După scandalul din şedinţa de luni a Consiliului Local Municipal, în care Simona Drăghincescu a aruncat cu vorbele, ameninţând consilierii cu Direcţia Naţională Anticorupţie, viceprimarul Alexandru Dănăilă a reafirmat că ultimele sale iniţiative de reglementare sunt absolut legale, dar au deranjat grupuri de interese importante, care de ani de zile fac afaceri cu primăria. Fără a acuza direct persoane care fac "jocuri" în CLM în favoarea acestor grupuri de interese, Dănăilă a nominalizat câteva din firmele care au avut de "suferit" în urma adoptării regulamentului de concesionare. Printre acestea, "Hercules", administrată de Sorin Costin, asociatul lui Gheorghe Bunea Stancu, dar şi grupul de firme Apan, aparţinând familiei Andreev, societăţi care, de ani de zile, încă de pe vremea primarului Constantin Cibu, au o "treabă" la primărie. Într-un interviu în exclusivitate, viceprimarul Alexandru Dănăilă devoalează maniera în care acţionau "băieţii deştepţi", obişnuiţi să "dosească" terenurile primăriei, astfel încât să poată manipula piaţa imobiliară.
- Aţi lăsat de înţeles, în ultima perioadă, că activitatea dumneavoastră din primărie ar fi început să deranjeze. Concret, la ce vă referiţi?
- Mă refer la cele trei regulamente, de concesionare şi de închiriere a terenurilor din Brăila, plus cel prin care firmele ce execută lucrări în Brăila sunt obligate să plătească, în cazul în care nu lasă terenul în starea iniţială. Regulamentul de concesionare este deja în vigoare şi a început să producă efecte, care, probabil, au pus pe gânduri pe mulţi. Se încearcă, da, discreditarea mea, iar celor care consumă energii pe acestă temă le spun că nu am nimic de ascuns şi nu sunt nici şantajabil, nici culpabil. Sunt un om tânăr, probabil mai am multe de spus în oraşul acesta, aşa că nu îmi permit să mă bag în războaie inutile sau să fac gesturi reprobabile. Nu am intrat pe uşa din dos nici în politică, nici în administraţie, iar intenţia mea nu este să renunţ, pentru că acum chiar am o viziune clară asupra oraşului şi ştiu că sunt lucruri ce se pot face.
- Mai exact, de ce ar deranja aceste regulamente?
- Există nişte grupuri care şi-au făcut o practică din a duce administraţia de nas, profitând de nişte lacune, de lipsa unor prevederi clare. Da, era o practică pentru unii să pună mâna pe terenurile oraşului şi apoi să le subînchirieze, la preţuri exorbitante. În loc să încaseze municipalitatea, încasau nişte privaţi. Era o practică să se ia terenurile municipalităţii, la chirii modice, sub pretextul că se va construi ceva, dar ani de zile nu s-a pus nicio cărămidă acolo. Era timpul să stopăm aceste practici, de aceea am creat cadrul legislativ, aprobat de Consiliul Local Municipal, pe care toată lumea trebuie să-l respecte. Am creat şanse egale pentru toţi şi suntem pe cale de a eradica un sistem mafiot, din care unii s-au îmbogăţit.
"Cei de la Hercules au venit şi au solicitat singuri rezilierea"
- Regulamentul de concesionare a intrat în vigoare de câteva săptămâni. Care au fost efectele?
- Imediat ce a fost aprobat regulamentul de concesionare, a fost numită o echipă de inspectori din cadrul Primăriei Brăila, care a început să verifice contractele încheiate. Efectul: zece contracte reziliate, alte două propuse spre reziliere şi cel puţin alte cinci contracte pe care le studiem cu atenţie pentru că avem serioase rezerve că acestea mai pot continua în forma actuală.
- Se află nume grele printre aceste firme ale căror contracte au fost reziliate?
- Probabil firma "Hercules" ar putea intra în această categorie. "Hercules" a luat trei loturi de teren, cu o suprafaţă totală de 65.906 mp pentru construcţii industriale. Practic, în anul 2014, Primăria Brăila a încheiat 21 de contracte de concesionare, cu o suprafaţă totală de 101.000 mp, dintre care 65.906 mp au reprezentat cele 3 contracte ale SC "Hercules". Reamintesc că, la acel moment, s-a încercat organizarea unei licitaţii, unde garanţia de participare a fost de aproximativ patru miliarde de lei vechi, în care au fost incluşi şi banii pentru primii doi ani de concesionare. Coincidenţă sau nu, la licitaţiile organizate, singurul concurent al lui "Hercules" a fost "Trans Exped", firmă implicată şi în scandalul legat de suprafaţa de bulevard deţinută de un privat. La toate cele trei licitaţii, câştigător a fost "Hercules", iar acum constatăm că firma nu a îndeplinit unele dintre obligaţiile contractuale. În aceste condiţii, am decis rezilierea a două dintre cele trei contracte deţinute de această firmă. Când au înţeles că suntem decişi să nu mai tolerăm astfel de situaţii, cei de la "Hercules" au venit şi au solicitat singuri rezilierea celui de-al treilea contract. Asta, evident, nu-i scuteşte de plata despăgubirilor, pentru neexecutarea corectă a contractelor.
"APAN" şi "Caporal Muşat"
- De ce ar fi atât de deranjată o firmă pentru că a pierdut un teren pe care oricum nu a construit nimic?
- Pentru că, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat până acum, rezilierea contractului a atras după sine executarea garanţiei. Dacă "Hercules" nu şi-a respectat obligaţiile contractuale de a construi în termen obiectivele pe care s-a angajat să le facă pe acele terenuri concesionate, a fost sancţionată cu plata a 400.000 de lei (patru miliarde de lei vechi) pentru fiecare dintre aceste suprafeţe. Am pus poprire pe conturile firmei şi avem avantajul unui contract încheiat la notar, care reprezintă titlu executoriu. Haideţi să vă mai dau un exemplu, cel al firmei APAN, care a avut un contract de concesiune pentru aproape 40.000 de metri pătraţi de teren, în zona Caporal Muşat şi un alt contract pentru o clădire concesionată. Au refuzat să vină să ia în posesie pe motiv că ar lipsi anumite părţi din clădire, deşi paza a fost în responsabilitatea lor, de la momentul încheierii contractului. În tot timpul acesta municipalitatea nu a încasat nimic, sub formă de redevenţă, nu mai spun despre faptul că ar fi trebuit să încasăm impozitul pe clădirea ce urma a fi construită sau că promisiunea de a angaja 150 de oameni a fost încălcată de APAN. În aceste condiţii, vom solicita CLM Brăila rezilierea contractului şi plata de către firmă a unor despăgubiri.
-Să înţelegem că în urma rezilierii acestor contracte terenurile vor fi scoase din nou la licitaţie?
- Da, în cel mai scurt timp se vor organiza licitaţii publice cu strigare, transparente, care vor duce preţurile de concesionare pe metru pătrat spre preţurile reale de pe piaţă. Eu vreau ca oraşul să se dezvolte, să se realizeze investiţii care să genereze noi locuri de muncă, iar bugetul local să fie alimentat din taxe şi impozite. Ca liberal, nu îmi doresc creşterea taxelor şi impozitelor locale, consider că brăilenii trebuie să rămână cu mai mulţi bani în buzunare. Sunt interesat, însă, de atragerea a cât mai multor fonduri pe care să le utilizăm în beneficiul public, fie că vorbim despre fonduri europene, de resurse guvernamentale, de taxe şi redevenţe din închirierea şi concesionarea unor suprafeţe de teren din patrimoniul municipalităţii. Fiecare taxă neplătită de "băieţii deştepţi" din concesionări înseamnă o mână băgată în buzunarul fiecărui brăilean.
Manipularea pieţei imobiliare
- Mai există şi alte situaţii similare?
- Aşa cum vă spuneam şi înainte, discutăm despre zece contracte mari de concesionare reziliate, marea majoritate a terenurilor fiind situate fie pe malul Dunării, fie de-a lungul drumului naţional Dig Brăila - Galaţi. Principalul motiv pentru care acestea au fost reziliate a fost faptul că am constatat că firmele care au adjudecat terenuri nu au mai venit niciodată sa ia terenurile şi în posesie, astfel că nu au mai plătit niciodată redevenţa pentru concesiune, redevenţă care, de exemplu, la un teren de şase hectare, depăşeşte 700 de milioane de lei într-un an. Chiar dacă valoarea redevenţei pe metrul pătrat nu este una foarte mare, simplul fapt că aceasta nu se încasează, acolo nu se construieşte şi că, în plus, nu vine nici impozitul pe clădire către municipalitate, aşa cum ar trebui, este o pierdere pe care o suportăm cu toţii. Ne plângem că nu avem bani pentru şcoli şi reparaţii drumuri şi, în timpul ăsta, nu încasăm taxe şi redevenţe din contractele de concesiune şi din cele de închiriere.
- S-ar putea vorbi despre un adevărat fenomen. Ce se ascunde în spatele acestuia?
- Dincolo de faptul că municipiul a fost prejudiciat, unele societăţi mari încearcă, în realitate, să manipuleze piaţa imobiliară. Cazurile despre care vă vorbeam reprezintă manevre menite să retragă din circuitul normal anumite suprafete de teren, fie şi pentru o perioadă limitată. E simplu: blochezi un teren care poate fi interesant pentru un investitor, vinzi investitorului terenul tău şi apoi îl eliberezi pe cel al municipalităţii, pentru care nu ai plătit nimic. Sau, în a doua variantă, dai investitorului terenul primăriei la preţuri mult mai mari decât taxa de concesiune pe care o plăteşti. Regulamentul de concesionare a pus ordine şi face imposibile astfel de practici. Dacă, de exemplu, situaţia de pe faleză şi contractul cu FinCoGeRo erau sub incidenţa acestui regulament, lucrurile erau simple, puteam să reziliem în orice moment contractul şi municipalitatea putea dispune de terenul său oricând ar fi nevoie. Dacă există regulamente clare, nu pot apărea situaţii inedite, neprevăzute sau ambigue. Probabil că acest lucru a fost înţeles şi de cei care au câştigat bani cu astfel de practici.
Oricum, vom încerca să recuperăm toate sumele din contractele reziliate, indiferent că este vorba despre cei care au refuzat să intre în posesie şi nu au plătit concesiunea, despre cei care nu au solicitat autorizaţia de construcţie în termen sau despre cei care au obţinut autorizaţia, dar fie nu au finalizat construcţia, fie au construit altceva. Suntem în plin proces de verificare a tuturor contractelor de concesiune încheiate din anii 90 până acum. Am început cu cele mai recente, pentru că aici aveam contracte mai solide, mai bine făcute, încheiate la notar şi care reprezintă titlu executoriu.
"Nu este posibil să plăteşti te miri ce, doar în baza unei promisiuni"
-Să înţelegem că orice firmă care are un contract de concesionare poate să-l piardă în orice moment?
- Să fim bine înţeleşi: nu Dănăilă a reziliat contracte, ci regulamentele pe care, da, le-am impus ca unică normă de funcţionare, prin care s-au stabilit reguli valabile pentru toţi cei care au contracte cu primăria, pentru a evita un tratament diferenţiat. Nu este posibil să plăteşti te miri ce, doar în baza unei promisiuni că vei dezvolta un plan de afaceri, vei crea locuri de muncă, vei aduce plus valoare şi, de fapt, să pui stăpânire pe teren şi apoi să nu te mai intereseze de nimic. De aceea am introdus penalităţi şi am simplificat procedura de reziliere. Primăria nu are nici timp şi nici resurse umane pentru a sta pe holurile tribunalelor, doar pentru că nişte "băieţi deştepţi" interpretează legile după cum vor. Câtă vreme o firmă respectă legea, nu trebuie să se teamă de nimic. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care, ani de-a rândul, au eludat prevederile din contract.
-Vorbim de bani câştigaţi din asemenea practici. Acesta să fie motivul pentru care regulamentul de închiriere a terenurilor a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei CLM, de luni?
- Cred că da, după intrarea în vigoare a regulamentului de concesionare cei care aveau diferite interese şi-au dat seama că lucrurile s-au schimbat şi fac presiuni ca regulamentul de închiriere să nu mai treacă. Au ajuns la urechile mele zvonuri că au fost consilieri locali abordaţi să voteze împotriva acestui regulament, dar îmi place să nu le dau crezare. Până la urmă, un regulament este o lege locală, elaborată de CLM Brăila, care este un miniparlament local. Dacă unora dintre parlamentari le plac legile ambigue, care dau naştere la interpretări şi de care pot profita unii şi alţii, asta nu înseamnă că şi noi trebuie să facem la fel. Sau, probabil, unii asta îşi doresc, tocmai pentru ca aceia care au profitat de pe urma ambiguităţilor să câştige în continuare, în dauna bugetului public. Modul în care au votat unii consilieri locali mă poate duce cu gândul inclusiv la asta. Prin votul lor, consilierii care nu vor reguli clare şi transparenţă pentru toată lumea bagă, de fapt, mâna în buzunarul brăileanului.
"Sunt pregătit pentru orice bătălie cu «băieţii deştepţi»"
-Regulamentul de închiriere avea prevederi clare doar pentru firme sau şi pentru persoane fizice?
- Regulamentul l-am gândit pentru toate construcţiile cu caracter provizoriu, amplasate pe domeniul public, cum ar fi garaje, chioşcuri, panouri publicitare etc. Avem înregistrate la primărie zeci, poate chiar sute de reclamaţii, prin care brăilenii atenţionează că unele construcţii amplasate pe domeniul public, în special sub formă de garaje, servesc, de fapt, drept service-uri auto, spaţii clandestine de depozitare sau au cine mai ştie ce destinaţie. Nu mai departe de săptămânile trecute, vă reamintesc că un "garaj", conectat clandestin la reţeaua de curent electric şi care era de fapt un spaţiu de depozitare, a luat foc. Trebuie să se înţeleagă că prin noul regulament, indiferent de construcţiile care există pe domeniul public - garaj, balcon sau modul comercial -, CLM Brăila va fi cel care decide dacă bunul respectiv va rămâne sau nu acolo unde a fost ridicat, dacă perioada de valabilitate a contractului se va prelungi şi tot CLM va împuternici executivul să urmărească modul cum se derulează contractele. Astfel de construcţii nu pot fi urmărite decât prin compartimentul specializat din primărie. Pentru ca lucrurile să devină clare, consilierii locali sunt primii care ar trebui să înţeleagă că sunt mai puţin importanţi prietenii care deţin garaje şi mult mai important este să avem locuri de parcare.
- În concluzie, pe cine au deranjat, de fapt, "Regulamentele Dănăilă"?
- Nu sunt regulamentele mele, eu vreau ordine, lucruri clare şi aplicabile, din care să dispară orice urmă de ambiguitate. I-au deranjat pe toţi cei care s-au obişnuit să folosească în interesul personal terenurile municipalităţii, în urma unor aparente proceduri de atribuire. Păi, haideţi să vă dau un exemplu: există firme în oraş care au zeci de contracte de închiriere pe diferite suprafeţe, dar care nu desfăşoară activitate decât pe două - trei dintre ele. Restul sunt subînchiriate. Pe cine am deranjat? Probabil, inclusiv pe unii funcţionari din Primăria Brăila, a căror activitate poate ajunge să fie analizată în Comisia de Disciplină, dacă nu înţeleg să aplice regulamentele aflate azi în vigoare. Probabil i-am deranjat inclusiv pe cei cărora am refuzat să le semnez situaţii de lucrări, în realitate neefectuate, dar care se obişnuiseră, de ani de zile, cu astfel de practici. Ce să vă spun? Că inclusiv funcţionari din primărie s-au demonstrat a fi neglijenţi când a venit vorba să verifice informaţiile din teren? Faptul că unii şi alţii se simt lezaţi de aceste regulamente iniţiate de mine, faptul că le sunt afectate afacerile cu statul nu mă interesează! Nu obligăm pe nimeni să semneze contracte cu Primăria Brăila, dacă nu sunt în stare să-şi asume şi obligaţiile care decurg de aici. Mă aştept ca unii dintre aceşti afacerişti să reacţioneze, dar m-aş bucura ca reacţiile lor să fie în sensul intrării în legalitate, nu în sensul manipulării opiniei publice cu tot felul de mizerii despre mine. Oricum, sunt pregătit pentru orice fel de confruntări!
