Ce-a cerut Spitalul Județean și ce-a aprobat Guvernul. Medici – 13 posturi, asistente medicale – zero

Adaugă ca sursă preferată în Google

Dacă cineva mai avea impresia că spitalele din reședințele de județ vor reprezenta marea prioritate a Guvernului demis, memorandumul aprobat zilele acestea arată că această prioritate pare să funcționeze diferit, în funcție de județ. Premierul Ilie Bolojan a anunțat deblocarea a 6.850 de posturi din sistemul sanitar, cu aproximativ 1.000 mai puține decât cele peste 7.800 solicitate inițial de Ministerul Sănătății. Mai mult, șeful Executivului a precizat că aproximativ 2.000 dintre aceste posturi au fost direcționate către spitalele din reședințele de județ, centrele universitare și unitățile aflate sub o presiune ridicată, tocmai pentru a asigura accesul pacienților la servicii medicale de calitate.
Pe hârtie, Brăila s-ar încadra perfect în această categorie. Numai că, atunci când cifrele sunt puse una lângă alta, optimismul din declarațiile oficiale se lovește de realitatea din teren.

Un minim necesar cerut încă din ianuarie

Potrivit unor surse autorizate, încă din luna ianuarie, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, ar fi transmis Ministerului Sănătății două memorandumuri prin care solicita deblocarea a 191 de posturi. Nu era vorba despre un plan de extindere spectaculoasă a organigramei și nici despre un lux administrativ. Era, spun sursele noastre, minimumul necesar pentru ca spitalul să poată funcționa fără ca presiunea asupra personalului existent să devină și mai mare și fără ca actul medical să fie afectat.
Solicitarea viza:
• 47 posturi de medici;
• 50 posturi de asistenți medicali;
• 30 infirmiere;
• 20 îngrijitoare;
• 5 brancardieri;
• 5 registratori medicali;
• 3 kinetoterapeuți;
• 31 posturi TESA și muncitori, dintre care 10 în sectorul administrativ și 21 muncitori, personal esențial pentru întreținerea și funcționarea aparaturii medicale fără de care nici cel mai bun medic nu poate trata un pacient.
Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre halate albe, ci și despre oamenii care fac posibilă funcționarea unui spital de aproape o mie de paturi.

De la 191 la… 28

Surpriza apare însă în memorandumul din 27 iulie 2026, transmis spre aprobare Guvernului. Pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila ar urma să fie deblocate doar 28 de posturi, adică puțin peste 14% din necesarul solicitat.
Mai exact: 13 posturi de medic, față de cele 47 solicitate; 14 posturi pentru personal auxiliar (infirmiere, îngrijitoare și brancardieri), față de cele 55 cerute; un singur post de farmacist. Atât. Despre asistenții medicali solicitați în număr de 50, despre registratorii medicali, kinetoterapeuți, personalul TESA sau muncitorii indispensabili funcționării instalațiilor și echipamentelor medicale… nicio veste.

Cifrele care explică realitatea

Cotidianul nostru a prezentat în repetate rânduri deficitul de personal de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila și efectele directe asupra pacienților.
Diferența se vede în fiecare zi: timpi mai mari de așteptare în Unitatea de Primiri Urgențe, programări întinse pe luni de zile la anumite specialități și o presiune uriașă asupra personalului existent.
La 31 decembrie 2025, situația medicilor era deja îngrijorătoare. Conform normativului, chiar dacă acesta este unul neactualizat, spitalul avea prevăzute 394 de posturi de medici, însă ocupate erau doar 269, ceea ce însemna un deficit de 125 de medici și un grad de acoperire de numai 68%. Între timp, situația nu s-a îmbunătățit, existând și pensionări sau plecări din sistem.
În acest context, cele 13 posturi aprobate reprezintă doar o mică parte din ceea ce managerul spitalului considera necesar pentru funcționarea normală a unității.

Și dacă tot vorbim despre priorități…

Interesant este și exercițiul comparației.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor au fost aprobate 152 de posturi:
• 23 medici;
• 56 asistenți medicali;
• 68 posturi de personal auxiliar;
• 5 posturi pentru personal medico-sanitar cu studii superioare.
Iar cifrele privind deficitul de medici ridică inevitabil semne de întrebare.
La sfârșitul anului 2025, Spitalul Clinic Județean Bihor avea prevăzute 464 de posturi de medici și ocupate 382, rezultând un deficit de 82 de medici și un grad de acoperire de aproximativ 85%.

La Brăila, deficitul era de 125 de medici, iar gradul de acoperire de doar 68%.
Cu toate acestea, Bihor primește 23 de posturi de medic, iar Brăila doar 13.
Este, desigur, doar o coincidență statistică. Sau poate că formula după care s-au împărțit posturile este una pe care ministerul va trebui să o explice public.
Pentru că, privind strict cifrele, este dificil de înțeles cum un spital cu un deficit procentual și numeric mai mare primește aproape la jumătate din numărul posturilor aprobate pentru un alt spital județean.

Cine împarte…

În administrația românească circulă de ani buni vorba: „cine împarte, parte își face”. Nu afirmăm că acesta este cazul și în memorandumul aprobat de Guvern.
Dar comparațiile dintre județe nasc întrebări legitime. Mai ales când premierul provine din Bihor, iar spitalul județean de acolo se numără printre marii câștigători ai acestei repartizări.
Brăila rămâne, în schimb, cu 28 de posturi și cu aceeași întrebare pe care și-o pun deopotrivă medicii și pacienții: cum poate fi redusă presiunea dintr-un spital care funcționează de ani de zile cu un deficit major de personal, dacă primește doar o fracțiune din ceea ce a demonstrat că are nevoie?
Până la un răspuns oficial, singurul lucru cert este că lipsa personalului nu se vede în memorandumuri. Se vede la ușa cabinetelor, în sălile de așteptare și în timpul pe care pacienții îl petrec până ajung în fața unui medic.