Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Vești bune: sunt zone din județul Brăila unde se irigă din nou, după 20 - 30 de ani

* este rezultatul investițiilor făcute în ultimii ani, care vor continua și în perioada următoare * unele probleme se dovedesc, însă, foarte greu de rezolvat, în contextul distrugerilor făcute în ultimelor decenii și a greutății cu care agricultorii reușesc să se asocieze, în anumite zone din județ

 

 

După o serie mare de investiţii - modernizări şi reabiltări de staţii, canale şi infrastructură mare – dar şi cu o dotare modernă, cu agregate performante , un grad mare de automatizare  şi randament ridicat, prin cele peste 100 de proiecte ale Oarganizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru modernizarea infrastructurii secundare, Brăila este acum pe primul loc, pe ţară, la irigat. Iar lucrurile nu se opresc aici. Asta deoarece şi în 2021, sau chiar începând din acest an, Sucursala brăileană a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) va “ataca” şi alte zone, unde nu se mai irigă de 20-30 de ani, din cauza furturilor şi distrugerilor  din sistemele de irigat.

“Mai întâi, precizez că cele aproximativ 1.000 de hectare din inelul de încercări CFR de la Făurei  şi până la Deduleşti, nu s-au irigat în acest an deoarece agricultorii s-au bazat pe ploi și nu a fost încheiat un contract pentru livrarea gratuită a apei. Abia acum, odată cu instalarea secetei şi când se resimte acut lipsa apei,  comanda de apă este neapărat necesară… Pentru zona Ruşeţu – Surdila Găiseanca există un proiect la SPP1 şi SP2C , spre a se putea iriga şi aici. Da, sunt probleme  şi la Traian-Silistraru, cu staţia D18, unde pe 640 hectare nu s-a mai irigat din 1992. Staţia a fost atunci complet distrusă,  iar în plus mai este necesară şi o linie electrică. Deci, o cheltuială serioasă, mai ales că acolo s-a ales praful de toată reţeaua de irigat, iar canalul a fost (ilegal şi condamnabil n.n.), astupat!”, ne-a informat Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.  

 

Probleme prin tot județul

 

În zona Scorțaru Vechi se constituie abia acum un OUAI pentru 4.000 de hectare, însă pentru asigurarea apei legea obligă ca cel puţin 2.100 hectare să fie în asociere. Până în prezent s-a ajuns la 1.500 hectare, în contextul în care în zonă nu se mai irigă din 1998.  Canalul fiind plin, se cere însă urgentarea asocierii oamenilor, pentru ca apoi apa să se tragă direct din canal, cu motopompele sau orice alt tip de agregat…

Alt aspect: nu există nici o sursă de apă pentru cele 6.400 hectare din zona Galbenu, Sătuc, Zamfireşti etc, iar singura şansă rămâne reluare/terminarea lucrărilor la mult discutatul canal Siret-Bărăgan! Însă asta nu depinde de Brăila… Un lucru bun este că din acest an se constituie un OUAI şi la Gradiştea, pentru 3.400 hectare; de la Custura, şi până sus la Maraloiu, Ibrianu, chiar Plăsoiu, suprafaţa făcând parte din cele 17.000 hectare pentru care s-a investit în modernizarea sistemelor de irigații, începând chiar de la Măicăneşti –Nămoloasa… Nu i-am uitat nici pe cei din judeţul vecin, Ialomiţa. Unde, pe 23 km de canal , apa vine de la noi din Dunăre, prin Tătaru – Colţea  (prin cele trei pompe de la Dudescu), până la Griviţa – Ialomiţa…

După investiţiile pentru puternicul bazin legumicol Jirlău, lucrurile se vor schimba total şi la Vişeni: canalul fiind dalat, cele două noi pompe din necesarul de patru, asigură acum apă pentru 3.200 hectare, inclusiv suprafețe unde se cultivă legume. Aşadar, cu aceste noi investiţii dar şi cele din 2021, se rezolvă şi ultimile mari suprafeţe unde nu s-a mai irigat deloc sau foarte puţin, în ultimii 20-30 de ani.

Vorbeam de Dunăre, unde o serie întreagă de staţii au fost modernizate/reabilitate după darea lor în exploatare în anii '60. Iar cu toată automatizarea, randamentul şi performanţele agregatelor, se consumă foarte multă  energie electrică pentru “fluviile “ de apă care ajung până la limita opusă a judeţului…

Reducerea consumului este semnificativ redusă, la o capacitate maximă de pompare, dar fără energie electrică nu se poate. De exemplu, cele 18 agregate de la Dunăre au un consum de 500 kwh/agregat , iar în continuare, la Spiru Haret, Lacu Rezi şi Cuza Vodă  sunt alte pompe care preiau apa în trepte, acestea (câte 2-4 /staţie) având un consum între 800, 1100 sau 5000 kwh. Ceea ce necesită cheltuieli importante, nu glumă…

 

 




Categorie articol: 

Comentarii