Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

EXCLUSIV: Bunea Stancu. Caracatiţa corupţiei

Deşi sunt de notorietate tehnicile prin care Gheorghe Bunea Stancu şi-a "transferat" banii publici ai judeţului în conturile personale, este pentru prima dată când afacerile cu fonduri publice ale baronului PSD de Brăila, care-şi construise o adevărată reţea de căpuşare a bugetului, sunt consemnate negru pe alb, iar procurorii le etichetează ca infracţiuni de corupţie.
Cum funcţiona reţeaua Stancu: se ia un număr de firme, şi anume Concivia, Bursagrirom şi Tancrad, la care Stancu are interese patrimoniale directe şi indirecte - fiind acţionar la prima prin intermediul celor 70 de procente deţinute la cea de-a doua, iar la cea de-a treia are prieteni de aceeaşi culoare politică şi care concesionează lucrările primelor două - se "unge" o comisie formată din Florin Mija, ca "ţap ispăşitor" din partea CJ, Nicolae Moisiu, plus o echipă formată din 10 experţi în achiziţii publice şi se varsă metodic banii publici în conturile companiilor agreate chiar de ordonatorul principal de credite al judeţului, nimeni altul decât Gheorghe Bunea Stancu.

Prejudiciul vizează doar gaura din bugetul CJ

"A dispus cu intenţie descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, deşi au oferit preţul cel mai mic, acesta fiind criteriul de atribuire a contractelor, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar trei firme agreate, în speţă cauzându-se un prejudiciu în valoare de 2.924.817,60 lei în dauna bugetului Consiliului Judeţean Brăila şi vătămarea intereselor legitime ale unui număr de patru societăţi comerciale descalificate în mod discriminatoriu de la procedurile la care s-au înscris", se arată într-o expertiză economico-financiară depusă în acest caz.
De menţionat că prejudiciul de aproape 3 milioane de lei reprezintă suma desprinsă ilegal din bugetul judeţului pentru doar doi ani şi nu ia în calcul şi participaţia cu fonduri europene din proiectele de lucrări atribuite, ci doar aceea a CJ.
Este de aşteptat ca în cazul unor contracte, cele finanţate şi din fonduri europene (ex. Ambulatoriul Spitalului de Pneumoftiziologie, Modernizare Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie), să se sesizeze şi Comisia Europeană, iar finalul ar consta într-o corecţie financiară care ar îngenunchea bugetul judeţean şi, implicit, ar atenta la buzunarele contribuabilului.

Stancu îşi vira banii în cont

Conform procurorilor DNA, Stancu nu ţinea cont nici de criteriul pe care comisia numită de el îl antamase în alegerea firmelor care să câştige banii publici, şi anume "preţul cel mai mic". Ba chiar le indica membrilor comisiei ce procedură de achiziţii să aleagă. În unele cazuri, solicita anularea licitaţiilor şi atribuia direct contractele.
"Numai în perioada 16.07.2009 - 04.08.2010, după ce a a aprobat notele justificative şi referatele de necesitate în procedurile de achiziţii publice organizate de CJ pentru prestarea unor lucrări de interes public local (judeţean), în calitate de preşedinte al CJ şi ordonator principal de credite, a avizat rapoartele procedurilor de achiziţii publice care s-au finalizat cu încheierea contractelor (...) deşi a cunoscut faptul că firmele care au oferit preţurile cele mai mici (criteriu principal de atribuire) au fost descalificate prin interpretarea discriminatorie a condiţiilor tehnice sau financiare, cu scopul vădit de a atribui lucrările respective firmelor agreate", consemnează un referat DNA întocmit în acest caz.
Vorbim aici despre Tancrad, Concivia şi Bursagrirom, firme care nu lipseau din niciun contract cu bani publici ce apărea la nivelul judeţului. Ba chiar, judecătorii consemnează faptul că Stancu a acţionat "prin încălcarea atribuţiilor de ordonator principal de credite şi a determinat, alături de alţi funcţionari din subordinea sa producerea prejudiciului la bugetul CJ".

Stancu + Soare = Bani

"Relaxarea" în rândul oamenilor lui Stancu era atât de bine instalată, încât aceştia încheiau direct contracte cu firma Concivia, ba chiar Stancu însuşi a semnat contracte cu administratorul firmei, Vasile Soare, deşi Stancu deţine, din 2000, 69,9841% din acţiunile Bursagrirom, iar Bursagrirom deţine, din 2011, 62,5% din acţiunile Concivia. Din 1995 până în 2011 a deţinut doar 51% din acţiuni.
"A îndeplinit mai multe acte în cadrul procedurilor şi a luat decizii prin care s-au obţinut în mod direct foloase patrimoniale în valoare de 1.313.867,72 lei de către Concivia, dar în acelaşi timp a beneficiat şi beneficiază în continuare de foloase de la această societate", susţine acuzarea.
Acestea sunt de fapt şi motivele pentru care Stancu, Mija, Moisiu, Soare, plus alţi trei sunt acuzaţi de fapte de corupţie în formă continuată, dar şi de conflict de interese şi abuz în serviciu în formă continuată. În plus, judecătorii Tribunalului Galaţi au reţinut faptul că "monopolul lucrărilor licitate de CJ era deţinut de cele trei firme, singurele care câştigau contractele de achiziţii publice pe plan local şi judeţean".
O privire de ansamblu asupra lucrărilor din ultimii cinci ani arată că şi în prezent Concivia şi Tancrad papă bani publici atât de la judeţ, cât şi de la municipiu.
O constatare tehnico-ştiinţifică de natură financiară arată că Stancu şi Soare au încheiat în perioada 23 decembrie 2009 - 22 iulie 2010 mai multe contracte de executare lucrări, cum ar fi "Proiectare şi executare lucrări pentru repararea şi amenajarea unei clădiri" de patrimoniu, proiect în care Mija, Moisiu, Jenica Dumitraşcu (expert achiziţii publice şi membru în mai multe comisii de la Integrare Europeană din CJ), Ionel Puşcă (un alt funcţionar din Achiziţii Publice), plus încă doi angajaţi ai CJ, martori cărora din motive obiective nu le furnizăm numele, au favorizat o firmă din Constanţa, care nu obţinuse punctajul maxim de 100 la licitaţie, dar care a subcontractat lucrările, prin asociere, cu Concivia. Stancu însuşi, împreună cu unul dintre oamenii-cheie, Jenica Dumitraşcu, al cărei nume apare în toate contractele incriminate, a semnat contractul cu Soare.
Contractul ce viza lucrările de la ambulatoriul de specialitate integrat din Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie (proiect european COD SMIS 3508, în valoare totală de 400.000 euro, proiect coordonat, potrivit site-ului CJ, de aceeaşi Jenica Dumitraşcu) a adunat 6 oferte, însă tot Concivia a fost declarată câştigătoare, deşi nu avea capacitatea să ducă un asemenea proiect şi nici nu avea preţul cel mai mic, dar a subcontractat 28% dintre lucrări unei SRL, după care a preluat, prin acte adiţionale atribuţiile acelei SRL, prin acte adiţionale de atribuire directă.
Culmea, s-au impus lucrări suplimentare, iar acestea nu au mai fost trecute prin procedura de licitaţie, nu s-a mai publicat anunţ în SEAP, iar Stancu a dispus ca firma Concivia să fie singura care participă la noua procedură. În acelaşi mod s-au încheiat patru acte adiţionale prin care Concivia câştiga lucrările pe felii, deşi nu avusese iniţial o ofertă validă.
La indigo, s-au derulat şi alte contracte de lucrări, după ce comisia era obligată să valideze oferta Concivia, deşi nu avea preţul cel mai mic. Practic, se încălca flagrant legislaţia achiziţiilor publice şi aceea a administraţiei publice şi, în loc să se anuleze procedurile şi să se reia, Concivia primea pe tavă contracte de milioane de lei din bani publici.

Arest la domiciliu până pe 6 septembrie

Reamintim că Stancu şi Mija rămân în arest la domiciliu, conform deciziei Tribunalului Galaţi. Măsura a fost revalidată în cazul preşedintelui suspendat al CJ, după ce, marţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi al instanţei gălăţene a respins propunerea DNA de a preschimba arestul la domiciliu cu arestul preventiv. Procurorii anticorupţie motivau cererea prin aceea că Stancu a luat legătura în mod indirect cu un alt inculpat din dosar, anume cu Vasile Soare, or decizia instanţei prevedea clar "să nu comunice în niciun fel, direct sau indirect cu alţi martori, suspecţi sau inculpaţi", iar stenogramele făcute publice arătau faptul că Stancu a comunicat indirect - nu foarte evident despre cauză, ce-i drept - cu unul dintre suspecţi.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii