Social
Stagiul de cotizare pentru pensie se schimbă din octombrie. Cine trebuie să aibă 33 de ani și 7 luni de contribuții
De la 1 octombrie 2026, stagiul de cotizare pentru pensie pentru anumite femei crește la 33 de ani și 7 luni. Modificarea face parte din calendarul de creștere graduală stabilit prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Schimbarea nu înseamnă că toate femeile care lucrează în România trebuie să aibă, de la 1 octombrie, 33 de ani și 7 luni de contribuții pentru a se putea pensiona.
Condițiile sunt stabilite în funcție de luna și anul nașterii, iar datele exacte sunt prevăzute în Anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023, documentul utilizat pentru stabilirea vârstei standard de pensionare și a stagiilor de cotizare.
Cine este vizat de schimbarea din octombrie
Potrivit calendarului legal, în octombrie 2026 se pot pensiona la limită de vârstă femeile născute în martie 1964, pentru care sunt prevăzute o vârstă standard de pensionare de 62 de ani și 7 luni și un stagiu complet de cotizare contributiv de 33 de ani și 7 luni.
În noiembrie 2026 urmează femeile născute în aprilie 1964, pentru care se aplică aceleași valori: 62 de ani și 7 luni vârsta standard și 33 de ani și 7 luni stagiul complet de cotizare.
Pentru aceste categorii, stagiul minim de cotizare contributiv rămâne 15 ani.
Prin urmare, trebuie făcută diferența între stagiul minim și stagiul complet. Primul este de 15 ani, în timp ce al doilea reprezintă perioada de contribuții prevăzută în tabelul din Anexa nr. 5 pentru persoana respectivă.
Cum crește stagiul de cotizare pentru femei
Creșterea nu apare brusc în 2026. Ea face parte dintr-un calendar stabilit prin noua lege a pensiilor, care prevede majorarea progresivă a condițiilor de pensionare pentru femei.
În august 2026, stagiul complet de cotizare contributiv a ajuns la 33 de ani și 6 luni pentru categoria de femei care se pensionează atunci. În octombrie, pragul urcă la 33 de ani și 7 luni.
Următoarea creștere este programată în ianuarie 2027, când stagiul complet de cotizare contributiv va ajunge la 33 de ani și 8 luni pentru categoria corespunzătoare din Anexa nr. 5.
Calendarul continuă în anii următori, până la atingerea pragului general de 35 de ani de stagiu complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare de 65 de ani pentru femei, în 2035.
De ce este importantă luna nașterii
În cazul femeilor apropiate de vârsta de pensionare, chiar și o diferență de o lună la data nașterii poate duce la aplicarea unui alt rând din Anexa nr. 5.
De exemplu, femeile născute în ianuarie 1964 se încadrează în etapa de pensionare din august 2026, cu un stagiu complet de 33 de ani și 6 luni. Cele născute în februarie 1964 se încadrează în septembrie, cu același stagiu.
Pentru femeile născute în martie 1964, pensionarea este prevăzută pentru octombrie 2026, când stagiul complet ajunge la 33 de ani și 7 luni. Cele născute în aprilie 1964 se pensionează în noiembrie, în aceleași condiții.
Prin urmare, persoanele care se apropie de vârsta standard de pensionare trebuie să verifice situația individuală, nu doar anul nașterii.
Anexa nr. 5 a Legii nr. 360/2023, publicată de Casa Națională de Pensii Publice, conține pentru fiecare categorie luna și anul nașterii, luna și anul pensionării, vârsta standard, stagiul complet și stagiul minim de cotizare contributiv.
Pentru bărbați, condițiile generale sunt deja stabilite la 65 de ani vârsta standard de pensionare și 35 de ani stagiul complet de cotizare contributiv. Pentru femei, aceste valori sunt atinse progresiv, conform calendarului prevăzut de lege.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
Social
Se poate cere ajutorul pentru încălzire și după începerea sezonului rece. Ce trebuie făcut pentru a beneficia de sprijin
Românii cu venituri mici pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței chiar dacă sezonul rece a început deja. Pentru a beneficia de sprijin începând din luna noiembrie, cererile trebuie depuse până la data de 20 noiembrie 2026, inclusiv. Cei care depun documentele după acest termen vor primi, dacă îndeplinesc condițiile legale, ajutorul începând din luna următoare.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în sezonul rece 2026-2027, în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, familiilor și persoanelor singure care au venituri reduse și nu dețin bunuri care le-ar putea exclude de la acordarea sprijinului.
Potrivit Legii nr. 226/2021, termenul obișnuit pentru depunerea solicitărilor este 15 octombrie. Totuși, legislația permite depunerea dosarelor și după această dată, inclusiv pe parcursul sezonului rece.
Până când se poate depune cererea pentru a primi ajutorul din noiembrie
Data la care este înregistrată cererea influențează perioada pentru care se acordă sprijinul financiar.
Conform articolului 17 din Legea nr. 226/2021, persoanele care depun documentele până pe data de 20 a lunii, inclusiv, pot beneficia de ajutor începând cu luna respectivă. Dacă solicitarea este înregistrată după această dată, dreptul se stabilește, de regulă, din luna următoare.
Astfel, pentru sezonul rece actual, există două situații:
- Dosar depus până pe 20 noiembrie 2026: ajutorul poate fi acordat din noiembrie până în martie 2027, pentru toate cele cinci luni.
- Dosar depus după 20 noiembrie: sprijinul se acordă începând din decembrie 2026, pentru cele patru luni rămase din sezonul rece.
Ajutorul se acordă pentru un singur sistem de încălzire, respectiv cel utilizat ca sursă principală în locuință. Sunt eligibile persoanele care se încălzesc cu gaze naturale, energie electrică, energie termică furnizată în sistem centralizat sau combustibili solizi și petrolieri.
Cine poate primi ajutorul de la stat pentru încălzire
Pentru sezonul rece 2026-2027, plafonul de venit este de 1.386 de lei net lunar pentru fiecare membru al familiei și de 2.053 de lei în cazul persoanelor singure.
Valoarea sprijinului nu este aceeași pentru toți beneficiarii. Aceasta se calculează în funcție de venitul net lunar și de sistemul de încălzire utilizat.
În cazul ajutorului pentru încălzire, compensarea poate acoperi între 10% și 100% din valoarea de referință, în funcție de veniturile beneficiarului. Pentru persoanele cu cele mai mici venituri, sprijinul poate ajunge la nivelul maxim prevăzut de lege.
Nu sunt însă eligibile toate persoanele care se încadrează în plafoanele de venit. Legea prevede și o listă de bunuri și proprietăți care pot duce la pierderea dreptului la ajutor.
Printre acestea se numără:
- Deținerea unei alte clădiri sau a unui alt spațiu locativ în afara locuinței de domiciliu.
- Deținerea unui teren intravilan care depășește 1.200 de metri pătrați în mediul urban sau 2.500 de metri pătrați în mediul rural, cu excepțiile prevăzute de lege.
- Deținerea unui autovehicul cu o vechime mai mică de 10 ani, cu anumite excepții, sau a mai multor autovehicule mai vechi de 10 ani.
- Deținerea unor ambarcațiuni precum șalupe, bărci cu motor sau iahturi.
- Deținerea unor conturi bancare sau depozite ale căror sume depășesc de trei ori câștigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Ce bani pot primi românii pentru încălzirea locuinței
Pe lângă ajutorul pentru încălzire, persoanele eligibile pot solicita și suplimentul pentru energie, care se acordă lunar, pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul rece.
Cuantumul suplimentului diferă în funcție de sursa de energie utilizată:
- 30 de lei pe lună pentru energia electrică;
- 10 lei pe lună pentru gazele naturale;
- 10 lei pe lună pentru energia termică;
- 20 de lei pe lună pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.
În situația în care energia electrică este singura sursă de energie utilizată, suplimentul este de 70 de lei pe lună.
Suplimentul pentru energie poate fi solicitat împreună cu ajutorul pentru încălzire sau separat, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Unde se depun actele și ce documente sunt necesare
Cererile și declarațiile pe propria răspundere se depun la primăria localității în care se află locuința solicitantului. Documentele pot fi depuse direct de beneficiar sau prin intermediul asociației de proprietari ori de locatari.
Dosarul trebuie să conțină cererea și declarația pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile realizate, bunurile deținute și sistemul de încălzire utilizat.
În funcție de situație, primăria poate solicita:
- Actele de identitate ale membrilor familiei;
- Documente privind veniturile realizate;
- Acte care dovedesc dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței;
- Factura de gaze, energie electrică sau energie termică, după caz.
Ajutorul se acordă în baza unei dispoziții emise de primar, prin care sunt stabilite cuantumul și perioada pentru care beneficiarul primește sprijinul financiar.
Pentru încălzirea cu gaze naturale, energie electrică și energie termică în sistem centralizat, ajutorul se scade din factura lunară. În cazul combustibililor solizi și petrolieri, suma aferentă sezonului rece sau lunilor rămase se acordă integral, într-o singură tranșă, în luna decembrie.
Prin urmare, persoanele care îndeplinesc condițiile de venit și de eligibilitate, dar nu au depus încă dosarul, mai au posibilitatea să solicite sprijinul. Pentru a beneficia de ajutor începând din noiembrie, cererea trebuie înregistrată la primărie cel târziu pe 20 noiembrie 2026.
CELE MAI CITITE
