Învățământ
De vorbă cu campionii mondiali ”Velocity”, eroii Brăilei – povestea unei victorii incredibile
• echipa de robotică Velocity a Colegiului Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila a scris istorie la Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge 2026, desfășurat la Houston, reușind să câștige titlul suprem într-o finală spectaculoasă disputată… între două echipe din România • obosiți, dar cu ochii încă plini de emoția finalei, membrii echipei Velocity, povestesc ”la cald” cum au ajuns în vârful lumii
Pe 5 mai, aeroportul se pregătește să devină, pentru câteva zeci de minute, locul în care emoția va înlocui oboseala. Este așteptată aterizarea avionului care îi aduce acasă pe elevii echipei de robotică Velocity, de la Colegiul Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila, proaspăt întorși din Statele Unite, unde au devenit campioni mondiali.
Camerele de filmat sunt deja pregătite, iar întrebările și aplauzele îi așteaptă la sosire. Nu vin dintr-o simplă competiție. Vin dintr-o finală mondială în care România s-a întâlnit… cu ea însăși.
La mii de kilometri distanță, la Houston, în cadrul Campionatului Mondial FIRST Tech Challenge 2026, scena finală a fost una greu de imaginat: Velocity Brăila contra Heart of Robots Buzău. Mai mult decât atât, locurile 3 și 4 au fost ocupate tot de echipe românești — Quantum Robotics din București și AICitizens din Focșani.
Un podium integral românesc, într-o competiție cu sute de echipe din zeci de țări, unde patru echipe românești au dominat planeta.
Dar dincolo de cifre și clasamente, povestea adevărată se citește în detalii: în meciurile tensionate, în momentele de blocaj tehnic, în deciziile luate în fracțiuni de secundă și, mai ales, în oamenii din spatele roboților.
Finala: două meciuri, o istorie
Tema ediției – ”DECODE” – a pus echipele în fața unei provocări complexe: roboți capabili să colecteze și să plaseze elemente în zone precise, respectând tipare și strategii în timp real. A fost un joc al preciziei, al programării fine și al coordonării perfecte între autonomie și control uman.
Finala s-a jucat după sistemul ”cel mai bun din trei”, iar fiecare rundă a fost un test de nervi. Diferențele au fost minime, iar presiunea – uriașă. În cele din urmă, alianța din care a făcut parte Velocity a reușit să încline balanța și să aducă titlul mondial la Brăila.
„Am câștigat pentru că nu ne-am pierdut concentrarea”
Filip Neațu, liderul echipei, recunoaște că drumul spre trofeu nu a fost deloc liniar:
”nu ne-am așteptat la un asemenea rezultat. Am intrat în competiție știind că ne vom confrunta cu cele mai bune echipe din lume. Cu fiecare meci câștigat simțeam că ne apropiem, dar am încercat să nu ne lăsăm purtați de val. Cheia a fost să rămânem concentrați pe următorul meci, nu pe cel deja câștigat”.
El vorbește deschis și despre momentul critic din calificări: ”amavut probleme tehnice serioase și am pierdut două meciuri. La un moment dat, părea că totul s-a încheiat. Dar exact atunci echipa a reacționat cel mai bine: am reparat, am recalibrat și am revenit. De acolo, parcursul nostru s-a schimbat complet”.
Mentorul Paul Pruș subliniază că succesul nu este întâmplător:”Rezultatul acesta vine după luni întregi de muncă. Vorbim despre zile petrecute în laborator chiar și în vacanțe sau weekenduri. Diferența a fost făcută de inspirația din timpul meciurilor, de deciziile rapide ale driverului și de o programare extrem de bine pusă la punct, atât pe partea de autonomie, cât și în teleoperare. Este meritul unei echipe de 25 de oameni care au funcționat ca un mecanism perfect”.
La rândul ei, mentorul Andreea Pruș descrie experiența într-o notă emoțională: ”A fost un amestec de emoții – de la tensiune la bucurie pură. Am dat tot ce am avut mai bun. Sunt mândră că am fost parte din acest moment”.
Emoția din culise: „nu realizezi pe moment ce trăiești”
Pentru Alecsandra-Flavia Pîrvu, liderul de marketing și jurnal, victoria a fost greu de conștientizat:”A fost un moment ireal. În timpul competiției trăiești totul atât de intens încât nu ai timp să procesezi. Abia după aceea îți dai seama ce ai realizat cu adevărat”. Aceeași idee apare și în mărturia Irinei Toma (marketing): ”Până în ultima clipă nu am crezut că putem câștiga. Și cred că niciodată nu m-am bucurat mai mult că m-am înșelat.”
Dennis Racoviță, liderul programării, aduce în discuție un detaliu esențial:”Am reușit să stabilim un record mondial pe partea de autonomie. Pentru noi, asta spune foarte mult despre nivelul la care am ajuns.”
Din perspectiva tehnică, fiecare detaliu a contat.Iulia Tudor, responsabilă de proiectarea 3D, descrie ritmul alert al competiției: „Fiecare meci era o cursă contra timpului. Reîncărcam baterii, reprintam piese, făceam ajustări. Fiecare mică intervenție ne aducea mai aproape de victorie”.
Pentru mentorul tehnic Dragoș Prodan, câștigul depășește trofeul:„Am trecut împreună prin momente dificile, prin tensiuni și oboseală. Dar am învățat să rămânem uniți. La final, am realizat că adevărata victorie este echipa pe care am construit-o.” Aceeași idee este susținută și de mentorul non-tehnic George-Cosmin Vasile: ”Esterezultatul unui proces lung de învățare și colaborare între oameni care împărtășesc aceeași pasiune.”
Dincolo de roboți: prietenii și identitate
Membrii echipei vorbesc nu doar despre performanță, ci și despre relațiile create: Maria-Alexandra Croitoru (marketing) : „Am legat prietenii reale și am învățat ce înseamnă să lupți pentru un obiectiv comun”. Andreea Gălbinaș (marketing):”Afost un carusel de emoții – de la eșec la bucurie absolută. Momentele din tribune, în playoffs, au fost de neuitat”.
Luca-Andrei Mototolea (programare) rezumă sentimentul general: „Am trăit un vis. A fost o experiență unică. Fiecare meci a reprezentat un moment plin de emoție și concentrare.Nu am lăsat momentele dificile să ne oprească și am ajuns unde ne-am dorit. Suntem mândri de performanța noastră la acest concurs și ne bucurăm ca am avut oportunitatea de a reprezenta România la un nivel atât de înalt”, iar Laura Tudor (marketing), a completat: “A fost o experiență absolut minunată, ceva ce poți să experimentezi o dată în viață. Am stat cu sufletul la gură de la început până la final, iar parcursul nostru a fost unul care merita urmărit.”
O victorie care spune mai mult decât un scor
Parcursul echipei nu a fost lipsit de obstacole. Bogdan-Cristian Pavel (construcție) își amintește: ”După prima zi, moralul nostru a scăzut. Dar determinarea ne-a ținut în joc. Și asta a făcut diferența”. IarAlexandru Ioan Bănică (construcție) completează: ”Atmosfera a fost incredibilă. Oameni din toată lumea, aceeași pasiune. Rezultatul final a fost o surpriză până în ultimul moment.”
Dan Victor, unul dintre membrii echipei pe partea de programare, spune că adevărata forță a echipei s-a văzut în momentele dificile. În opinia lui, ”competiția nu a fost doar despre roboți sau cod, ci despre oameni și felul în care au reușit să funcționeze împreună”.
El explică faptul că, ”pe parcursul campionatului, echipa s-a sudat cu adevărat, iar comunicarea dintre lideri și membri a devenit din ce în ce mai eficientă. Tocmai această coordonare, construită sub presiune, i-a ajutat să depășească momentele tensionate și să ajungă la performanța finală”.
România care poate
Ceea ce s-a întâmplat la Houston nu este doar o victorie sportiv-tehnică. Este o demonstrație clară că performanța există, chiar și atunci când condițiile nu sunt ideale.
Acești elevi nu au avut laboratoare futuriste sau resurse nelimitate. Au avut însă disciplină, mentori implicați, sprijinul sponsorilor și, mai ales, încredere că pot ajunge acolo unde alții doar visează. EuroBuilding, SolarWatts, Clinica Mateus, Banca Transilvania, Apan, ServClass, SoldShop, Orange, Distribuție Energie Electrică România, Lidl, Cartofiserie, Vard, Vard Electro, Terqua, ING, Pitagora, Mobila Lonamad, Uniel, La Maritec, Rotary Brăila, Navrom, Titan Food și Plex se numără printre partenerii care au contribuit, discret dar esențial, la parcursul ce a dus echipa până pe cea mai înaltă treaptă a podiumului mondial.
Finala ”România vs România” nu a fost doar un moment spectaculos. A fost o oglindă a potențialului real al unei generații. Iar poate cea mai importantă lecție nu ține de robotică. Ci de curajul de a merge până la capăt.
Învățământ
”Aveți grijă la manipularea din on-line și la alegerile pe care le faceți!”. Sfaturi de la polițiști pentru elevi
* prin exemple concrete și discuții interactive purtate la Liceul cu Program Sportiv, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului * ei au fost sfătuiți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații * polițiștii s-au întâlnit și cu elevii din Mărașu și Scorțaru Nou
Polițiștii au venit cu întrebări importante pentru liceeni, care să îi determine să se gândească mult mai bine înainte de a face o alegere.
”Cum recunoști o tentativă de manipulare în mediul online? Cum reacționezi la presiunea grupului? Ce consecințe pot avea alegerile greșite?”.
La aceste întrebări au căutat răspunsuri elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul cu Program Sportiv din Brăila, în cadrul unei activități preventive desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenire a Criminalității, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, sub mesajul ”Cine îți influențează alegerile?”.
Potrivit polițiștilor, activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului de prevenire ”Un block salvează vieți” și al campaniei de prevenire a traficului de droguri ”Libertatea nu are preț”.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme concrete. ”S-au purtat discuții despre tehnicile de manipulare în mediul online, prin algoritmi, conținuturi de tip deepfake și conturi false, despre presiunea grupului, bullyingul și cyberbullyingul, metodele prin care tinerii pot fi atrași și exploatați în activități infracționale asociate traficului de droguri, răspunderea penală, noțiunile de contravenție și infracțiune, radicalizarea violentă și exploatarea vulnerabilităților adolescenților de către comunități online care promovează ura și violența”, au spus polițiștii.
După cum au explicat polițiștii, prin exemple concrete și discuții interactive, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului și să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații.
Mesajul transmis de oamenii legii a fost unul clar: fiecare adolescent trebuie să își analizeze alegerile, să înțeleagă consecințele acestora și să își asume propriile decizii.
Activități pentru siguranța școlară în Mărașu și Scorțaru Nou
Și elevii din localitățile Mărașu și Scorțaru Nou au avut întâlniri cu oamenii în uniform. La data de 5 noiembrie, polițiști din cadrul Postului de Poliție Comunal Mărașu, alături de polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune având ca scop creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Mărașu. Polițiștii Postului de Poliție Comunal Scorțaru Nou, alături de polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Scorțaru Nou.
Activitățile s-au desfășurat în contextul implementării măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare și a Planului local-cadru de acțiune pentru siguranță școlară (2024–2027).
”Obiectivele principale ale acțiunilor au fost: prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile în incinta și proximitatea școlilor; menținerea unui climat de siguranță pentru elevi și cadrele didactice; verificarea respectării normelor de siguranță rutieră și a transportului școlar; combaterea comercializării sau oferirii către minori a băuturilor energizante, alcoolice, a produselor din tutun și a produselor conexe”, au precizat polițiștii.
S-au purtat discuții cu conducerea școlilor și corpul profesoral pe tema prevenirii violenței, a identificării situațiilor de risc și a respectării regimului de acces pentru persoanele străine. De asemenea, au fost reamintite obligațiile legale privind sesizarea operativă a organelor de poliție și prevenirea abandonului școlar. Polițiștii au legitimat persoanele din proximitatea unităților de învățământ și au verificat autovehicule de transport școlar.
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila subliniază că astfel de acțiuni preventive vor continua în perioada următoare, pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică în comunitate.
Învățământ
Candidații, față în față cu comisiile. Bătălia pentru directorii de școli continuă
• prima etapă a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile brăilene s-a încheiat, marți, 3 noiembrie • rezultatele inițiale, înainte de contestații, aduc 40 de note de 10, câteva situații interesante în cazul candidaților cu mai multe opțiuni și doi candidați care nu au reușit să obțină nota minimă de promovare • în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis, acolo unde cele 45 de minute petrecute în fața comisiei ar putea face diferența
S-a încheiat prima etapă a probei de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Brăila.
În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2026, comisiile au evaluat administrativ proiectele planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului. Au fost zile de evaluare în care membrii comisiilor au avut de analizat proiecte de management de maximum 15 pagini, documente prin care fiecare candidat a încercat să demonstreze că are o viziune, o strategie și, mai ales, capacitatea de a conduce unitatea de învățământ pentru care a optat. Rezultatele inițiale, publicate înainte de soluționarea contestațiilor, arată că această etapă nu a fost lipsită de situații interesante.
40 de note de 10! Excelență managerială sau proiecte foarte bine pregătite?
Unul dintre primele aspecte care atrag atenția în urma evaluării administrative a planurilor manageriale este numărul mare de note maxime: 40 de note de 10, dintre care 28 pentru opțiunile de director și 12 pentru cele de director adjunct.
Cifrele se referă la opțiunile evaluate, nu neapărat la 40 de candidați diferiți, întrucât unii dintre participanți s-au înscris pentru ambele funcții. Un rezultat care arată că numeroși candidați au reușit să îndeplinească la nivel maxim criteriile administrative și manageriale prevăzute de grila de evaluare. Dar, dincolo de aceste rezultate, există și câteva situații care merită privite mai atent.
La Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu”, același candidat, care a avut două opțiuni, a obținut o notă mai mare pentru funcția de director adjunct – 9,70 – decât pentru cea de director, unde a primit 9,60. La Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, un candidat care a optat pentru ambele funcții a promovat evaluarea pentru postul de director, însă nu a reușit să obțină nota minimă de 7 pentru funcția de director adjunct.
O situație asemănătoare, dar cu rezultate diferite, întâlnim la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, unde același candidat a obținut 9,50 pentru funcția de director și 9,20 pentru cea de director adjunct. La Liceul Teoretic ”Gheorghe Vâlsan”, doi candidați au obținut aceeași notă, 8,30, în timp ce la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” se regăsește și un candidat care a obținut nota maximă pentru ambele funcții la care a optat.
Sunt rezultate care arată că aceeași persoană poate avea punctaje diferite în funcție de postul pentru care candidează și de proiectul managerial evaluat în raport cu specificul unității de învățământ. Până la urmă, fiecare funcție presupune responsabilități și obiective diferite, chiar dacă vorbim despre aceeași școală.
Unde se dă bătălia pentru funcțiile de conducere?
Dacă privim numărul candidaților înscriși pentru fiecare funcție, observăm că unele posturi sunt mai râvnite decât altele.
La Școala Gimnazială ”Mihu Dragomir” se înregistrează una dintre cele mai mari competiții: trei candidați pentru funcția de director și doi pentru cea de director adjunct. La Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, doi candidați concurează pentru funcția de director, în timp ce pentru postul de director adjunct sunt trei opțiuni.
Interes există și pentru conducerea unor colegii importante din municipiu. La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” și Colegiul Național „”Gheorghe Munteanu Murgoci” sunt câte doi candidați pentru funcția de director. Așadar, nu toate funcțiile au aceeași atractivitate, iar competiția se anunță diferită de la o unitate de învățământ la alta. Deocamdată, doi candidați nu au reușit să obțină nota minimă de 7 necesară promovării acestei etape de evaluare administrativă a proiectului managerial.
Trebuie precizat că această evaluare este eliminatorie, însă nota obținută nu se adaugă la media finală a concursului. Rolul ei este strict acela de a stabili dacă proiectul managerial îndeplinește condițiile necesare pentru ca respectivul candidat să ajungă în fața comisiei la interviul propriu-zis.
De la 149 de opțiuni la etapa decisivă
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea concursului, trebuie să ne întoarcem puțin la începutul competiției. La nivelul județului Brăila sunt disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse inițial 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni.
După prima probă, cea de evaluare a competențelor, desfășurată în 13 octombrie 2026, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct. În urma primei probe, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim necesar, iar un candidat nu s-a prezentat la evaluare. Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale, concursul se apropie de etapa care va pune cu adevărat la încercare capacitățile celor care își doresc să ocupe un fotoliu de conducere.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis. Iar aici lucrurile devin ceva mai complicate. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să scrie un proiect managerial, ci și că îl poate pune în practică.
Proba este împărțită în trei secțiuni: 20 de minute pentru prezentarea și susținerea proiectului planului managerial, argumentarea obiectivelor și a viziunii privind dezvoltarea școlii; 15 minute pentru rezolvarea unei situații-problemă, care poate presupune gestionarea unui conflict, a unei situații de criză, relația cu părinții sau aplicarea legislației în activitatea managerială; 10 minute pentru demonstrarea competențelor digitale și de operare necesare unui director.
Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va reprezenta media aritmetică a acestora.
Cu alte cuvinte, un proiect managerial de nota 10 nu garantează automat și un interviu de nota 10. Dimpotrivă, acum candidatul trebuie să demonstreze că poate transforma teoria în practică, că știe să ia decizii și că poate gestiona situații neprevăzute. Iar diferențele de câteva zecimi înregistrate deja la evaluarea administrativă arată cât de strânsă poate fi competiția în anumite unități de învățământ.
Dar cine îi va evalua pe viitorii directori?
Dincolo de candidați, proiecte și punctaje, un rol esențial în această etapă îl vor avea comisiile de evaluare. Cinci membri vor sta de cealaltă parte a mesei și vor aprecia modul în care fiecare candidat își susține proiectul, rezolvă situațiile-problemă și demonstrează că poate conduce o instituție de învățământ.
Așa cum am arătat și anterior, în componența acestor comisii intră reprezentanți ai inspectoratului școlar, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri sau universitar. Un aspect aparte îl reprezintă participarea oamenilor din mediul de afaceri, identificați și nominalizați cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.
Este o formulă care aduce în evaluarea viitorilor manageri și perspectiva mediului economic, în special în ceea ce privește experiența în resurse umane, recrutare și management organizațional.
Dar, dacă tot vorbim despre transparență, ar fi interesant de aflat și cine sunt persoanele desemnate să reprezinte mediul de afaceri în aceste comisii, ce experiență profesională au și în ce unități de învățământ vor participa la evaluare.
Nu este o simplă curiozitate. Vorbim despre oameni care vor contribui, prin notele acordate, la stabilirea viitorilor directori și directori adjuncți ai școlilor brăilene. Iar dacă membrii comisiilor au o responsabilitate atât de importantă, este firesc ca și experiența și criteriile care au stat la baza desemnării lor să fie cunoscute, în măsura permisă de cadrul legal. Până la urmă, nu doar candidații trebuie să demonstreze că sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le vizează. Și cei care îi evaluează trebuie să inspire încredere.
Verdictul final, în decembrie
Concursul continuă, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Până atunci, urmează contestațiile la rezultatele acestei prime etape, programarea candidaților promovați și, mai ales, interviurile propriu-zise. Cele 40 de note de 10 reprezintă, fără îndoială, un început interesant. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care au obținut punctaje maxime pe hârtie vor reuși să confirme și în fața comisiilor.
Pentru că una este să construiești un plan managerial și alta este să demonstrezi, în 45 de minute, că ai capacitatea să conduci o școală. Iar pentru cei care vor ocupa funcțiile de conducere de la 1 ianuarie 2027, adevăratul examen nu se va încheia odată cu afișarea rezultatelor din 9 decembrie.
Comisiile vor da notele, candidații își vor susține proiectele, iar comunitățile școlare vor aștepta rezultatele. Cine va trece cu brio de toate etapele? Până în decembrie mai avem de urmărit câteva episoade. Om trăi și om vedea!
CELE MAI CITITE
