Mergi la conţinutul principal

Revendicatorul de copii orfani

Are doar 29 de ani şi se află la a doua cerere de recunoaştere a paternităţii. Se declară preşedintele Partidului pentru Reconstrucţia României, (cu sediul la el acasă, din câte ne-a declarat), şi-a anunţat deja candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean, dar şi la aceea de edil-şef al municipiului. Se numeşte Stan L. Ştefan (fost Dinu) şi, deşi recunoaşte că el însuşi a avut probleme cu tatăl în privinţa acordării numelui - dar nu vrea să detalieze - este singurul brăilean care a atins recordul de a fi cerut recunoaşterea paternităţii în cazul a doi copii aflaţi sub măsură de protecţie socială, respectiv în plasament şi/sau asistaţi social. Cazul, care e acum în fierbere, vizează un băiat de 13 ani, căruia, pentru conformitate, îi vom spune "Mihai", copil aflat în grija unui asistent maternal, fiind orfan, dat de mamă în grija statului încă de la naştere. Alături de Mihai, la acelaşi asistent maternal, este şi sora sa, de 14 ani, abandonată tot de la naştere.
Stan a ajuns în faza în care a depus zeci de plângeri penale împotriva mai multor angajaţi ai instituţiilor publice, ba chiar, în 2014, a dat Protecţia Copilului în judecată pentru "reintegrarea minorului în familia sa", asta după ce a obţinut prin declaraţie notarială pe proprie răspundere un certificat de naştere pentru copil, eliberat de Starea Civilă din Drobeta Turnu Severin, în care la rubrica "numele tatălui" apare numele său. Stan este unul dintre personajele active în spaţiul public, care nu precupeţeşte nimic în a cere demiterea unor şefi de instituţii, aducând argumente mai mult sau mai puţin valide.
"Vreau să ştiţi că vorbiţi cu preşedintele unui partid, iar punctul meu de vedere este că e o mizerie tot ce mi se întâmplă. (...) Eu am recunoscut copilul pe cale legală, printr-o declaraţie notarială dată în 2014, am certificatul lui de naştere emis de Drobeta Turnu Severin şi am cerut reintegrarea lui în familia mea, fiindcă el mă vrea, dar Protecţia Copilului a pus tunurile pe mine", ne-a relatat Stan.
Dosarul privind reintegrarea minorului în familie a ajuns pe fond, la Tribunalul Brăila, cu menţiunea că instanţa a solicitat rezultatul unei anchete privind veridicitatea certificatului de naştere, dosar penal aflat pe rolul procurorilor. În acest caz nu s-a cerut nici expertiză ADN, niciuna dintre instituţiile implicate în anchetă nefiind în măsură să ceară asemenea probă.
"Iar eu nu cer test ADN fiindcă este scump, peste două sute de milioane. Mi-am asumat răspunderea pe care mi-am asumat-o şi vreau ca minorul să fie integrat în familia mea. Adică eu şi mama. Mama lucrează în Spania şi i-am deschis eu un magazin virtual pe internet, în limba spaniolă, evident", a adăugat Stan.

Două certificate de naştere pentru un copil

De menţionat că Stan a fost cântăreţ la biserica de la Spitalul 3, iar în urmă cu vreo 4 ani, pe când avea 25 de ani, a mai cerut să fie recunoscut drept tată al unui copil, tot un băiat, ajuns la vârsta pubertăţii, tot din sistemul de protecţie socială. "Atunci, eu am recunoscut că a fost o greşeală, am vrut să fac un bine, să aibă copilul tată, dar...Am cunoscut copilul prin intermediul bisericii şi am vrut să fac un bine, dar a fost greşeala mea, nu era copilul meu", a spus bărbatul. De fapt, în acel caz, au apărut părinţii naturali ai copilului, iar Stan a rămas cu vrutul. Visul său de a fi tatăl cuiva nu a murit definitiv însă, motiv pentru care a început o adevărată luptă cu autorităţile şi nu numai. Acum, şi-a retras toate plângerile penale. "Aşa m-a sfătuit avocata, să nu se conexeze cu dosarul de reintegrare a minorului în familie. (...) Nu, nu am plătit până acum cheltuieli judiciare pentru niciuna dintre plângerile pe care le-am depus...Nu ştiam că aş putea să plătesc. Dar dacă trebuie...", a replicat Stan.
Bărbatul are "ceva de împărţit" cu predilecţie cu Direcţia pentru Protecţia Copilului, tocmai fiindcă aceasta este instituţia ce-i împiedică accesul la Mihai, băiatul de 13 ani, al cărui tată se consideră. "Persoana respectivă a adus la cunoştinţa DGASPC Brăila faptul ca apreciază că este tatăl biologic al copilului, în luna octombrie a anului 2014. Ulterior, a procedat la recunoaşterea paternităţii copilului pe cale administrativă. Având în vedere faptul că DGASPC Brăila se afla în posesia unor documente contradictorii cu privire la acest aspect, au fost realizate demersurile necesare în vederea asigurării respectării dreptului copilului la identitate. În acest sens, cazul a fost sesizat spre analiză Poliţiei Municipiului Brăila. Domnul S.S. a depus la instanţa de judecată competentă, Tribunalul Brăila, o acţiune având ca obiect reintegrarea copilului în familia dumnealui, în prezent cazul fiind pe rol. (n.r. termen: 18 august). Menţionăm că toate demersurile pe care instituţia noastră le întreprinde au în vedere doar respectarea interesului superior al copilului", ne-a declarat Simona Cimpoae, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila. Ba chiar, la începutul anului, DGASPC i-a intermediat lui Stan o întâlnire cu minorul, însă numai pentru două ore şi cu asistenţă, într-un centru de profil din municipiu. Atunci, copilul l-a cunoscut îndeaproape, dar tot nu s-a lămurit cu privire la paternitatea sa.
De fapt, minorul are acum două certificate de naştere. Este înscris la şcoală în baza actului iniţial, cu mamă în judeţul Constanţa, dar fără tată. Certificatul obţinut de Stan nu figurează decât la instanţă, iar DGASPC a cerut organelor de anchetă să lămurească veridicitatea acestui caz. Fiind vorba despre o suspiciune de act fals, Poliţia a dat număr unic de înregistrare dosarului şi lucrează împreună cu Parchetul. Întrebat când a aflat că este tatăl lui Mihai, Stan a conchis: "Am aflat pur şi simplu. (...) Şi ce dacă aveam 15 ani când aş fi putut să-l procreez. Nu vă dau certificatul, copia certificatului, trebuie să mă sfătuiesc cu avocatul meu".
Mama naturală a lui Mihai, stabilită acum în Constanţa, mamă a încă cinci copii, a fost şi ea pusă să dea cu subsemnatul în multe rânduri, atât la Brăila, cât şi în localitatea de domiciliu, unde şi-a întemeiat o altă familie. "Nici nu vreau să aud de acest individ. Nu l-am cunoscut până să mă cheme la Poliţie, nu este tatăl copilului meu, mi-a făcut numai nenorociri, numai reclamaţii, nu-i întreg, am dat zeci de declaraţii în care am spus că el nu e tatăl băiatului. Eu ţin legătura cu băiatul şi cu fata, vorbesc cu asistentul maternal, doar că ei sunt sub protecţia statului şi mai mult nu pot face", ne-a declarat mama naturală a lui Mihai.

Copilul versus "tată"

Stan nu s-a mulţumit cu demersurile făcute pe cale legală şi, cu insistenţă, a încercat să intre în viaţa copilului: l-a căutat, l-a sunat, l-a aşteptat de la şcoală, i-a dat bani pentru dulciuri, l-a chemat la biserică. De fapt, pe Mihai l-a cunoscut tot la biserică. La un moment dat, copilul era atât de bulversat emoţional, încât asistentul maternal a cerut ajutorul psihologilor din sistem. "Într-adevăr, minorul se află într-un program de consiliere psihologică", ne-a confirmat Simona Cimpoae.
Mai nou, Stan a început să-i trimită copilului mesaje de genul "las că te prind eu!", să-i ţină calea şi chiar să-i înmâneze scrisori gen pomelnic asistentului maternal cu texte ciudate: "Dăruieşte Hristoase Dumnezeul nostru robului tău Ştefan ca să aibă reuşită în procesul de luare a minorului la el acasă, fă ca persoana care va judeca acest caz să admită ce va declara martorii precum şi minorul şi fă ca să nu se ceară din partea celui care va judeca acest caz ADN. NB. Fă-l pe robul tău Ionel să se împace cu robul tău Ştefan".
Textul acesta a fost luat drept un afront de către asistentul maternal - ca pe-o atenţionare în privinţa "relaţiei speciale" pe care Stan ar avea-o cu divinitatea, însă toate celelalte fapte - scandal în public, injurii, ameninţări - au determinat-o pe femeia care are grijă de Mihai să se adreseze şi ea Poliţiei. "Am depus plângere penală după ce mi-a ţinut calea, m-a ameninţat şi înjurat, a strigat la fereastră, la copil, l-a chemat şi l-a înjurat. Şi-a mai chemat un prieten. Mi-a speriat copiii şi vecinii. Precizez că mai am încă trei copii în plasament", ne-a spus asistentul maternal al lui Mihai.
Şi băiatul, căruia până la un moment dat i s-a părut că-i o glumă, a luat atitudine de această dată. "Nu ne mai simţim în siguranţă nici acasă, nici pe stradă. În timp ce mă aflam în faţa spitalului împreună cu sora mea şi alţi colegi, Stan m-a abordat, m-a înjurat, m-a făcut jigodie, panaramă şi mi-a zis: morţii mă-tii! Mi-a zis că dă cu mine de pământ...Nu mai vreau să am de-a face cu acest individ, m-am săturat, mă ia cu tremur numai când mă gândesc că aş putea să-l întâlnesc din nou, nu vreau ca el să fie tatăl meu, nu cred că este tatăl meu", ne-a povestit şi Mihai.
Pe 6 iulie, cu mesajele primite de la Stan drept probe, Mihai şi asistentul maternal s-au dus la Poliţie şi au depus plângere.
"Reprezentantul legal al minorului de 13 ani a depus plângere împotriva bărbatului de 29 de ani pentru săvârşirea infracţiunilor de hărţuire şi ameninţare. În cauză s-a întocmit dosar penal. Continuă cercetările pentru stabilirea situaţiei de fapt", a declarat scms. Jenel Sogor, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean.
Curios lucru: până acum, nimeni nu a solicitat o expertiză neuro-psihiatrică a revendicatorului de copii orfani, iar la dosarul instanţei pare-se că se află un certificat "de bonitate psihologică" emis contracost de către un psiholog clinician.
Dar, e la mintea oricui că în asemenea situaţie, chiar şi tatăl său de ar fi, tot ar trebui făcute verificări asidue în privinţa mediului psiho-emoţional în care ar trebui să intre copilul. Instanţa trebuie să ceară expertize în asemenea cazuri, o comisie ar trebui să verifice întreg mediul în care ar putea intra minorul. Vom reveni.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro