• despre prevederile noi aduse de Legea 360/2023 continuă explicațiile Adrian-Marius Rîndunică, directorul Casei Județene de Pensii Brăila • precizările de mai jos au fost solicitate de cititorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” după ce cotidianul nostru a început o serie de articole referitoare la Legea 360/2023, care va intra în vigoare începând cu 1 septembrie 2024 • pensionarii dar și viitorii pensionari sunt foarte interesați de noile prevederi • în acest număr publicăm regulile cumulului pensiei cu salariul
Caz concret: T.S o cititoare născută în februarie 1967, care conform anexei nr.5 ar avea dreptul să se pensioneze în februarie 2030, la vârsta de 63 de ani și 35 de ani stagiu complet de cotizare, întreabă: ”Eu muncesc de la 17 ani adică am deja 40 de ani vechime în câmpul muncii. Am dreptul să mă pensionez și apoi să rămân la același serviciu?”. Cu această întrebare ne-am adresat directorului Casei Județene de Pensii Brăila, Adrian- Marius Rîndunică:
”Conform prevederilor art. 56 din Legea nr. 360/2023, privind sistemul public de pensii, ce va intra in vigoare la data de 01.09.2024, persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5”. Sursa citată a reamintit că această reducere a vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de legea nr. 360/2023 sau de alte acte normative. Revenind la întrebarea cititoarei noastre, Rîndunică a punctat: ”Categoric, da! Se poate pensiona cu 5 ani mai devreme și poate continua serviciul, încasând și pensia și salariul”. Directorul Rîndunică a continuat explicațiile generalizând:
”Potrivit dispozițiilor art. 105 din Legea 360/2023 în sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuţii de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal, precum şi persoanele care desfăşoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, şi care datorează contribuţia de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora”. Desigur este vorba despre pensionarii la limită de vârstă.
Ce este un prestator casnic
Conform Legii nr. 111/2022, prestator casnic este o persoană fizică ce poate desfăşura activităţi casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de
tichete de activităţi casnice (bon valoric destinat remunerării activităţilor casnice desfăşurate de către prestatorul casnic-n.n).
Activitate casnică este activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure. Activitatea include: servicii de curăţenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent;
Prin excepţie pot fi remunerate prin tichete de activităţi
casnice şi activităţile desfăşurate de persoanele care exercită ocazional profesia de bonă, reglementată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. În această situaţie, beneficiar casnic este reprezentantul legal al copilului, acesta din urmă
fiind beneficiar al serviciilor prestate.
Valoarea minimă a contribuţiei lunare, calculată potrivit dispoziţiilor prezentei legi, pentru ca un prestator casnic să beneficieze de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat, este contribuţia aferentă a minimum 85 de tichete de activităţi casnice.
Valoarea minimă a contribuţiei lunare prevăzute la alin. (7) nu poate fi mai mică de 25% din valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este stabilită
anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Excepții privind cumulul pensiei cu salariul
Adrian-Marius Rîndunică citează din legea nr. 360/2023 pentru acuratețea informațiilor. Iată cui i se aplică această interdicție:
”a) soţului supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată;
b) pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d).”
Detaliind, este vorba de persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, de funcționarii publici, de persoanele care-și desfășoară activitatea în funcții elective sau care au fost numite în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor enumerate mai sus, adică realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale.
