Economie
Termocentrala de la Chiscani, modernizată ca să fie închisă
• la mijlocul anilor 2000, termocentrala a beneficiat de investiții consistente • Grupul 1 a fost modenizat, iar la Dunăre a fost pus în funcțiune un terminal care eficientiza masiv aprovizionarea cu păcură • în ciuda acestor investiții, termocentrala brăileană avea să fie preluată de Complexul Energetic Oltenia, în baza unei datorii acumulate de 30 milioane de lei • teoretic, CEO ar fi trebuit să elaboreze și să pună în practică o strategie de privatizare • în practică, însă, unele instalații au fost demontate și transferate la alte unități din țară • în 2019, termocentrala a fost închisă pe motiv că, deși modernizată, ”produce energie la un preț dublu față de cel al pieței” • în prezent, este scoasă la vânzare dar nu e nimeni interesat să cumpere • cert este că dacă acum ar fi mai fost funcțională era ”mană cerească” pentru ieșirea din actuala criză de energie
După cum a anunțat presa națională, astăzi se începe procedura de închidere a Reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă, pe fondul debitului foarte mic al Dunării. În următoarea perioadă, măsurată în zile sau săptămâni, nevoia de compensare a energiei produse aici pentru Sistemul Energetic Național (SEN) va fi foarte mare și nu va putea fi asigurată decât cu termocentrale pe bază de combustibili fosili, atâtea câte mai avem în țară. Termocentrala de la Chiscani ar fi putut fi una dintre ele numai că, după ce a fost închisă și abandonată mai bine de 10 ani, aceasta nu mai e de niciun folos în aceste vremuri grele!
Într-un articol publicat zilele trecute, aminteam istoria acestui obiectiv inaugurat în 1973, care a ajuns în anii ”de glorie”, ’70 – ’80, la o putere instalată de 960 MW. În articolul de azi, vă prezentăm tentativele de modernizare și revitalizare din anii 2000, finalizate, din păcate, cu închiderea completă a termocentralei de lângă Brăila!
În 2013, termocentrala de la Chiscani mai avea funcţionale, cu intermitenţă, două grupuri de câte 210 MW pe hidrocarburi. Asta după ce, la începutul anilor 2000, în baza unui memorandum dintre vechea Termoelectrica şi E.ON Enel s-a avansat ideea construirii unei noi centrale de 800 MW.
Idee rămasă în… vânt, pentru că proiectul a sfârșit prin a fi abandonat. În 2019, termocentrala și-a oprit definitiv turbinele, iar câțiva ani mai târziu, în 2020, aflat în vizită la Brăila, Nicolae Havrileţ, la vremea aceea secretar de stat la Ministerul Energiei, a susţinut că obiectivul ar putea fi repornit.
Alte vorbe în vânt, fiindcă, în 2024, pe baza unei evaluări din 2022, s-a aprobat scoaterea la vânzare a termocentralei, pentru suma de 335,87 milioane de lei plus TVA. Lucru care nu s-a întâmplat nici până acum, fiind vorba şi de clădiri, terenuri etc.
Investițiile în modernizare, de la mijlocul anilor 2000
Se ştie că în materie de exploatare rentabilă şi fără probleme a unui utilaj sau a unei instalaţii, hotărâtoare sunt câteva condiţii: calificarea oamenilor, fiabilitatea în exploatare, cât de modernă este tehnica, întreţinerea ei, calitatea pieselor de schimb, disciplina muncii, managementul societăţii și așa mai departe.
Fără a uita că uzura fizică şi morală pot provoca probleme, uneori dramatice. La începutul anilor 2000, aceste aspecte păreau a fi luate în serios la termocentrala brăileană, care începuse să beneficieze de dotări noi, performante. Cum a fost cazul investiţiei unicat pe Dunăre: Terminalul OIL de la Chiscani.
Acesta asigura cheltuieli mai mici cu 50% la transportul păcurii, prin intermediul a opt barje a câte două tone fiecare, înlocuindu-se astfel transportul pe calea ferată cu 40 de vagoane cisternă. Terminalul dispunea de trei sisteme de siguranţă (mecanic, electric şi electronic) indiferent de starea vremii şi a Dunării, iar de bunul mers al lucrurilor s-a ocupat directorul Viorel Cotigă.
În paralel, s-a făcut reabilitarea blocului nr. 1 a termocentralei. A fost cea mai ambiţioasă şi necesară iniţiativă, când ministru al energiei era Viorel Popescu, iar dintr-un documentar realizat la vremea respectivă se menționa: “Reabilitarea, în 2004, a blocului nr.1 de 210 MW; după o funcţionare de 30 de ani, se va ajunge la: creşterea puterii instalateSistemul Energetic Naţional (SEN) şi reducerea efectelor şocurilor de putere generate de Sidex Galaţi; extinderea duratei de viaţă cu 150.000 ore (25 de ani !); creşterea disponibilităţii cu peste 88%, şi a fiabilităţii în funcţionare; îndeplinirea cerinţelor de mediu ale UE; sporirea randamentului cazanelor de la 91,5 la 93,1 %, la funcţionarea pe păcură; creşterea eficienţei şi a puterii instalate de la 210 MW la 227 MW”.
S-au mai invocat ca argumente pro reabilitare: vechimea grupului, uzura lui fizică şi morală, costurile cu producţia şi nerespectarea condiţiilor de mediu.
Consorţiul implicat cu profesionalism şi seriozitate în atingerea obiectivelor reabilitării a inclus firme de prestigiu internaţional din Germania, Franţa, Olanda şi Japonia. Finanţarea s-a asigurat prin BERD, în proporţie de 72%, iar diferenţa de 25% a fost asigurată de Termoelectrica. Reabilitarea blocului 1 a însemnat realizarea a 11 măsuri pentru cazan şi auxiliare; 9 la turbină şi auxiliare; 8 în cazul echipamentului electric şi PRAM – AMC.
Testele funcţionale şi de garanţii au fost trecute cu succes, ele însemnând printre altele: creşterea puterii disponibile cu 17 MW, faţă de 210 MW; reducerea puterii minime de funcţionare de la 110 MW la 140 MW – ceea ce însemna livrarea suplimentară în SEN a 97,5 milioane KWh, în condiţiile funcţionării anuale de minim 6500 ore.
S-a ajuns aici inclusiv prin înlocuirea totală a corpului şi rotorului turbinei, cu altele noi, având randamente deosebite. La care se adaugă alte avantaje:
- reducerea consumului cu circa 20 gigacalorii pe KWh;
- îmbunătăţirea arderii păcurei prin injecţie catalitică la cazan;
- reducerea NOx (azotului) şi a oxizilor de sulf cu 60%! Mai mult, s-a demonstrat că la o putere medie de funcţionare de 165 MW, pe durata a 7000 ore/an, combustibilul poate fi folosit în procent de 75% gaz metan şi 25% păcură (cu sulf sub 1%).
Şi, lucru foarte important, zecile şi sutele de măsurători, calcule, variante de funcţionare, cheltuieli, au dus la concluzia că utilizarea gazului metan este net superioară şi avantajoasă, comparativ cu folosirea păcurii.
Nu vom mai intra în amănuntele celor 28 de măsuri specifice, şi concluziile finale– subliniind că reabilitarea blocului nr. 1 a demonstrat importanţa lucrului bine făcut, cu cheltuieli minime, avantaje maxime şi protejarea mediului.
La care s-a ajuns printr-o colaborare perfectă între părţile implicate, inclusiv Termoelectrica şi Transelectrica – care au apreciat laudativ rezultatele modernizării blocului, şi posibilitatea extinderii în ţară a unor soluţii tehnice de succes. Dar ce folos, dacă în anul 2019 grupul s-a oprit definitiv!
Instalațiile modernizate au fost demontate și trimise la alte unități
Rămâne de neînţeles de ce, în loc să se continue cu reabilitarea tuturor grupurilor de 210 MW, s-a luat decizia de închidere a termocentralei.
Asta în condițiile în care aceasta era una de reglaj a frecvenţei (altă problemă în SEN), şi nu de sistem. Mai ales că legislaţia permite trecerea în conservare/aşteptare; tehnic, pe rezerva caldă/strategic, cu posibilitatea să fie oricând pornită, iar personalul păstrat şi plătit 100%.
Iar cei chemaţi la serviciu puteau lucra la balansarea motoarelor, care la două luni trebuia echilibrate împreună cu masele rotative. Deci era nevoie de lucrări care să asigure reducerea vibraţiilor, prevenirea uzurii premature a lagărelor şi cuzineţilor, astfel încât să se evite intrarea în rezonanţă (fenomen ce ar fi avut efecte catastrofale), dar și pierderile de putere cauzate de frecări şi oscilaţii mecanice.
Finalul inevitabil al termocentralei de la Chiscani a venit după ce aceasta a fost preluată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), în baza unei datorii de circa 30 milioane de lei “pentru neplata cărbunelui lichid în amestec cu apă, şi a pierderii pieţei de termoficare”.
Teoretic, ar fi urmat ca CEO să emită o strategie pentru privatizarea termocentralei Chiscani. Practic, însă, instalații de la Chiscani au fost demontate și transferate pe la Craiova sau alte subunități ale CEO, iar în 2019 activitatea de aici a fost oprită definitiv motivându-se că, deși modernizat, Grupul 1 ”produce energie electrică la un preţ dublu faţă de cel al pieţei”.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
