au primit sume între puțin peste 800.000 lei și peste 200.000 lei.
De asemenea, tot cu aceeași ocazie a mai fost aprobat un proiect privind repartizarea pe UAT-uri a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii 2027-2029. Aici, estimările pentru anii următori au fost de 7.591.000 lei per total județ.
Consilierii județeni PNL, nemulțumiți de repartizări
În timpul ședinței, consilierii județeni ai PNL Brăila, prin vocea lui Marius Mitescu, au criticat modul în care s-a făcut repartizarea, acuzând că împărțirea ar fi una incorectă și realizată pe criterii politice, comunele conduse de primari liberali având cele mai puține fonduri. Aceștia au cerut o explicație din partea conducerii CJ Brăila privind modul în care s-au repartizat banii.
De asemenea, au susținut că deși comuna Romanu a solicitat 300.000 lei pentru reabilitarea drumului comunal Romanu – Oancea, nu ar fi fost băgată în seamă și că o singură comună cu conducere PNL a primit bani pentru reabilitarea unui drum comunal, restul sumelor mergând la cele conduse de social-democrați.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a precizat că prioritare au fost drumurile județene, care au nevoie de întrețineri și reabilitări și abia apoi restul banilor au fost distribuiți către localități, în funcție de prioritatea proiectelor.
”Eu vă spun că am dat curs la toate adresele și solicitările colegilor noștri. Dar mai este un criteriu de care trebuie să ținem cont, pentru că și drumurile județene au nevoie de reparații și modernizări. Când o să vină rândul fiecăruia, încercăm pe sumele respective să ajutăm și colegii primari pentru drumurile comunale. Dar eu vă spun că prioritare sunt drumurile județene pentru că acestea sunt cele mai tranzitate. Iar pentru colegii primari, în momentul în care vom avea mai mulți bani și mai multe economii, pot fi alocări și către drumurile comunale. Nu este un capăt de țară”, a declarat Chiriac.
Cât despre drumul Romanu – Oancea, președintele CJ Brăila a explicat că se va ține cont și de acesta la următoarele rectificări bugetare.
”Repet, prioritare au fost drumurile județene! Direcția tehnică a făcut un calcul referitor la ce ne trebuie astăzi pentru modernizare și reparații. După care suma rămasă a fost alocată în funcție de cereri și prioritatea în care au venit cererile. V-am spus că dacă vom avea economii o să luăm și acest proiect în calcul”, a mai explicat acesta.
Proiectele amintite au fost aprobate cu votul majorității și șapte voturi ”împotrivă” din partea consilierilor județeni ai PNL Brăila în primele două cazuri. La proiectul legat de repartizarea pe UAT-uri a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii 2027-2029, doar consilierul județean PNL Brăila Dănuț Lungu s-a abținut, acuzând că repartizarea sumelor nu s-ar fi făcut în mod corect, dând de înțeles că gestul său este în semn de protest.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
