Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Prigoana referendumului pentru familie

•un deputat PNL care are biroul parlamentar în Spania vrea să dispară din toată ţara orice banner şi orice panou pro-familie şi pro-referendum, care adună cele trei culori ale României • Mihai Voicu, aflat la al 4-lea mandat de parlamentar, n-are girul conducerii centrale a PNL • în Brăila, sesizarea la BEJ a lui Voicu s-a lăsat cu sancţionarea unui preot de către Poliţie• Coaliţia pentru familie a făcut contestaţie, dar majoritatea preoţilor s-au speriat, mai ales că un zvon toxic cum că poliţia îi va lua la rând pe toţi a început să circule “subteran” • avocaţii Coaliţiei pentru familie sunt hotărâţi să conteste în instanţă orice sancţiune şi abuz

 

Mai sunt doar câteva zile până la referendumul din 6 - 7 octombrie în urma căruia prima iniţiativă cetăţenească semnată de 3 milioane de români care doresc protejarea instituţiei căsătoriei va aduna sau nu numărul necesar de voturi. Mai exact, este nevoie de 6 milioane de români care să se prezinte la vot, iar dintre aceştia 50% plus 1 ar trebui să voteze DA. Dacă referendumul va fi validat, urmează ca în Constituţia României, art.48 să specifice foarte exact că doar un bărbat şi o femeie pot spune DA în faţa ofiţerului Stării Civile. Aşa cum au declarat în nenumărate rânduri reprezentanţii Coaliţiei pentru familie, acest referendum nu este contra unei minorităţi sexuale ci pro căsătoria formată dintr-un bărbat şi o femeie, astfel încât copiii să fie protejaţi de eventualitatea – pusă în practică în alte ţări europene – adopţiei de către cuplurile gay. Din acest motiv, TOATE cultele religioase s-au alăturat şi susţin acest demers, în frunte cu Biserica Ortodoxă Română. Atât şi nimic mai mult. În plus, surse politice au devoalat deja intenţia coaliţiei majoritare PSD – ALDE de a legifera, imediat după referendum, în Parlament parteneriatele civile astfel încât şi cuplurile homosexuale să beneficieze de toate drepturile mai puţin dreptul de a adopta copii.

Cu toţii avem televizoare şi mulţi dintre noi avem conturi de e-mail sau pe reţelele de socializare. Astfel, după ce a fost stabilită data la care va avea loc referendumul s-a dat drumul la campanie. Pro şi contra în toate felurile şi sub toate formele... Coaliţia pentru familie care şi-a asumat această iniţiativă cetăţenească a apelat cum se face în orice campanie electorală şi la afişaj stradal (panouri publicitare), dar şi la bannere pe terenul bisericilor din oraş. Stupoare! Un deputat PNL a trimis contestaţie pe e-mail la Biroul electoral judeţean, nemulţumit de bannerul amplasat pe terenul Bisericii Sfinţii Constantin şi Elena, şi de culorile tricolorului. Ulterior, am aflat că deputatul cu pricina n-are nicio legătură cu Brăila, că nu are girul PNL, dar cu toate acestea a făcut contestaţii în mai multe judeţe ale ţării. Ciudat!

 

BEJ Brăila a respins sesizarea ca rămasă fără obiect

Este vorba despre Mihai Alexandru Voicu, deputat în circumscripţia electorală nr. 43 - pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, care, după cum am aflat, a făcut o serie de astfel de plângeri la mai multe Birouri Electorale din ţară, inclusiv la Biroul Electoral Central.

Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au dorit să lămurească acest caz şi au luat legătura cu reprezentanţii Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană (BEJ) nr. 9 Brăila pentru a afla mai multe detalii despre sesizare şi soluţionarea acesteia. Judecătorul Cătălin Panţuru ne-a precizat că sesizarea s-a făcut vineri, prin e-mail de către deputatul liberal, care a trimis documentul în numele grupului parlamentar PNL, dar nu l-a semnat. Reprezentantul BEJ Brăila a subliniat că a solicitat mai multe detalii, dar şi o asumare a sesizării, pentru că acolo se spunea că există un banner în neregulă, alături de care au fost ataşate două fotografii care erau neclare în privinţa adresei, astfel că nu se înţelegea exact locaţia. Astfel, membrii BEJ Brăila au solicitat deputatului cu pricina să specifice adresa exactă. Tot prin e-mail deputatul le-a răspuns că era vorba de Strada Şcolilor în apropierea Bisericii Sf. Constantin.

Pentru că a existat această sesizare, BEJ a trebuit să solicite efectuarea de verificări din partea organelor de Poliţie care au avut sarcina de a confirma sau a infirma reclamaţia şi de a prezenta Biroului rezultatul anchetei. Poliţia este obligată să aducă dovada că a îndeplinit măsurile. Agenţii au efectuat verificări şi au trimis la BEJ răspunsul oficial, luni, 1 octombrie. Potrivit judecătorului BEJ, primarul are la rândul său obligaţia să emită o dispoziţie privind locurile de afişaj electoral şi a făcut acest lucru, documentul fiind public, pe site-ul Primăriei. Afişajul, potrivit sursei citate, se face numai în aceste locuri special amenajate, prin urmare, lucrătorii de Poliţie au luat măsura sancţionării cu avertisment, faţă de preotul paroh şi a înaintat o copie a deciziei la BEJ.

“În şedinţa de astăzi a BEJ Brăila s-a pus în discuţie pe ordinea de zi sesizarea formulată de către domnul deputat şi s-a votat respingerea acesteia ca rămasă fără obiect, având în vedere adresa trimisă de către IPJ Brăila din 1 octombrie 2018, conform căreia bannerul a fost demontat de către reprezentanţii Bisericii”, ne-a declarat judecătorul  Cătălin Panţuru, hotărâre care a fost ulterior publicată şi pe site-ul Instituţiei Prefectului Judeţului Brăila.

Pe de altă parte, reprezentanţi ai Coaliţiei pentru familie au depus contestaţie, deoarece potrivit avocaţilor care îi reprezintă, părintele paroh nu are nicio vină.

Judecătorul a mai punctat că, deşi au existat sesizări similare în ţară, cu rezoluţii diferite, din punctul său de vedere autoritatea supremă este Biroul Electoral Central, care a tratat primul o astfel de speţă, stabilind că afişajul electoral nu se poate face decât în zonele special amenajate şi nu în altă parte, punându-ne la dispoziţie hotărârea respectivă. În acest context, Biroul electoral Alba a avut o poziţie total opusă, bazată tot pe aceeaşi legislaţie care, iată!, se dovedeşte ambiguă. „Conform art 30 alin 2 şi 3 din legea 3/2000 partidele politice şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber fără discriminare prin mijloace de informare în masă care nu trebuie să contravină ordinii de drept. Se apreciază că utilizarea materialului electoral – panou electoral – invocată în solicitare nu este de natură a leza ordinea de drept şi prin urmare nu se impune a fi înlăturat. În ceea ce priveşte utilizarea materialului electoral cu încălcarea prevederilor art 79 alin 7 din Legea 208/2015 se apreciază că interdicţia impusă de acest text de lege nu este aplicabilă acestei proceduri electorale”

 

Cum a intervenit Poliţia. A sancţionat pentru tricolor

La data de 29 septembrie, ora 17.15, poliţiştii au primit o sesizare scrisă de la Biroul Electoral Judeţean Brăila, cu privire la faptul că există un banner de campanie electorală amplasat pe strada Şcolilor, în zona Bisericii “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Lucrători din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila - Biroul Ordine Publică s-au deplasat la faţa locului şi au constatat că pe bolta bisericii, chiar deasupra uşii de acces în lăcaşul de cult, se afla un banner pro referendum, cu mărimea de 3 metri/0,70 metri. Mesajul transmis era unul concludent: “Apără copiii României şi căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Vino la Referendum!”

Poliţiştii au constatat că acest banner conţinea culori a căror combinaţie reproducea drapelul naţional al României. S-a luat măsura sancţionării contravenţionale, cu avertisment, faţă de preotul-paroh Traian Mazăre, conform art. 98, litera h (constituie contravenţie nerespectarea dispoziţiilor art. 79), din Legea 208/2015 (privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente).

Aşadar, părintele Mazăre a fost sancţionat pentru ceva despre care judecătorii din Alba au scris negru pe alb că este legal. Trist!

După intervenţia oamenilor legii, bannerul a fost demontat. Cert este că urmare  acestui episod, s-a creat panică în rândul slujitorilor bisericii care nu sunt obişnuiţi cu „desantul” poliţiştilor, astfel că unele bannere au dispărut, iar tricolorul de pe afişe a fost acoperit cu vopsea neagră sau cu autocolant. Şi mai trist!

 

PNL Brăila se dezice total de poziţia lui Mihai Voicu

Întrebat cum comentează gestul deputatului PNL Mihai Alexandru Voicu de a face sesizări privind bannerele montate pe biserici, preşedintele liberalilor brăileni, Alexandru Dănăilă, s-a dezis total de colegul său. Acesta a ţinut să precizeze că este un demers personal al parlamentarului, fără sprijinul Partidului Naţional Liberal şi în niciun caz al filialei brăilene.

„Am discutat şi la Bucureşti chestiunea asta. Nu reprezintă punctul de vedere oficial al Partidului Naţional Liberal această sesizare. A fost făcută în nume propriu. Nici eu nu sunt de acord cu ea. Cred că astfel de chestiuni nu ar trebui tranşate la Biroul Electoral, ci ar trebui să rămână la decizia oamenilor care vor merge la vot până la urmă. Este un referendum popular şi va trebui să aşteptăm decizia finală după numărarea voturilor. Dar acţiunile domnului deputat Mihai Alexandru Voicu nu reprezintă poziţia partidului. Nici a filialei Brăila, nici a organizaţiei naţionale. Deci nu am iniţiat noi chestiunea asta şi nu o susţinem! Nici partidul nu susţine, şi nici eu nu o susţin. Chiar mi se pare, sincer, o greşeală. Ca să nu spun altceva. Mi se pare greşit modul ăsta de a acţiona. Dacă vrei să faci ceva, îţi promovezi ideile şi aştepţi să vezi ce votează cetăţenii. Facem reclamaţii pentru ce?!”, a declarat Dănăilă, arătându-se dezamăgit de modul în care colegul său a ales să pună problema.

 

Cine este deputatul Mihai Alexandru Voicu

Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, liberalul Mihai Alexandru Voicu (născut pe 16 septembrie 1968), a fost ales pe funcţie în 2016, în circumscripţia electorală nr, 43, pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării. Acesta face parte din Comisia pentru politica externă şi din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Are 12 luări de cuvânt în 11 şedinţe, 15 propuneri legislative, din care doar una promulgată lege, o interpelare şi este semnatarul a 13 menţiuni. Biroul său parlamentar este poziţionat în Spania, Madrid. Acesta activează în Parlamentul României încă din 2004, fiind la al patrulea mandat consecutiv. În cele trei mandate a fost deputat de Dolj.

 

Poziţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos

Pentru a clarifica lucrurile în tot acest episod, ieri, Biroul de presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a transmis un comunicat în care se precizează că bannerul a fost montat de reprezentaţii Coaliţiei şi nu de preoţii bisericii. Totodată, Arhiepiscopia şi-a întârit poziţia vizavi de referendum, aceea că în Constituţie ar trebui să se specifice clar: “căsătoria dintre un bărbat şi o femeie”. “În legătură cu unele afişe postate în spaţiile aparţinând bisericilor din Eparhia Dunării de Jos, facem cunoscut că materialele privind îndemnul pentru participarea la Referendumul din data de 6-7 octombrie 2018 au scop informativ pentru populaţie şi sunt realizate de către Coaliţia pentru Familie, iar postarea acestora s-a făcut de către reprezentanţii Coaliţiei, preoţii susţinând această iniţiativă pentru definirea fără echivoc în Constituţie a căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie. Poziţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos rămâne constantă faţă de demersul perfect democratic validat de Curtea Constituţională, întrucât se afirmă protejarea familiei tradiţionale şi limpezirea în textul constituţional a noţiunii de căsătorie, adevăruri pe care Biserica le-a propovăduit dintotdeauna”, se arată în comunicat.

 

Cine vrea schimbarea Constituţiei României?

Revizuirea Constituţiei României vizavi de definiţia căsătoriei este propusă, conform legii, de un Comitet de Iniţiativă care are ca scop promovarea acesteia în rândul membrilor societăţii româneşti, aşa cum se arată pe site-ul Coaliţiei pentru Familie. Membrii acestui Comitet de Iniţiativă sunt Georgeta Stoian, Alina Tomi, Mihai Gheorghiu, Mircea Tudor, Vlad Miriţă, Tudor Sişu, Pavel Chirilă, Paul Negruţ, Cornel Bratu, Liviu Axinte, Călin Diaconu, Sorin Lavric, Constantin Necula şi Mihaela Manuceanu.

Potrivit aceluiaşi site, Georgeta Stoian este fondator şi director “Espora Evolutiv Business” şi are o experienţă de 20 de ani în mediul afacerilor. Ea antrenează proprietarii de companii mici şi mijlocii pentru a avea performanţe în acest domeniu. Alina Tomi, arădeancă la origine, este studentă în ultimul an la Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar, mamă a trei copii şi se recomandă a fi “actriţă de profesie”. Mihai Gheorghiu, directorul general adjunct al Muzeului Ţăranului Român, este fost secretar de stat în ministerul Afacerilor Externe şi fost deputat PNŢCD. De asemenea, Gheorghiu este doctor în ştiinţe filologice şi autor al mai multor cărţi şi chiar a participat la Revoluţia din decembrie 1989, aşa cum se menţionează pe site-ul Coaliţiei pentru Familie. “Membru fondator al Alianţei Civice, coordonator al Pieţei Universităţii (1990), distins cu premiul «Freedom» de către prim-ministrul Marii Britanii, Margaret Thatcher (1990). Distins cu Crucea Patriarhală de PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (2006)”, se continuă descrierea lui Gheorghiu pe pagina de internet.

Mircea Tudor este licenţiat în drept, pasionat de inginerie şi şi-a dedicat timpul cercetării aplicative, iar în anii 2009 şi 2013 a câştigat marele premiu la salonul mondial de invenţii de la Geneva. În prezent, este preşedintele MBTechnology, unic producător mondial de scanere pentru avioane şi fondator al Centrului Est European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară. Vlad Miriţă a reprezentat România la Eurovision, în 2008, şi a fost tenor la Opera Naţională din Bucureşti până în anul 2014. “Este primul solist român crossover”, se menţionează pe site. Tudor Sişu se recomandă a fi fost component al trupei hip-hop “La Familia” şi membru în “Haarp Cord”, fiind unul dintre interpreţii cunoscuţi şi apreciaţi ai scenei hip-hop din România. Pavel Chirilă este medic primar boli interne şi profesor universitar specialist în bioetică. Acesta promovează conceptul de medicină creştină şi este fondator al unor aşezăminte medicale creştine şi al unor mănăstiri cu slujire medicală. Paul Negruţ, licenţiat în psihologie, doctor al universităţii Brunel din Londra şi doctor în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, este rector al Universităţii “Emanuel” din Oradea. Are o activitate academică la catedră şi prin publicarea unui număr mare de cărţi şi articole de specialitate şi este fost preşedinte al Alianţei Evanghelice din România. Slujeşte ca pastor al bisericii baptiste nr. 2 din Oradea.

Cornel Bratu, inginer şi expert în telecomunicaţii, este membru şi reprezentant al Asociaţiei Familiilor Catolice “Vladimir Ghica”. Activează şi în Fundaţia “Noi, despre noi, pentru noi”, ce are ca misiune introducerea valorilor moral-creştine în normele civice de educaţie şi convieţuire. Este căsătorit şi are doi copii. Liviu Axinte este preşedintele Comunităţii Penticostale din Moldova şi Bucovina. Slujeşte ca pastor în Piatra Neamţ şi este coordonator al Departamentului Dezvoltare, Infrastructură şi Asistenţă Socială al Comunităţii Penticostale din România. Este tată a patru copii şi bunic a şapte nepoţi. Călin Diaconu este căsătorit şi are o fetiţă. “Îşi doreşte să trăiască într-o Românie a valorilor tradiţionale”, se arată pe site, iar descrierea continuă cu “este pasionat de istorie şi preşedinte al Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi cu Roma, greco-catolici”. Sorin Lavric este scriitor, traducător şi filozof român, a absolvit Facultatea de Medicină şi Facultatea de Filosofie. Pe site se menţionează că a tradus lucrări ale lui Martin Heidegger. Din 2003 ţine cursuri semestriale la Facultatea de Filozofie din Bucureşti, a căror tematică este axată pe filozofia lui Constantin Noica.

Părintele Constantin Necula, unul dintre cei mai cunoscuţi vectori de imagine a BOR, este doctor în teologie, specializarea catehetică-omiletică şi pedagogie creştină. De asemenea, este conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie “Sf. Andrei Şaguna” din Sibiu. “Autor a peste 70 de cărţi de unic autor, ştiinţifice şi de popularizare şi are peste 40 de studii de specialitate şi sute de articole. A susţinut sute de conferinţe în ţară şi este realizator radio şi TV”, se arată pe pagina de internet.

Mihaela Manuceanu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi Facultatea de Teologie Ortodoxă “Iustinian Patriarhul”, specializarea teologie didactică, iar acum este avocată în Baroul Bucureşti.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii