Sănătate
Chirurgii din Brăila luptă pentru viață
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila confirmă rolul său esențial în gestionarea urgențelor medicale grave, prin activitatea intensă a secțiilor de chirurgie, unde sute de pacienți au beneficiat de intervenții salvatoare.
De la accidente rutiere, plăgi penetranteși intervenții chirurgicale de ore întregi, începutul acestui an a adus la Brăila unele dintre cele mai dificile cazuri medicale, rezolvate de chirurgi prin intervenții rapide și decizii luate la limită.
Într-un sistem medical adesea pus la încercare, există locuri unde presiunea devine rutină, iar deciziile se iau în secunde. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, chirurgii trăiesc zilnic această realitate.
De la începutul anului, numărul cazurilor grave – accidente rutiere, agresiuni sau urgențe abdominale severe – a crescut vizibil, iar medicii au fost nevoiți să intervină rapid, coordonat și eficient, salvând vieți în situații limită. În centrul acestei activități intense se află echipele de la Chirurgie Generală, acolo unde fiecare zi sau gardă poate aduce un caz critic.
Un medic format în centre mari, dedicat Brăilei
Dr. Ionuț Dragostin, medic primar chirurgie generală și șef de lucrări în cadrul Facultății de Medicină și Farmacie din Galați, este unul dintre medicii care definesc această linie de front. Stabilit la Brăila din 2015, după o experiență de 12 ani la Iași, el coordonează de curând activitatea Secției Chirurgie Generală II.
”Chirurgia generală este, poate, una dintre cele mai complexe specialități. Lumea o asociază cu operațiile abdominale, dar, în realitate, aria este mult mai largă. Intervenim de la patologii relativ simple, cum sunt herniile sau apendicitele, până la cancere digestive sau intervenții extrem de laborioase”, explică medicul.
Activitatea zilnică presupune atât intervenții programate – în special oncologice – cât și un volum considerabil de urgențe.
Urgențele, adevărata provocare
Dincolo de intervențiile programate, activitatea din chirurgie este dominată de urgențe. Dacă intervențiile programate permit o pregătire atentă, urgențele pun la încercare experiența și capacitatea de reacție a echipei medicale.
”Tot ce înseamnă traumă ajunge la noi. Accidente rutiere, agresiuni, plăgi penetrante, dar și urgențe non-traumatice – peritonite, ocluzii intestinale sau hemoragii digestive. Sunt situații în care nu ai timp pentru investigații complexe. Examenul clinic și instinctul profesional sunt esențiale”, spune dr. Dragostin.
În cazul accidentelor grave, mecanismul este bine pus la punct: echipajele de ambulanță anunță din timp Unitatea de Primiri Urgențe, iar chirurgii sunt deja pregătiți în momentul în care pacientul ajunge.
”Dacă pacientul este stabil, facem investigații imagistice, inclusiv computer tomograf. Dacă nu, intrăm direct în sala de operație. Sunt cazuri de șoc hemoragic în care fiecare minut contează”, adaugă medicul.
Anul 2026 a adus numeroase cazuri dramatice la Brăila. Unul dintre cele mai dificile a implicat doi pacienți, soț și soție, victime ale unei agresiuni conjugale, ceea ce a presupus o intervenție simultană. Femeia a suferit leziuni toracice grave, inclusiv la nivel pulmonar și cardiac, fiind operată de chirurgul toracic. În paralel, bărbatul a ajuns pe masa chirurgilor generaliști cu patru plăgi penetrante abdominale, provocate prin autoagresiune.
”Una dintre plăgi traversa ficatul și vezica biliară, alta secționa complet intestinul subțire și vasele aferente, iar o a treia provoca o hemoragie masivă la nivel gastric. Era în șoc hipovolemic. A fost o intervenție extrem de complexă, în care am reparat leziunile și am reușit să stabilizăm pacientul”, povestește dr. Dragostin.
Un alt caz recent, la fel de impresionant, a fost cel al unui pacient cu o tumoră abdominală gigant, de aproximativ 30 de centimetri care s-a prezentat cu dureri.
”A fost una dintre cele mai dificile intervenții. Tumoarea cuprindea intestinul subțire, colonul și vezica urinară. A trebuit să facem rezecții extinse și o reconstrucție complexă. Chiar și în aceste condiții, evoluția pacientului a fost favorabilă”, spune medicul.
Chirurgia – muncă de echipă
În spatele fiecărei intervenții reușite stă o colaborare strânsă între specialități. În lipsa unor linii de gardă permanente pentru toate domeniile, medicii răspund prompt, chiar și din timpul liber.
”Chirurgia generală este un pilon central, dar în cazurile complexe avem nevoie de echipe multidisciplinare. Vin colegi chirurgi toracici, vasculari, neurochirurgi sau ortopezi, chiar dacă nu sunt de gardă. Este un efort comun și asta face diferența”, subliniază dr. Dragostin.
Activitatea chirurgicală este împărțită între două secții: Chirurgia Generală I, condusă de conf. univ. dr. Dragoș Voicu, și Chirurgia Generală II, condusă de dr. Ionuț Drgostin, medic primar chirurgie generală și șef de lucrări în cadrul Facultății de Medicină și Farmacie Galați. În total, 14 chirurgi asigură permanent două linii de gardă. Secția Chirurgie I are 10 medici și 45 de paturi, în timp ce Chirurgia II funcționează cu o echipă mai restrânsă – 4 medici și 27 de paturi. ”Ne dorim o echilibrare a resursei umane între secții, pentru a putea gestiona mai eficient volumul de muncă, mai ales în contextul creșterii numărului de urgențe”, explică dr. Dragostin.
Dotări moderne și pași spre performanță
În ciuda presiunii constante, medicii beneficiază de echipamente moderne care le permit să realizeze intervenții la standarde ridicate. Printre cele mai importante investiții recente se numără un turn laparoscopic de ultimă generație, utilizat pentru intervenții minim invazive, precum colecistectomii sau apendicectomii.
”Chirurgia laparoscopică înseamnă incizii mici, recuperare rapidă și riscuri reduse pentru pacient. În plus, avem sisteme moderne de sigilare vasculară, care reduc timpul operator și cresc siguranța intervenției”, precizează medicul.
Blocul operator este complet echipat, iar colaborarea cu secția de Terapie Intensivă – una modernă și bine dotată – permite realizarea unor intervenții complexe, comparabile cu cele din marile centre universitare.
Dincolo de experiența și dedicarea echipelor medicale, un rol esențial în reușita intervențiilor chirurgicale îl joacă aparatura. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, secțiile de Chirurgie Generală I și II beneficiază de echipamente moderne, care permit realizarea unor intervenții sigure, rapide și la standarde comparabile cu cele din centrele universitare mari.
Blocul operator este echipat cu 11 mese de operație Maquet și 22 de lămpi scialitice, care asigură vizibilitate optimă în timpul intervențiilor. Cele 11 aparate de anestezie Dräger completează infrastructura necesară pentru intervenții sigure, indiferent de complexitate.
Chirurgia I – infrastructură complexă pentru intervenții diverse
Secția Chirurgie Generală I, coordonată de conf. univ. dr. Dragoș Voicu, dispune de o infrastructură tehnică extinsă, adaptată unei game variate de intervenții.
Printre echipamentele esențiale se numără ecograful performant Alpinion E-cube8DIA, utilizat pentru diagnostic rapid, dar și ecograful Philips Affiniti 30, dotat cu transductori speciali și sistem de ghidaj pentru biopsii – un instrument esențial în depistarea și evaluarea afecțiunilor oncologice.
De asemenea, chirurgii au la dispoziție endoscoape Karl Storz, un microscop chirurgical Karl Zeiss pentru intervenții de finețe, dar și echipamente specializate precum craniotomul Zethon sau sistemul Centurion Alcon pentru implantarea cristalinului artificial.
Intervențiile minim invazive sunt susținute de platforme laparoscopice moderne Medtronic și Olympus, precum și de truse dedicate chirurgiei laparoscopice. În plus, echipamentele radiologice mobile de tip braț C (CIOS Select) permit imagistică intraoperatorie în timp real.
Nu lipsesc nici echipamentele esențiale pentru siguranța pacientului și a actului medical: electrocardiografe, aspiratoare chirurgicale portabile, sisteme de dezinfecție a aerului sau instalații pentru producerea apei sterile.
Chirurgia II – tehnologie modernă într-o echipă dinamică
Și în cadrul Secției Chirurgie Generală II, coordonată de dr. Ionuț Dragostin, dotările au cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani. Blocul operator este echipat cu mese de operație Maquet și Steris, lămpi moderne, aparate de anestezie General Electric și echipamente de monitorizare, inclusiv electrocardiografe și defibrilatoare. De asemenea, secția dispune de aspiratoare chirurgicale, electrocauster .
Dr. Ionuț Dragostin vorbește cu mândrie despre cele mai recente investiții, care au adus un plus major în activitatea secției. ”Am primit un turn de laparoscopie nou, care ne permite să realizăm intervenții minim invazive într-un mod mult mai eficient. Pentru pacient, asta înseamnă incizii mici, durere redusă și o recuperare mult mai rapidă. Pentru noi, înseamnă o vizualizare excelentă și o precizie crescută în timpul operației”, explică medicul. Un alt echipament important este unitatea de electrochirurgie VIO300S, care permite tăierea și coagularea atât monopolară, cât și bipolară.
„Acest aparat ne ajută enorm în controlul sângerărilor. Putem lucra mai rapid și mai sigur, reducând riscurile intraoperatorii. Practic, este un instrument esențial în orice intervenție modernă”, adaugă dr. Dragostin, șeful secției.
Între tehnologie și vocație
Deși dotările sunt la un nivel bun și în continuă îmbunătățire, medicii subliniază că adevărata valoare stă în echipa umană.
La Brăila, chirurgii au astăzi la dispoziție aparatura necesară pentru a face performanță. Însă, dincolo de tehnologie, rămâne esențială implicarea unor medici care, zi de zi, intră în sala de operație cu un singur obiectiv: să salveze vieți.
Iar rezultatele din ultimele luni confirmă acest lucru – o echipă bine pregătită, susținută de echipamente moderne, care reușește să facă față celor mai dificile provocări, luptând permanent contra timpului pentru fiecare pacient. Un aspect esențial în gestionarea cazurilor grave este colaborarea între specialități. Deși nu toate au linie de gardă permanentă, medicii răspund prompt la solicitări.
”Chirurgia generală este baza, dar în cazurile complexe vin colegi de acasă: chirurg toracic, neurochirurg, chirurg vascular. Este un efort de echipă. Așa reușim să salvăm pacienți în situații critice”, punctează dr. Dragostin.
Spital clinic – un nou standard
Un rol esențial în dezvoltarea spitalului l-a avut conf. univ. dr. Dragoș Voicu, șeful Secției Chirurgie I și fost director medical între 2020 și 2024. Sub coordonarea sa, unitatea a fost transformată în spital clinic – un pas major pentru atragerea ți formarea de medici tineri.
”Transformarea în spital clinic a permis dezvoltarea rezidențiatului și a contribuit la reducerea deficitului de personal. În acelați timp, s-a pus bazele unui centru de traumă, absolut necesar într-un județ cu numeroase cazuri grave”, se arată în evaluarea activității.
Modernizarea continuă
În paralel, spitalul trece printr-un amplu proces de renovare. Noile saloane vor avea mai puține paturi, grupuri sanitare proprii și mobilier modern, ceea ce va aduce un plus semnificativ de confort pacienților.
”Actul medical este unul de calitate și acum, dar condițiile hoteliere trebuie îmbunătățite. După finalizarea lucrărilor, vom avea un standard complet modern”, spune dr. Dragostin.
O luptă continuă contra timpului și cifre care confirmă efortul
Activitatea chirurgicală reflectă intensitatea muncii depuse: peste 2.000 de intervenții realizate în 2025 și aproximativ 600 în primele luni ale acestui an.
În spatele acestor cifre sunt însă povești de viață, decizii luate în secunde și medici care intervin, zi și noapte, pentru a salva pacienți aflați la limita dintre viață și moarte.
La Brăila, chirurgii nu au luxul de a ezita. Pentru ei chirurgia nu însemnaă doar operații. Înseamnă reacție rapidă, coordonare și, mai ales, responsabilitatea uriașă de a lupta contra timpului – și de a câștiga. Fiecare gardă sau zi poate aduce un caz critic, fiecare intervenție poate înclina balanța între viață și moarte.
Dar tocmai această presiune scoate la iveală profesionalismul și dedicarea unor medici care, dincolo de oboseală și dificultăți, rămân ancorați într-o misiune clară: salvarea de vieți. Iar în primele luni ale acestui an, au demonstrat, încă o dată, că sunt pregătiți să o ducă mai departe – contra cronometru.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
