Economie
Modificarea kilometrajului la mașini și ce schimbări legislative se pregătesc
România se află printre statele europene în care modificarea kilometrajului rămâne o problemă importantă pe piața mașinilor second-hand. Datele analizate de platforma carVertical arată că 7,5% dintre vehiculele verificate de utilizatorii români în perioada septembrie 2024 – august 2025 prezentau indicii că odometrul fusese modificat.
În cazurile în care kilometrajul fusese dat înapoi, reducerea a fost, în medie, de aproximativ 95.100 de kilometri.
Problema este cu atât mai dificil de depistat în cazul mașinilor aduse din străinătate, deoarece informațiile despre istoricul vehiculului nu sunt transferate întotdeauna complet de la o țară la alta. Tocmai această lipsă de continuitate a datelor este vizată de noile reguli pregătite la nivelul Uniunii Europene.
Cât de răspândită este problema în România
Potrivit datelor carVertical, România s-a clasat pe locul 22 în Indicele de Transparență 2025 al platformei.
Un sondaj realizat în rândul a aproximativ 7.800 de șoferi din 18 țări, dintre care aproximativ 800 din România, indică o expunere semnificativă a cumpărătorilor la problema kilometrajului modificat.
40,6% dintre respondenții români au declarat că fie au cumpărat personal o mașină cu kilometrajul dat înapoi, fie cunosc pe cineva căruia i s-a întâmplat acest lucru.
Alți 22,5% nu au putut spune cu certitudine dacă s-au confruntat cu o asemenea situație, în timp ce 36,8% au afirmat că nu li s-a întâmplat nici lor și nici unei persoane cunoscute. Datele sondajului se referă la experiențele de-a lungul vieții și nu reprezintă proporția de mașini fraudate din totalul pieței auto.
O altă problemă este lipsa de informare. Aproape 78% dintre cumpărătorii români chestionați au spus că nu știu unde ar putea raporta o mașină despre care descoperă că are kilometrajul modificat.
De ce sunt vulnerabile mașinile aduse din străinătate
Una dintre dificultățile majore este legată de transferul informațiilor între state.
O mașină poate avea înregistrări ale kilometrajului în țara în care a fost exploatată, însă aceste date nu sunt întotdeauna disponibile atunci când vehiculul este exportat și înmatriculat într-o altă țară.
În cazul unei mașini importate, cumpărătorul poate vedea astfel un kilometraj aparent credibil la momentul înmatriculării, fără să aibă acces simplu la toate valorile înregistrate anterior în străinătate.
Comisia Europeană a identificat tocmai această problemă în cadrul propunerilor de modificare a regulilor privind inspecțiile tehnice și înmatricularea vehiculelor. Printre măsurile propuse se află înregistrarea citirilor odometrului în baze de date naționale și schimbul acestor informații între statele membre.
Documentele Comisiei estimează că frauda este mai frecventă la tranzacțiile transfrontaliere cu mașini second-hand decât la cele interne. În evaluarea de impact a propunerii europene, rata estimată pentru vânzările transfrontaliere este de 11,3%, față de 4,8% pentru vânzările naționale, în scenariul de referință folosit de Comisie.
Ce schimbări pregătește Uniunea Europeană
Comisia Europeană propune un sistem prin care istoricul kilometrajului să poată fi urmărit mai ușor atunci când un vehicul trece dintr-o țară în alta.
Una dintre măsurile centrale este înregistrarea citirilor odometrului în bazele de date naționale și schimbul acestora la nivel european.
În acest fel, kilometrajul unei mașini ar putea fi verificat nu doar pe baza informațiilor disponibile în România, ci și prin datele înregistrate în statele prin care vehiculul a trecut anterior.
Propunerea europeană face parte dintr-un pachet mai amplu de modificări privind inspecția tehnică și înmatricularea vehiculelor. Comisia mai propune documente digitale pentru înmatriculare și inspecții, schimburi de date simplificate între state și noi metode de verificare a anumitor sisteme ale automobilelor.
Experiența unor state arată și cât de important poate fi un astfel de sistem. Documentele Comisiei citează exemplul Belgiei, unde sistemul Car-Pass a fost asociat cu o reducere puternică a fraudei privind kilometrajul la mașinile second-hand.
Ce trebuie să verifice un român înainte să cumpere o mașină rulată
Până la implementarea unui sistem european complet de schimb al datelor, cumpărătorul trebuie să fie atent la istoricul mașinii.
Kilometrajul afișat în bord nu ar trebui să fie singurul criteriu. Facturile de service, documentele de inspecție, istoricul reprezentanței, înregistrările din bazele de date și eventualele rapoarte privind istoricul vehiculului pot oferi informații suplimentare.
De asemenea, uzura volanului, pedalelor, schimbătorului de viteze, scaunului șoferului sau a altor elemente poate ridica semne de întrebare atunci când nu corespunde cu numărul de kilometri afișat.
O atenție deosebită este necesară în cazul mașinilor importate, unde istoricul poate fi fragmentat între mai multe țări.
Pentru un autoturism care are, de exemplu, 180.000 de kilometri reali, dar pe bord apar doar 90.000 de kilometri, diferența nu înseamnă doar un preț de vânzare artificial mai mare. Cumpărătorul poate lua decizii greșite și în privința întreținerii, deoarece poate considera că anumite componente sunt mai puțin uzate decât sunt în realitate.
Frauda privind odometrul este ilegală în România, iar modificarea intenționată a kilometrajului poate intra în sfera infracțiunii de înșelăciune. În practică, însă, dovedirea manipulării și recuperarea prejudiciului pot fi dificile, motiv pentru care verificarea istoricului înainte de cumpărare rămâne esențială.
Noile reguli europene urmăresc tocmai să reducă această zonă de incertitudine, printr-un schimb mai bun de informații între țările UE și prin păstrarea unui istoric al kilometrajului care să poată însoți mașina și atunci când aceasta este vândută peste graniță.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
