Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Administraţia Dragomir. Milioane de euro pentru Castelul de Apă

• Primăria a semnat, ieri, contractul de finanţare în cadrul căruia au fost atrase de la Uniunea Europeană fonduri de aproape 4,6 milioane de euro • cu aceşti bani, fostul turn de apă din Grădina Mare nu numai că va fi reabilitat şi consolidat ci va fi transformat într-o adevărată atracţie turistică • principalul său rol va fi de observator astronomic, iar de la subsol până la platforma rotativă din vârf va fi amenajat în aşa fel încât să corespundă acestei tematici • spectaculoasa transformare ar trebui să fie gata până în 2022 • după semnarea contractului de finanţare mai trebuie trecut, însă, un hop: licitaţia pentru desemnarea constructorului • autorităţile promit că, până în primăvara anului viitor, va fi rezolvat şi acest aspect

 

Primarul Marian Dragomir a semnat, ieri, primul mare contract cu finanţare europeană din mandatul său. Este vorba despre reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Mare, proiect pentru care Primăria a reuşit să atragă fonduri nerambursabile de circa 4,6 milioane de euro. Cu aceşti bani, autorităţile locale  intenţionează nu doar să salveze din ruină fostul castel de apă ci şi să îl transforme în una dintre principalele atracţii turistice ale Brăilei. “Vreau să anunţ un lucru foarte frumos pentru Municipiul Brăila, în beneficiul tuturor cetăţenilor, un lucru care ne va face să ne mândrim cu toţii, peste câţiva ani, atunci când va fi realizat. Noi vorbim de foarte mult timp despre reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Publică. Consider că este un obiectiv de o reală importanţă pentru Municipiul Brăila, pentru locuitorii ei. Iar astăzi, în această formulă, vom semna contractul de finanţare pe fonduri europene, care prevede modernizarea, reabilitarea, dar şi realizarea unor puncte de inters turistic în cadrul castelului respectiv. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 4,6 milioane euro, din care 98% reprezintă fonduri nerambursabile. Restul contribuţiei provine din fonduri naţionale, inclusiv din bugetul Primăriei Municipiului Brăila (...) Eu vreau să felicit echipa Primăriei care s-a implicat în realizarea acestui proiect pe care îl doresc toţi brăilenii. Cu siguranţă ne va face să ne mândrim la finalul realizării lui şi va fi o destinaţie turistică pentru toţi cei care vor ajunge în Municipiul Brăila”, a declarat, ieri, edilul-şef, imediat după semnarea contractului. Evenimentul a fost unul public, presa fiind invitată să asiste la momentul semnării documentelor, în biroul primarului. Au mai fost de faţă Luminiţa Mihailov, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, instituţia prin intermediul căreia au fost atrase fondurile europene, viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea, directorul Direcţiei de Programe Europene din cadrul Primăriei, cea care se va ocupa de implementarea proiectului, Iuliana Neagu, şi managerul de proiect Marilena Mateescu.

Odată semnat contractul de finanţare, proiectul are o durată de implementare de 48 de luni. Asta înseamnă că reabilitarea obiectivului trebuie finalizată în următorii 4 ani, până în 2022.  Respectarea acestui termen va depinde, însă, de firma de construcţii care va câştiga licitaţia pentru realizarea efectivă a operaţiunilor de reabilitare şi modernizare a Castelului de Apă. Autorităţile speră că licitaţia va fi finalizată până în primăvara anului viitor, astfel încât firma câştigătoare să se poată apuca de treabă odată cu încălzirea vremii.

Despre cum este structurată finanţarea, cât anume reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi câţi bani vin de la bugetul naţional şi bugetul local a explicat reprezentanta Agenţiei de Dezvoltare, directorul Luminiţa Mihailov: “În structura generală a Programului Operaţional Regional (POR), 98% din fonduri sunt nerambursabile, provenite de la Comisia Europeană şi 2% este contribuţia locală, adică bugetul Primăriei. La aceste fonduri există posibilitatea să existe nişte cheltuieli neeligibile necesare obiectivului, care nu sunt finanţate prin program. Structura celor 98% este, la rândul ei, împărţită în 85% bani de la Comisia Europeană, banii Bruxellesului, şi 13% bani de la Guvernul României, bugetul naţional. Important este că noi am atras aceste fonduri în Brăila, pentru a salva un monument. Asta este cel mai important: că vom putea să garantăm pentru următorii 50 de ani, generaţiilor viitoare, acest monument”, a declarat Mihailov.

Reamintim că a mai existat o tentativă pentru reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Mare, pe timpul ultimului mandat al primarului Aurel Simionescu. Atunci, Primăria a reuşit să atragă circa 1 milion de euro din partea Uniunii Europene, însă proiectul nu a putut fi implementat deoarece nu a fost nicio firmă interesată să preia lucrarea, deşi s-au organizat mai multe licitaţii în acest sens. Constructorii au motivat lipsa de interes prin faptul că fondurile alocate sunt prea mici pentru complexitatea proiectului. De data aceasta, cu fonduri de patru ori mai mari, este puţin probabil să nu se găsească firme interesate să participe la licitaţia de atribuire a contractului.

 

Ce schimbări spectaculoase va suferi Castelul de Apă

Cotidianul nostru a mai relatat despre complexitatea proiectului avut în vedere de Primărie, în urmă cu un an, atunci când, într-o şedinţă a Consiliului Local Municipal, consilierii brăileni şi-au dat acordul pentru investiţie, implicit pentru depunerea unei cereri de finanţare către autorităţile europene. Ieri, când această finanţare a devenit realitate, primarul Dragomir a reamintit, în mare, despre ce este vorba: “Sunt foarte multe lucrări propuse, dar am să dau citire doar unora dintre ele. Se va face de la cercetare arheologică a subsolului, până la degrevarea de toate instalaţiile aferente şi înlocuirea cu altele noi şi până la consolidarea stâlpilor fisuraţi, deoarece Castelul are nişte probleme la structura de rezistenţă. În principal, temele care vor fi abordate în această modernizare privesc, la subsol, realizarea unui foaier şi a şase săli de proiecţie pentru un cinematograf 7D. Tot acolo va fi o sală a oglinzilor, pentru că am văzut că a existat un foarte mare apetit la nivel naţional pentru astfel de săli specifice. La parter vom avea cinci spaţii expoziţionale şi o replică a unui costum spaţial realizat în cadrul misiunii Apollo 11, plus panou  digital de informare şi un lucru foarte uzitat în străinătate, acele monede suvenir pe care turiştii le pot primi când vizitează un obiectiv şi, la fel, vom avea şi aici astfel de prese. Vor fi şi spaţii tehnice. La etajul 1 vom avea un spaţiu expoziţional cu o tematică în care vor fi prezentate planetele sistemului solar. La etajul 2 va fi un spaţiu expoziţional cu o tematică în care va fi prezentată galaxia, imagini ale Căii Lactee, nebuloase, roiuri de stele etc. La etajul 3 vom avea un spaţiu expoziţional realizat în 3D. La etajul 4, de asemenea, un spaţiu expoziţional în care vom avea aspectul celui de iarnă-primăvară-vară-toamnă, cu un inel panoramic. La etajul 5 va fi sala de proiecţii care va fi în legătură cu observatorul astronomic şi două terase aferente telescoapelor respective. La etajul 6 vom avea un punct de observare echipat cu două telescoape mobile şi platforma rotativă destinată observării panoramice a oraşului. Cel mai important lucru este că, în continuare, la etaj vom avea acea cupolă rotativă, iar pe scara care va asigura şi accesul către etaje diferite vor fi prezentate diverse lucruri care au legătură cu sistemul solar”.

 

Istoria unei clădiri-unicat

În urmă cu 105 ani, când a fost construit din fonduri publice, cu contribuţia unor personalităţi remarcabile ale timpului, cum ar fi inginerul Germani, cel care a făcut şi primul canal colector al municipiului, turnul de apă din Grădina Mare era cel mai modern din ţară. El şi-a demonstrat utilitatea vreme de jumătate de secol, având capacitatea de a le livra la robinet, brăilenilor abonaţi la reţeaua publică de alimentare, până în 100 de litri de apă potabilă. În anii '50, când deja erau disponibile tehnologii noi de pompare a apei, turnul din Grădina Mare şi-a găsit o nouă utilitate: depozit de vin. Timp de opt ani a găzduit, în cele două rezervoare ale sale, tone de vin produs pe plan local. În anii '60 şi '70, turnul a rămas nefolosit. Soliditatea sa a fost confirmată din plin în timpul cutremurului din 1977, când a rămas fără probleme în picioare. În 1981, Primăria l-a încredinţat cooperativei UJCOOP, care a luat decizia de a-l transforma în spaţiu de alimentaţie publică. Atunci a fost modificat subsolul şi tot atunci a fost montată celebra platformă rotativă pe care a fost aşezat un restaurant.

Platforma rotativă care făcea senzaţie pe vremuri în castelul de apă a fost proiectată şi executată la institutul de cercetări ce funcţiona pe lângă uzina “Progresul”. Proiectant a fost inginerul Nicolae Gazea, de numele căruia se leagă mai multe invenţii şi inovaţii. Inginerul Gazea s-a stins din viaţă în 2012, la vârsta de 82 de ani.

Într-un interviu acordat cotidianului nostru la scurt timp după moartea lui Nicolae Gazea, fiul acestuia, Constantin Gazea, de profesie tot inginer, ne-a explicat că platforma rotativă concepută de tatăl său era un dispozitiv pe cât de ingenios pe atât de simplu. “Avea nevoie de un motor de doar 5 kilowaţi ca să facă o mişcare de 360 de grade în circa 60 de minute. O componentă esenţială a fost ghidajul făcut pe un sistem de role puţin conic, care îi permitea platformei să se autocentreze în permanenţă, astfel că mişcarea de rotaţie era aproape imperceptibilă, iar un pahar de apă putea sta pe masă plin fără să se verse”, ne-a informat fiul inginerului Gazea. Restaurantul din vârful fostului castel de apă, pe care brăilenii îl priveau, în anii '80, când se întrerupea des curentul, ca pe un OZN, pentru că acolo erau tot timpul ferestrele luminate, a funcţionat doar câţiva ani. După Revoluţie, turnul de apă a intrat în administrarea unei firme private - “Cony Sat” Galaţi -, care nu a avut capacitatea de a investi în întreţinerea lui. Abia în anii 2000, în urma unul lung şi anevoios proces derulat în justiţie, de Direcţia Juridică a Primăriei, condusă de Sorina Bosoancă, clădirea a reintrat în posesia municipalităţii.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii