Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

De la Harvard la Brăila

Povestea lui uimeşte chiar şi pe cel mai experimentat ascultător. Are 27 de ani, o tolbă plină cu diplome de la instituţii de prestigiu din lume, un bagaj profesional de invidiat şi o dorinţă cât cerul de a schimba lumea. Şi nu orice lume, ci lumea în care s-a născut - oraşul Brăila - şi căreia îi dedică întreaga lui viaţă. E un om care s-a dezvoltat pe mai multe paliere şi a atins succesul cu uşurinţa cu care unii spun "Bună ziua!": este traducător şi interpret autorizat de limbă engleză, vorbeşte şi scrie spaniola la nivel avansat, este scafandru autorizat, specialist în politici publice şi ştiinţe politice, speaker profesionist, karateka de centură maron în Shotokan Fudokan - Tradiţional, are certificat de supravieţuire în sălbăticie, este lider, cercetător în activităţi nucleare, scriitor şi...posesor de permis auto A, B, BE, C, CE. Pe scurt: Cristinel Stoica Popa este unul dintre "copiii minune" ai Brăilei. Despre el cotidianul "Obiectiv- Vocea Brăilei" a mai scris, pe atunci doar cu speranţa că, odată, va veni acasă. Iată că de câteva luni, mai precis din luna mai, s-a întors acasă. Definitiv!

Iubita creolă cu ochii de culoarea castanei

"M-am întors fiindcă asta mi-am dorit dintotdeauna. Şi nu voi mai pleca!", o spune zâmbind şi privindu-te direct, convingător. Mai mult: Cristinel Stoica Popa a venit acasă cu iubita lui creolă, de 22 de ani, Sara Carvajal, pe care a întâlnit-o în oraşul San Pedro din Honduras, în timpul unui proiect în care a fost implicat în zona Caraibelor. "Lanurile de floarea-soarelui, câmpurile verzi şi tăcute, clădirile istorice şi mai ales iubirea, iubirea pentru Cristi" sunt argumentele Sarei de a veni cu bucurie aici. Şi-ar dori să fie pentru totdeauna! Sara povesteşte în spaniolă, cu o lejeritate de cântec, cât de mult îşi doreşte să rămână la Brăila, şi ochii-i de culoarea castanei în pârg scânteiază auriu, nemaivăzut, când rosteşte "iubirea m-a adus la Brăila".
Originar din satul Lacu Sărat (comuna Chişcani), Cristi povesteşte că viaţa sa nu diferă cu nimic de aceea a altor copii: "Am fost elev din clasa întâi la Şcoala Generală Nr. 23, Mihai Eminescu, unde în clasa a patra s-a format o clasă de excelenţă. Într-a cincea am mers la o clasă specială de la Liceul Teoretic "Nicolae Iorga". În clasa a opta, deşi puteam să merg la orice alt liceu din oraş, am rămas la "Iorga". Mi-a folosit tare mult perioada aceea. Îmi amintesc, de exemplu, că în clasa a cincea intram la ora de engleză cu doamna Doina Matei şi că erau pe tablă exerciţii pentru clasa a douăsprezecea, noi le făceam şi astfel am evoluat mult". În clasa a douăsprezecea s-a transferat la "Murgoci" şi în 2007 a absolvit cu 9.89, fiind al patrulea din generaţia sa, 3.000 de absolvenţi.

Cunoscător al mai multor regimuri politice

Cristi a fost încă din liceu un tip implicat. A fost lider de proiecte, implicat în campanii de voluntariat, umanitare sau anti-fraudă. Şi-a făcut pionieratul la Consiliul Local al Tinerilor (CLT), mai apoi deschizându-şi propriul ONG, "Euroteens", fiind şi titularul mai multor burse şi proiecte cu fonduri de la Bruxelles. După bacalaureat a aplicat la Centrul Stanford University din Statele Unite ale Americii şi a fost admis. A urmat cursurile în mai multe state din lume, dar a rămas implicat şi în proiecte cu ONG-uri din lume şi din România. La 27 de ani, tânărul este o legendă în materie de educaţie şi poate fi model pentru multe generaţii de acum încolo.
"În străinătate, în America în special, educaţia este mult mai aplicată, şcoala este mai restrictivă. Am fost şi ofiţer de admitere, am fost, în 2011, şi într-o serie de stagii de pregătire şi am înţeles că nu e de joacă, aşa cum e la noi. Dacă nu iei un examen, acolo pierzi tot anul, dacă pierzi un an, poţi pierde toată facultatea. În plus, nu-s permise absenţele la cursuri, chiar dacă dai examenul şi-l iei. Se consideră că învăţarea rapidă nu este eficientă", ne-a explicat interlocutorul nostru.
Cristi are două diplome de master, una de la Universitatea din Texas, Austin (USA), în Ştiinţe politice, iar o alta în Politici Publice, la Harvard University. Licenţa la Stanford a luat-o "cu onoruri", în timpul facultăţii fiind detaşat în mai multe state din lume, cu democraţii şi regimuri politice diverse. Un trimestru şi în China, la Beijing- Peking University, din Centrul Stanford.
"Am învăţat acolo şi limba chineză, iar un alt trimestru am fost în Germania, tot în Centrul Stanford, unde, la Berlin, am învăţat germana, am avut cursuri şi vizite culturale la Dusseldorf, Essen şi Lagărul Nazist de Concentrare Sachsenhausen. Apoi, un trimestru, 20 septembrie- 15 decembrie 2009 am fost în Santiago- Chile, unde am învăţat spaniola şi am urmat cursuri de Politică şi Literatură Latino Americană", ne-a povestit Cristinel Stoica Popa.

Burse de 500.000 de dolari

De la vârsta de 16 ani, Cristinel a aplicat pentru tot felul de burse educaţionale, astfel încât, până acum, după cum ne spunea, a obţinut burse în valoare de 500.000 de dolari. În timpul cursurilor de master a fost şi asistent universitar la Universitatea din Texas în Austin- USA, de unde a primit o bursă de 71.000 de dolari.
Între anii 2011- 2013, în timpul studenţiei şi a masteratului, Cristi a aplicat şi primit zeci de alte burse: Bursa Kokkalis- Harvard University, Craig şi Susan McCaw- Stanford, Helen şi Peter Bing- Stanford, Bursă adiţională pentru studiu la Beijing- Peking University, Bursă William şi Albertine Cordes- Stanford. În perioada iunie- august 2009 a fost membru în Grantul Krupp pentru Stahiatură în Germania, din martie până în iunie 2009 a primit Bursa Fondului Stanford, iar în 2008: Bursa Franklin- Stanford, "Sankt Petersburg şi mai departe" - Rusia, Bursa Directorului pentru Inovaţie- Stanford, Serviciu Internaţional de Vară- Mexic. De altfel, încă din 2005, Cristi a activat în domeniul voluntariatului şi a prins mai multe training-uri la Comisia Europeană. A cunoscut democraţii şi regimuri politice dintre cele mai diferite din lume.
"Pot spune că democraţia participativă americană nu este potrivită nouă. Ne potrivim, mai degrabă, cu Franţa. În America, electorii decid, iar nu poporul. Spun că modelul francez e mai potrivit pentru noi fiindcă este mai deschis. De la americani ar trebui, sigur, să preluăm modelul de civilizaţie, de rigurozitate în materie de educaţie. Mă întrebaţi cum e la Harvard?! E greu! Dar e disciplină, chiar dacă are studenţi din toată lumea", a mai spus Cristinel.

Pe urmele materialelor nucleare. Brăila, în zona de risc

În iunie 2014 a primit cea mai interesantă bursă din viaţa lui: Bursă NNSS a Administraţiei Naţionale de Securitate Nucleară, timp în care a făcut cercetare pe tema "Nonproliferare şi Securitate Nucleară în Secolul 21" impusă de Laboratorul Naţional Brookhaven din New York.
"Şi la Harvard am avut mai multe proiecte de cercetare, dar acesta în care încă mai sunt implicat privind contrabanda nucleară în Europa de Est este cel mai «wow», pot spune. Nu s-au făcut publice rezultatele, dar pot spune că am avut cercetare în teren în Moldova, România, fostele state URSS, dar şi în Franţa şi în Honduras, unde am şi cunoscut-o pe prietena mea, Sara", a mai povestit Cristinel. Întrebat unde se situează Brăila/ România în materie de contrabandă nucleară, interlocutorul ne-a mărturisit că nu poate da, încă, detalii, dar, cum Brăila este aproape de graniţa cu Moldova, "da, suntem în zonă de risc". În acest proiect, mai mulţi cercetători precum Cristi urmăresc pe teren materialul nuclear "dispărut" odată cu defiinţarea URSS. Urmele nucleare găsite sunt recuperate de către agenţia americană care finanţează proiectul. Rezultatele ce vor putea fi date publicităţii vor apărea la finele acestui an, într-un articol semnat de un jurnalist de la Asociated Press (AP), partenerul media al operaţiunii.
"În cadrul acestui proiect am făcut cercetare şi în Columbia, unde nimeni nu poate intra în grupurile mafiote, acestea controlează totul, am fost şi în ţări unde totul era sub controlul statului, ca în Honduras. Eram fie pe cont propriu, noi cu limba pe care o cunoşteam, spaniola, coreeana...fie sub protecţie totală a agenţiei, Compania de Securitate a Preşedintelui, dar tot expuşi riscului", ne-a dezvăluit interlocutorul.

Brăila şi perspectivele!

Acum, după o asemenea experienţă profesională şi de viaţă, brăileanul s-a întors acasă cu un singur gând: "să mă ridic aici, să ridic şi zona mea". Priveşte lucrurile din perspectiva metropolei Galaţi- Brăila, vrea să-şi dea doctoratul aici fiindcă a avut surpriza să constate că nu poate profesa, nu poate împărtăşi în mod oficial nimic din ceea ce a învăţat dacă nu are titlu de doctor: "Nu pot preda fiindcă n-am doctorat. M-am chinuit câteva luni, de când am venit acasă şi m-am hotărât să rămân aici să îmi echivalez diplomele. Numai probleme am întâmpinat, ba nu mi-au scris ce trebuia pe diplome, ba nu erau ştampilele bune...Aici nu există noţiunea de Politici Publice, ci doar de Ştiinţe Politice. M-am străduit să-mi iau atestat de traducător autorizat, n-a fost uşor deloc, multă birocraţie în România, dar într-o anumită măsură am răzbit. Mi-am resuscitat ONG-ul cu care vreau să ofer tinerilor şansa de a face ceea ce am făcut eu, de a se instrui afară şi de a aplica aici ceea ce au învăţat. Am deschis şi SRL. Deocamdată, stau la ai mei, mai am ceva bănuţi strânşi şi sper să mă descurc. Mă implic şi în proiectul Brăila, Capitală Europeană a Culturii în 2021, sunt speaker, traducător. Eu mă întorc aici fiindcă asta îmi doresc şi iau Brăila aşa cum e, cu bune şi rele, chiar dacă mulţi spun că e o pierdere de timp, că greşesc fiindcă rămân acasă. Vreau să fac un doctorat în Istorie la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi".
Cristi a resuscitat ONG-ul "Euroteens", care în 2006 avea 40 de membri, iar de acum va funcţiona cu statut internaţional având colaborări cu Bruxelles în domeniul instruirii elevilor şi studenţilor.

Votat drept "Cel mai posibil preşedinte pentru ţara lui"!

Din mai 2015, Cristi lucrează la aceste lucruri şi are convingerea că va reuşi. Vine din urmă cu o experienţă incontestabilă atât în profesorat - fiind implicat în predarea şi susţinerea unor cursuri la nivelul universităţii în care a învăţat - şi în cercetare şi proiecte de talie internaţională pe teme grele ale politicii mondiale. A lucrat şi la Proiectul de Management al Atomului, la Cambridge, Massachussetts (USA), a făcut cercetare academică şi de teren în Statele Unite ale Americii, în Ucraina, Republica Moldova şi Republica Nistreană (Transnistria) pe tema non-proliferării nucleare, s-a axat pe cazurile de contrabandă cu uraniu şi alte substanţe radioactive din Republica Moldova din anii 2010- 2015, a cercetat reformele făcute de Europa de Sud- Est, a stat de vorbă cu oficiali OSCE, din Ministerul de Interne al Moldovei, Ministrul de Externe şi din Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina. Cristi este unul dintre tipii care a monitorizat reformele anti-contrabandă nucleară impuse de UE Republicii Moldova. Tot el este unul dintre stagiarii Partidului Creştin Democrat din Berlin de la organizarea campaniei pentru Bundestag-ul din Pankow, cel mai mare district al Berlinului. Nici Mexicul nu-i este străin, a făcut aici mai multe vizite la centre de studiu ale civilizaţiei Zapotec. Ba chiar a făcut şi un curs de supravieţuire, dar şi unul de scafandru internaţional. În 2012 a fost într-o vizită de studiu chiar şi în Japonia, iar în 2011, în Franţa, Normania, într-un program numit "Paşaport pentru angajare" destinat tinerilor. El este autorul cărţii "The Last Iron Curtain: An Exploration of the Romanian - Moldovan Possible Reunification", Bucureşti: Cavallioti, 2011 (220 pagini). Ca o curiozitate, în 2013, a fost votat de clasa lui de la Harvard ca fiind "Cel mai posibil preşedinte pentru ţara lui", titlu dat pentru Anuarul Clasei de la Harvard University.
Şi totuşi, întors acasă, în ţara lui, Cristi întâmpină, deocamdată probleme: "Şi afară munceşti pentru tot ceea ce vrei să obţii, dar aici nu e doar muncă, e şi birocraţie, şi neglijenţă din partea unora...Dar eu sunt un luptător, sunt pregătit să lupt chiar şi cu acest sistem!".

 




Categorie articol: 

Comentarii