Operațiunea ”Transparența”

După adoptarea în Senat a Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii și fundații s-a ajuns atât de departe încât simpla cerere de transparență financiară a unor ONG-uri este prezentată ca „atac la societatea civilă”.

Există ONG-uri serioase, multe, oameni care chiar ajută, care muncesc, care schimbă vieți și care nu au nimic de ascuns. Asta pentru că între voluntariat autentic și activismul pe bani există o diferență uriașă.

Într-un stat de drept, transparența finanțării și răspunderea juridică trebuie să existe pentru toată lumea, indiferent că vorbim despre partide, companii, instituții sau ONG-uri. Cu atât mai mult este necesară această operațiune cu cât discutăm și de presă on-line finanțată prin ONG-uri, sau de organizații extrem de puternice care au blocat în instanță proiecte importante ale Hidroelectrica.

De altfel, în urmă cu câțiva ani, astfel de ONG-uri ”de mediu” au pus bețe-n roate și companiei ”Transgaz” în accesarea unor împrumuturi pentru infrastructura de gaze. În ciuda presiunilor ecologiste, BERD și BEI au continuat să colaboreze cu ”Transgaz”, oferind inclusiv granturi pentru strategiile de decarbonizare și securitate energetică.

La nivel guvernamental, Ministerul Energiei a criticat în trecut acțiunile organizațiilor ecologiste, acuzând ONG-urile de întârzierea investițiilor critice și solicitând modificări legislative prin care cei ce blochează proiecte energetice să plătească despăgubiri.

Cine are interes să lovească siguranța energetică a României, iată o întrebare care ar putea primi răspuns prin transparentizarea finanțării cu milioane de euro a unor astfel de organizații. 
De asemenea, dacă s-ar dovedi că anumite finanțări provin din surse ilicite, din mecanisme de influență netransparente sau chiar din circuite suspecte de spălare de bani, atunci autoritățile competente ar trebui să verifice aceste lucruri conform legislației în vigoare.

Dacă un SRL este controlat, verificat, raportat și obligat să publice date financiare, de ce o organizație care încasează milioane din donații, granturi și finanțări ar trebui să funcționeze departe de ochii publicului larg? În fond, mai nou, numele simplilor cetățeni care au acumulat datorii la stat sunt publicate fără să-i pese nimănui dacă au acumulat acele datorii din rea voință sau pentru că s-au îmbolnăvit, au rămas fără serviciu etc.

Ce zice legea

Revenind, singura modificare a Ordonanţei Guvemului nr.26/2000 cu privire la asociaţii și fundații este următoarea:

(1) Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile au obligaţia să depună anual, o declaraţie cu privire la toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, şi juridice.

(2) Declaraţia se depune la structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală odată cu situaţiile financiare anuale şi se publică într-o secţiune specială pe pagina de intemet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui.

(3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin.(1) atrage suspendarea de drept a activităţii persoanei juridice până la momentul confomării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept.

Rezultatul votului în Senat a fost următorul: 75 ”pentru”, 32 ”împotrivă” și 4 abțineri.

Au votat ”pentru” senatorii PSD, AUR, Pace și 5 senatori neafiliați. Au fost ”împotrivă” senatorii USR, UDMR, 8 liberali și un neafiliat. S-au abținut 4 parlamentari PNL.

Senatorii de Brăila au votat pentru transparentizarea finanțării ONG-urilor. Iată argumentele lor:

Sorin Moise, senator PSD: ”Transparența trebuie să fie regula, nu excepția”

”În calitate de senator PSD de Brăila, am votat pentru această lege deoarece consider că transparența este o condiție esențială într-o societate democratică și europeană.
ONG-urile au un rol important în societatea românească. Multe dintre ele dezvoltă proiecte utile, susțin cauze legitime și contribuie activ la dezbaterea publică. Tocmai de aceea, cred că este firesc ca organizațiile care influențează decizii publice, susțin sau blochează proiecte majore și participă activ la modelarea politicilor publice să prezinte transparent cine le finanțează.

Această lege nu este împotriva ONG-urilor. Din contră, este o lege care poate consolida încrederea publică în activitatea lor. Organizațiile care nu au nimic de ascuns nu au niciun motiv să se teamă de transparență. Toată societatea este obligată la transparență: partidele politice, instituțiile publice, companiile. Este normal ca aceeași regulă să se aplice și ONG-urilor.

Din păcate, în ultimii ani au existat numeroase speculații și teorii ale conspirației privind anumite organizații care au intervenit agresiv în spațiul public sau care au blocat în repetate rânduri proiecte importante de infrastructură și dezvoltare. Cred că românii au dreptul să știe cine finanțează aceste acțiuni și ce interese există în spatele lor.

Cei care încearcă să se opună unei asemenea legi trebuie să explice foarte clar de ce se tem de transparență. Într-un stat democratic, transparența nu poate fi considerată un atac, ci o obligație firească față de cetățeni.

România nu reinventează roata. Măsuri similare există în multe state europene și în democrații consolidate care sunt adesea oferite drept exemple de transparență și responsabilitate publică. Noi nu facem altceva decât să aducem și în România standarde normale de funcționare democratică.

Cred într-o societate civilă activă, puternică și implicată. Dar cred, în egală măsură, că orice influență exercitată asupra deciziilor publice trebuie să fie însoțită de transparență totală față de cetățeni”.

Silviu Dorin Petrea, senator Pace

”Am votat «pentru» legea respectivă fiindcă mi se pare normal ca și ONG-urile, la fel ca societățile comerciale, partidele, absolut toți să declare cine sunt finanțatorii și să existe transparență. Proiectul nu prevedea foarte multe lucruri «contra» ONG-urilor, să spunem așa. Din contră. Doar partea de transparentizare a donațiilor primite, a sumelor.

Atât! Am fost de acord. Trebuia să fie transparență și în cazurile acestea fiindcă de-a lungul timpului au fost foarte multe suspiciuni asupra unora dintre ONG-uri. Așadar, pentru a exista transparență și a nu fi ascunse anumite sume sau alte lucruri, consider că este mai normal să știe toată lumea despre ce este vorba”

Deputat AUR de Brăila, unul dintre inițiatori: ”Transparența nu ar trebui să sperie pe nimeni”

Andra Constantinescu, deputat AUR: ”Mă număr printre semnatarii acestei inițiative legislative și susțin acest proiect pentru că mi se pare normal ca românii să știe cine finanțează ONG-urile care influențează decizii publice, fac lobby sau intervin în dezbateri și proiecte importante pentru România.

Din punctul meu de vedere, transparența nu ar trebui să sperie pe nimeni. Din contră, cred că ajută la creșterea încrederii publice și la mai multă asumare în spațiul public.

Totodată, este important de spus că proiectul nu afectează cetățenii obișnuiți care fac donații mici, deoarece donațiile persoanelor fizice sub 5.000 de lei nu devin publice.

Nu cred că este vorba despre limitarea activității ONG-urilor, ci despre mai multă transparență și reguli clare pentru toți”.