Partenere de viaţă bătute fără milă, chiar omorâte în bătaie, copii agresaţi de părinţi şi mame în vârstă, terorizate de cei cărora le-au dat viaţă. Violenţa în familie a devenit deja un fenomen greu de stăpânit, nenorocirile de acest fel fiind produse din cauza neajunsurilor financiare, a alcoolului care întunecă minţile oamenilor sau a lipsei de educaţie. În unele cazuri, însă, conflictele şi bătăile în familie sunt la ordinea zilei, pur şi simplu din cauza comportamentului violent al agresorului. La Brăila, anul trecut, au fost înregistrate în evidenţele Poliţiei peste 350 de infracţiuni intrafamiliale, dintre care 81 sunt cu violenţă între rude, restul fiind cazuri de ameninţare şi abandon de familie. Înfiorător este că aproape 300 dintre victimele violenţelor au fost copii cu vârsta între 0 şi 13 ani, după cum arată statistica Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila. De exemplu, anul trecut, o mamă şi-a ucis băieţelul de numai 3 ani şi jumătate, asta după ce, timp de câteva luni, l-a maltratat împreună cu concubinul ei. În 2010, un individ şi-a stropit concubina cu terpinol apoi i-a dat foc, iar la scurt timp femeia a decedat într-un spital din Bucureşti. Asemenea cazuri de o gravitate extremă ar putea fi însă prevenite, din această lună, când intră în vigoare Legea 25/2012, care modifică Legea privind prevenirea şi combaterea violenţa în familie, adoptată de şeful statului, în martie. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial din 13 martie şi intră în vigoare la 60 de zile de la publicare. De acum, victimele pot solicita ordin de restricţie, care să-l evacueze pe agresor de la domiciliul comun, ceea ce ar putea duce la o diminuare a fenomenului de violenţă în familie.
Actele de gelozie, trasul de păr sau neglijarea sunt forme de violenţă
În lege au fost introduse trei articole noi, ce reglementează formele de manifestare a violenţei, "definiţiile" membrului de familie şi drepturile victimei. Actele de gelozie, trasul de păr, neglijarea sau lipsirea de mijloace de existenţă primară, precum hrana, medicamentele, constituie forme de violenţă în familie. Violenţa în familie se poate manifesta sub mai multe forme: verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială şi spirituală. Actul normativ defineşte violenţa verbală prin "adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare". Categoria de violenţă psihică este definită prin fapte precum "impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică, violenţa demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângeri". Legea enumeră, de asemenea, actele sau faptele care constituie violenţa fizică. Este vorba despre "lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare". Actele de violenţă sexuală se pot manifesta, potrivit legii, prin agresiune sexuală, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate, viol conjugal. Violenţa economică cuprinde interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară (hrană, medicamente), sustragerea bunurilor personale, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive. Izolarea unui membru al familiei de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, privarea accesului la informaţie constituie, la rândul lor, forme de violenţă socială. Actul normativ face menţiunea că "în toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la faţa locului". Pe de altă parte, victimele violenţelor în familie primesc asistenţă juridică gratuită, ceea ce este foarte important.
Victima violenţei în familie poate cere ordin de protecţie şi restricţie
În cazul în care viaţa îi este ameninţată, un membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie. Printr-un astfel de ordin se poate dispune evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei,
obligarea acestuia la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, interdicţia de a se deplasa în anumite localităţi sau zone frecventate de victimă, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, cu victima. În plus, instanţa poate dispune ca agresorul să suporte cheltuielile de întreţinere pentru locuinţa temporară în care se va mută victima şi să urmeze consiliere psiholgică sau psihoterapie. "Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului", se arată în lege.
Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, în Camera de Consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. Victima poate să ceară ordin de restricţie care prevede ca agresorul să stea la o distanţă de minim 200 de metri, ordin care nu poate depăşi 2 ani.
Actul normativ are prevederi usturătoare pentru agresori, care, în caz de condamnare, stau în puşcărie, asta pentru că "nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei".
Legea cuprinde şi prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea adăposturilor pentru victime, precizând că locaţia acestora este "secretă publicului larg".
Femei şi copii ucişi în bătaie
Numărul persoanelor care ajung la spital după ce cad victime ale violenţelor în familie este de ordinul zecilor, în fiecare lună, astfel de cazuri fiind înregistrate în orice perioadă a anului. Unele dintre victime, fie ele femei sau copii, nu au şansa de a mai scăpa cu viaţă în urma unor astfel de nenorociri. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, anul trecut au fost sesizate în total 363 de infracţiuni intrafamiliale, dintre care 81 sunt infracţiuni săvârşite cu violenţă între rude, majoritatea loviri sau alte violenţe (74). Celelalte 282 de infracţiuni care fac obiectul legii privind violenţa în familie, spun poliţiştii, se referă la abandon de familie (234), ameninţare (22), nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (21), rele tratamente aplicate minorului (2 cazuri). "Au fost declinate, spre competentă soluţionare, Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, cinci dosare privind o infracţiune de omor, două de tentativă la omor şi două de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, comise între rude", se arată în răspunsul remis de IPJ Brăila, semnat de cms. Constantin Glugă, adjunct al şefului IPJ, şi insp. principal Jenel Şogor, purtător de cuvânt al IPJ Brăila.
Anul trecut, în luna ianuarie, un caz de violenţă în familie a şocat întreaga comunitate brăileană, asta pentru că victima era un copil de numai 3 ani. O mamă şi-a ucis băieţelul, asta după ce, timp de câteva luni, l-a maltratat împreună cu concubinul ei, la domiciliul acestuia din Romanu. Mama criminală, Mirela Smadu (31 de ani), din Brăila, a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, iar concubinul ei, Viorel Dragomir (27 de ani), din Romanu, a primit 16 ani şi 8 luni închisoare. În acelaşi an, un brăilean de 51 de ani a vrut să îi taie gâtul soţiei, cu opt ani mai tânără, din cauza geloziei. După ce s-a certat cu femeia, bărbatul a pus mâna pe un cuţit şi i-a provocat acesteia mai multe înţepături în zona gâtului, apoi a încercat să îşi taie şi el gâtul. Medicii au reuşit să îi salveze viaţa femeii. Bărbatul a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare. În seara zilei de 6 martie 2011, în localitatea Sătuc, comuna Galbenu, un bărbat de 44 de ani şi-a găsit sfârşitul după ce a fost bătut crunt de propriii nepoţi, apoi abandonat în mijlocul drumului. Cristi Baciu, de 22 de ani, a fost condamnat la 13 ani închisoare, iar fratele său minor, de 14 ani, a primit 6 ani şi 6 luni închisoare, pentru omor calificat.
În luna mai 2010, Răduţ Pimon şi-a stropit concubina cu terpinol apoi i-a dat foc, iar la scurt timp femeia a decedat într-un spital din Bucureşti. Incidentul s-a produs după ce între Mariana Lungu (36 de ani), care locuia în cartierul Chercea, şi concubinul ei a izbucnit un conflict, pe fondul geloziei exagerate a bărbatului. Ucigaşul a primit o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav. Tot în 2010, un bărbat din Urleasca şi-a ucis cu sânge rece concubina, cu mai multe lovituri de cuţit, chiar în mijlocul străzii. Petrea Ţâmpu, de 48 de ani, a trăit în concubinaj cu Aurica Dogaru (39 de ani) aproximativ 8 ani, însă femeia l-a părăsit, iar individul a ucis-o. Când şi-a dat seama ce a făcut, bărbatul a încercat să îşi taie gâtul, însă medicii au reuşit să-l salveze. El a fost condamnat la 18 ani închisoare.
Peste 90% dintre victime sunt copii
Statistica Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) scoate la iveală o realitate cutremurătoare: aceea că majoritatea victimelor violenţelor în familie sunt copiii, mai ales cei de vârste fragede. Câte zile într-un an, tot atâtea victime inocente ale furiei adulţilor. Acesta este doar vârful icebergului, numai acele cazuri care ies la suprafaţă şi ajung în evidenţele DGASPC Brăila. În realitate, fenomenul se întinde ca o pecingine în toate straturile societăţii, dar mai cu seamă în mediile sărace. Astfel, din cele 340 de victime înregistrate anul trecut, nu mai puţin de 290 au fost micuţi cu vârste între 0 şi 13 ani, alte 33 au fost minori cu vârste între 14 şi 17 ani şi doar 17 au fost de peste 18 ani. Cele mai multe dintre victimele violenţelor în familie, respectiv peste 200, provin din mediul urban. Tot din statistica DGASPC se mai observă că au fost agresaţi 175 de băieţi şi un număr de 165 de fete. Datele privind agresorii în cazurile de violenţă în familie indică faptul că cei mai mulţi sunt bărbaţi, mai precis 140, însă şi femeile s-au dovedit capabile de acte de violenţă, chiar dacă numărul acestora a fost mai mic, respectiv 44. Şi anul acesta, numai în primul trimestru, s-au înregistrat 56 de copii, dintre care 39 în mediul rural, abuzaţi fizic, emoţional, sexual ori neglijaţi sau exploataţi pentru comitere de infracţiuni. Pentru 17 dintre aceştia, directorul DGASPC, Alexandru Sculschi, a dispus plasamentul în regim de urgenţă, beneficiind de servicii specializate, cum ar fi consilierea psihologică şi socială. Cât despre agresori, doar în patru cazuri s-a dispus urmărirea penală a acestora. "La nivelul DGASPC nu sunt organizate servicii exclusiv pentru victimele violenţei în familie. Există Centrul de Plasament în Regim de Urgenţă pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat şi Centrul Maternal "Alexandra", unde pot fi găzduite şi femei cu copii de vârstă mică. Un astfel de caz este înregistrat la Centrul "Alexandra", unde o mamă minoră, victimă a violenţei în familie, beneficiază de servicii împreună cu cei doi copii ai săi, unul în vârstă de 2 ani şi celălalt de 3 ani", a declarat Simona Cimpoae, directorul adjunct al DGASPC Brăila.
