S-a gândit că face un business onest, în schimb şi-a luat o ţeapă care i-a adus firma la un pas de colaps. I s-a întâmplat uneia dintre companiile brăilene menţionate pe "ista ruşinii" cu restanţierii la stat, publicată recent de către ANAF: SC "Pro Acva Instal". Managerul companiei, Ranislau Ţuga, ni s-a plâns că de vină pentru situaţia în care a ajuns ar fi o mega-ţeapă primită de la un vechi partener de afaceri, Ion Badea, administratorul "Agridelta" şi "Agrinova". Pe scurt, acesta din urmă a accesat fonduri europene pentru finanţarea unui ambiţios proiect investiţional "Fermă piscicolă pentru creşterea intensivă a păstrăvului şi sturionilor în Movila Miresii, Judeţul Brăila", a contractat printr-un interpus bunuri şi servicii pentru realizarea fermei, dar la scadenţă furnizorii au rămas cu "ochii-n soare", în sensul că n-au mai văzut banii promişi, iar biletele la ordin emise în alb s-au dovedit a nu avea acoperire. Cazul a ajuns şi în atenţia procurorilor DIICOT. Păgubiţii - mai multe firme multinaţionale, alături de "Pro Acva Instal" -, au reclamat o serie de nereguli grave în implementarea proiectului pe bani europeni, pornind de la spălare de bani până la evaziune fiscală.
Întreaga poveste a apariţiei firmei "Pro Acva Instal" Brăila pe lista ANAF cu datornicii către bugetul de stat general îşi are epicentrul, după cum ne-a povestit chiar administratorul, Ranislau Ţuga, într-o afacere de aproape 210.000 euro, încheiată anul trecut cu un interpus al lui Ion Badea, constând în livrarea unor pompe necesare ventilării bazinelor de apă ale fermei piscicole. Contextul în care s-a întâmplat acest episod este acela că în iunie 2013, "Agrinova" a accesat finanţare europeană pentru implementarea proiectului investiţional "Fermă piscicolă pentru creşterea intensivă a păstrăvului şi sturionilor în sistem recirculant", cu o valoare nerambursabilă de 12,69 milioane lei, fermă care s-a construit la Movila Miresii. Potrivit lui Ţuga, contractorul general al proiectului este "Bidavten Construct", cu menţiunea că la o căutare în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) după numele acestei companii nu apare niciun rezultat cu privire la atribuirea unor contracte publice.
"În cursul anului 2015, am fost abordat de Badea Ion, pe care îl cunoşteam mai de mult, care mi-a solicitat să îi trimit o ofertă de pompe necesare pentru o investiţie pe care o face în firma Agrinova al cărei administrator era. După ce am negociat preţul şi detaliile tehnice, data livrării, condiţii de plată, Badea mi-a adus un contract semnat, în care la numele cumpărătorului nu apărea Agrinova SRL, cum mă aşteptam, ci Bidavten Construct SRL, reprezentată de Tender Ilie. L-am întrebat de ce şi mi-a explicat că aceasta era firma pe care o controla indirect, prin intermediul lui Tender şi mi-a spus să nu îmi fac nici problemă în legătură cu plata. Pe reprezentantul legal al acestei firme, Lucian Tender, îl cunosc pentru că l-am întâlnit de mai multe ori la sediul firmei lui Badea, din Vădeni. (...) Am achiziţionat pompele de la furnizorul nostru, mi-a fost plătit un avans de 100.000 lei de către Bidavten, iar Badea mi-a cerut ca livrarea echipamentelor să se facă la sediul societăţii Agrinova din Vădeni. Conform contractului, urma să încasez diferenţa de preţ până în luna noiembrie 2015 şi primisem de la Badea pentru restul de preţ două bilete la ordin trase pe contul din Raiffeisen Bank al societăţii Bidavten Construct. Toate discuţiile au fost purtate numai cu Badea Ion, care era reprezentantul beneficiarului final şi care urma să plătească către Bidavten Construct în funcţie de încasările din agricultură. Timpul a trecut şi nu mi-am primit banii, iar ulterior atât Badea, cât şi Tender nu au mai răspuns la telefoane, SMS-uri şi e-mail-uri şi nu au mai fost de găsit nici la sediu. Am tot insistat şi, în final, Badea mi-a mai promis că în scurt timp Bidavten va plăti, dar după neonorarea şi acestor promisiuni am hotărât să introduc la plată unul dintre cele două bilete la ordin pentru suma restantă neachitată. Biletul a fost refuzat pentru lipsă de disponibil", ne-a declarat Ţuga.
Plângerile ţepuiţilor, la DIICOT şi DNA
Surpriză: între timp a intrat în insolvenţă "Bidavten Construct" la cererea unui furnizor din Vrancea, care deţinea o creanţă foarte mică, iar manevra a reprezentat pentru Ţuga dovada că fusese înşelat, pentru că, spune el, insolvenţa ar fi fost comandată de Badea şi Tender pentru a rezolva problema furnizorilor care le băteau la uşă.
"Am realizat că am fost înşelat. Tender Lucian, care a mai avut probleme de acest gen, după cum chiar el îmi relatase, împreună cu Badea Ion a achiziţionat pe societatea Bidavten produse şi servicii pe care nu aveau de gând să le plătească. Tot timpul Badea Ion m-a asigurat că are controlul asupra plăţilor care se fac din şi înspre Bidavten Construct SRL, întrucât el controlează această firmă. Când am văzut că, în ciuda asigurărilor, nu mi s-a mai răspuns la telefon şi nici plăţile promise nu se mai făceau am început să-i contactez şi pe ceilalţi furnizori din cadrul proiectului investiţional şi astfel am aflat că şi în cazul lor se folosise aceeaşi schemă. În opinia mea, Badea Ion este cel care a iniţiat şi a condus întreaga afacere, fiind creierul. De ce spun asta? Practic, el a selectat şi a negociat în mod direct cu furnizorii, a negociat şi comandat utilajele şi echipamentele, a stabilit preţul acestora şi condiţiile de plată doar că la momentul semnării contractelor sau achiziţionării bunurilor, a interpus în acestă schemă societatea Bidavten Construct SRL în scopul de a acumula toate datoriile către furnizori în sarcina acestei societăţi, pentru ca la momentul oportun să se deschidă insolvenţa. Astfel, firma lui Badea, Agrinova SRL, ca beneficiar al investiţiei, a rămas curată deşi a înşelat încrederea furnizorilor, constând tocmai în faptul că a interpus o firmă de tip paravan inducând în eroare creditorii scopul final fiind, de fapt, acela de a obţine un folos patrimonial fără a avea vreo obligaţie de plată directă către furnizori", s-a plâns Ţuga. De asemenea, sursa citată a subliniat că toate aceste aspecte au fost semnalate instituţiilor cu atribuţii de control în domeniu, inclusiv către DIICOT şi DNA. Până când se vor lămuri lucrurile privind această afacere, societatea "Pro Acva Instal" a rămas cu factura neachitată în urma livrării efectuate, dar pentru care a calculat şi plătit TVA. În urma acestei ţepe, societatea n-a mai putut ţine pasul cu plăţile şi astfel a acumulat datorii către bugetul de stat, fiind astfel nominalizată pe lista ruşinii. "Într-adevăr, societatea este pe acea listă cu datornici, dar asta s-a întâmplat tocmai din cauza acestei ţepe, care mi-a dat complet peste cap activitatea. Cu greu şi eforturi susţinute am reuşit să funcţionăm până în prezent şi, chiar dacă sunt conştient că am slabe şanse să-mi recuperez banii, am speranţa că instituţiile statului îşi vor face treaba, iar instanţa ne va da dreptate", a încheiat omul de afaceri.
Reporterii "Obiectiv" au încercat să obţină un punct de vedere din partea lui Ion Badea, însă acesta nu a răspuns la telefon pentru a prezenta propria versiune cu privire la cele reclamate de patronul de la "Pro Acva Instal". Vom reveni.
Badea, implicat şi în scandalul cu schimbul de terenuri de la Mărtăceşti
Despre afacerile lui Badea Ion, cotidianul "Obiectiv" a mai scris în 2014, în urma unei reclamaţii din partea mai multor localnici din Mărtăceşti, cu privire la o tranzacţie imobiliară care le-ar fi lăsat comunitatea fără 15 hectare de islaz. Reclamanţii au arătat că schimbul de terenuri care a implicat la vremea respectivă SC "Agridelta", aparţinând omului de afaceri Badea Ion, s-a dovedit a fi doar o mare ţeapă trasă domeniului public. Fostul primar al comunei Siliştea, pe raza căreia se află satul, Victor Adetu, şi omul de afaceri Ion Badea au fost cei care au prefectat întreaga operaţiune, prin 2007, în urma căreia un lot de 15 hectare la şosea, din apropierea satului Mărtăceşti, a fost dat la schimb cu trei loturi situate în câmp. Tranzacţia a fost "îndulcită" de promisiunea că localitatea va avea acces la reţeaua de gaz şi că în zonă "Agridelta" va demarata o afacere ce va crea noi locuri de muncă. Deşi au trecut ani buni de la acea promisiune, nimic din ce s-a promis nu s-a îndeplinit.
ANAF reverifică listele ruşinii
* contribuabilii trebuie însă să solicite în scris acest lucru
ANAF va reverifica listele privind datoriile persoanelor fizice publicate pe 16 mai, în funcţie de solicitări sau alte informaţii, au declarat săptămâna trecută surse oficiale pentru MEDIAFAX, în contextul în care mai multe persoane publice au contestat prezenţa lor pe liste, precum şi nivelul datoriilor. De exemplu, au făcut deja acest pas Biroul de presă al Majestăţii Sale Regele Mihai I, candidatul PNL la Primăria Capitalei Cătălin Predoiu şi fiica fostului preşedinte, Elena Băsescu.
Reamintim că, potrivit informaţiilor publice disponibile pe tema restanţierilor la stat, la nivel naţional este vorba despre nu mai puţin de 180.000 români, cu datorii mai mari de 1.500 lei, printre ei numărându-se şi undeva la circa 4.000 de brăileni. Cumulat, aceştia din urmă au datorii de 34,67 milioane lei, din care 20,48 milioane lei - bază şi 14,19 milioane lei - accesorii bugetare, adică dobânzi şi penalităţi. În ce priveşte datornicii persoane juridice, din rândul contribuabililor mijlocii brăileni au fost nominalizate pe listele ruşinii un număr de 14 societăţi comerciale cu restanţe totale de aproape 13 milioane lei. Printre restanţieri se numără şi firme cu rezonanţă în mediul de afaceri local, gen "Frontera", "Golf Trade" sau "Promex".
