Ce se întâmplă cu datoriile unei persoane după moartea acesteia. Cine trebuie să le plătească

Moartea unei persoane nu înseamnă că datoriile acesteia dispar automat. În același timp, nici moștenitorii nu ajung, în mod automat, să plătească din propriul salariu sau din propriile economii toate datoriile celui decedat.

În România, datoriile și obligațiile patrimoniale ale unei persoane fac parte, în anumite limite, din moștenire. Atunci când succesiunea este acceptată, moștenitorii dobândesc nu doar bunurile defunctului, ci și obligațiile care intră în pasivul succesoral.

Există însă o regulă esențială pe care foarte mulți oameni nu o cunosc: moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota succesorală care le revine. Acest principiu este prevăzut de Codul civil.

Datoria nu dispare odată cu decesul

Dacă o persoană avea un credit, facturi neachitate, impozite, obligații contractuale sau alte datorii la momentul decesului, acestea nu dispar pur și simplu.

Ele intră, după caz, în pasivul succesoral.

În paralel, în masa succesorală pot exista bunuri și drepturi: o casă, un apartament, un teren, un autoturism, bani în conturi sau alte bunuri care pot fi transmise moștenitorilor.

Prin urmare, succesiunea trebuie privită ca un ansamblu format atât din activ, cât și din pasiv.

De exemplu, dacă o persoană moare și lasă un apartament în valoare de 300.000 de lei, dar și o datorie de 50.000 de lei, datoria nu dispare. Ea face parte din situația succesorală și trebuie avută în vedere la dezbaterea moștenirii.

Asta nu înseamnă însă că fiul, fiica sau soțul supraviețuitor trebuie să scoată automat 50.000 de lei din propriile economii.

Moștenitorii răspund, în principiu, cu bunurile moștenite

Codul civil stabilește că moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.

Aceasta este una dintre cele mai importante protecții oferite de legislația actuală.

Un exemplu simplu:

O persoană moare și lasă în urma sa bunuri în valoare totală de 100.000 de lei și datorii de 150.000 de lei.

Moștenitorii nu devin, doar pentru că au acceptat moștenirea, obligați să acopere diferența de 50.000 de lei din averea lor personală.

Datoriile sunt suportate în limitele patrimoniului succesoral, potrivit regulilor prevăzute de Codul civil.

Ce se întâmplă cu un credit la bancă

Unul dintre cele mai frecvente cazuri este cel al unei persoane care moare înainte să își achite creditul.

Într-o asemenea situație, decesul nu stinge automat obligația.

Dacă există un sold al creditului, acesta trebuie analizat în cadrul succesiunii.

De exemplu, dacă defunctul avea un apartament cumpărat prin credit ipotecar și mai avea de achitat 100.000 de lei, existența ipotecii și a datoriei trebuie avută în vedere la succesiune.

În anumite situații poate exista și o asigurare atașată creditului. Dacă polița acoperă riscul de deces și sunt îndeplinite condițiile contractuale, asigurătorul poate achita suma asigurată către creditor.

De aceea, în cazul unui credit, este important să fie verificat contractul de împrumut și eventualele polițe de asigurare.

Dar dacă datoria este mai mare decât averea lăsată?

Aceasta este întrebarea care îi îngrijorează cel mai mult pe potențialii moștenitori.

Să presupunem că o persoană lasă bunuri în valoare de 40.000 de lei, dar are datorii de 100.000 de lei.

În principiu, moștenitorii care acceptă succesiunea nu răspund cu bunurile lor personale pentru diferența dintre datorii și valoarea patrimoniului succesoral.

Regula actuală a Codului civil este că răspunderea pentru datoriile și sarcinile moștenirii este limitată la bunurile din patrimoniul succesoral.

Acesta este motivul pentru care nu trebuie confundată acceptarea moștenirii cu preluarea necondiționată a tuturor datoriilor defunctului din averea proprie.

Cine plătește dacă există mai mulți moștenitori

Dacă există mai mulți moștenitori, datoriile succesorale se împart, în principiu, proporțional cu cota succesorală a fiecăruia.

Uniunea Națională a Notarilor Publici arată că moștenitorii universali sau cu titlu universal contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu cota succesorală care le revine.

De exemplu, dacă doi moștenitori au cote egale, fiecare va suporta, în principiu, partea corespunzătoare cotei sale.

Dacă unul are o cotă de 75%, iar celălalt 25%, repartizarea pasivului succesoral se face corespunzător cotelor, în condițiile legii.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu plătesc datoriile

Creditorii defunctului nu pierd dreptul de a-și recupera banii doar pentru că debitorul a murit.

Potrivit informațiilor furnizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici, creditorii succesorali pot urmări bunurile succesorale și nu trebuie să aștepte neapărat realizarea partajului.

Asta înseamnă că existența mai multor moștenitori nu șterge datoria și nici nu împiedică creditorul să urmărească patrimoniul succesoral, în condițiile legii.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu vor succesiunea

Un lucru foarte important este că o persoană chemată la moștenire nu este obligată să accepte succesiunea.

Codul civil prevede că dreptul de opțiune succesorală se exercită, ca regulă, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.

Succesibilul poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea, în condițiile legii.

Renunțarea la moștenire este diferită de situația în care o persoană acceptă succesiunea și apoi încearcă să refuze doar datoriile.

În principiu, nu poți spune: „vreau casa și banii, dar nu vreau nicio obligație care face parte din moștenire”.

Moștenirea trebuie analizată ca un întreg, în condițiile prevăzute de lege.

Atenție la o confuzie foarte frecventă

Mulți oameni cred că, dacă părintele moare cu datorii, copilul trebuie să le plătească imediat din salariul propriu.

Nu aceasta este regula.

Dacă acel copil acceptă moștenirea, răspunderea pentru datoriile și sarcinile succesorale este, potrivit Codului civil, limitată la bunurile din patrimoniul succesoral.

De exemplu:

Tatăl moare și lasă:

• un apartament de 200.000 de lei;
• un autoturism de 30.000 de lei;
• economii de 20.000 de lei;
• datorii de 80.000 de lei.

Există un patrimoniu succesoral de 250.000 de lei și datorii de 80.000 de lei.

Datoriile trebuie luate în calcul la succesiune, însă copilul nu este obligat, doar pentru că este moștenitor, să plătească acea datorie din salariul sau economiile sale personale.

Dar dacă există un credit ipotecar?

Aici situația poate fi diferită din punct de vedere practic.

Dacă asupra unui bun există o ipotecă, creditorul are drepturile prevăzute de contract și de lege.

De aceea, faptul că un apartament valorează 300.000 de lei nu înseamnă că moștenitorul îl primește neapărat liber de orice sarcină.

Trebuie verificat dacă există ipoteci, popriri, garanții sau alte sarcini înscrise asupra bunului.

În cazul unui credit ipotecar, este esențial să fie verificat și dacă există o poliță de asigurare care acoperă decesul împrumutatului.

Ce se întâmplă cu datoriile la ANAF

Și obligațiile fiscale ale persoanei decedate trebuie analizate în cadrul succesiunii.

Faptul că o persoană a murit nu înseamnă automat că toate obligațiile fiscale dispar.

În funcție de natura datoriei și de situația concretă, obligațiile pot intra în pasivul succesoral și pot fi suportate în condițiile legislației fiscale și succesorale.

De aceea, înainte de finalizarea succesiunii, este important să fie verificată situația fiscală a defunctului.

Datoriile nu devin automat scadente în ziua decesului

Există și o altă idee greșită potrivit căreia toate datoriile unei persoane devin imediat scadente în momentul morții.

Nu este o regulă generală.

Uniunea Națională a Notarilor Publici precizează că, în cazul obligațiilor contractuale, moștenitorii beneficiază de aceleași termene de plată de care beneficia și defunctul, astfel încât datoria nu devine automat scadentă doar prin faptul că persoana a decedat.

Bineînțeles, situația concretă depinde de natura datoriei și de contractul încheiat.

Ce trebuie făcut după deces dacă există suspiciunea unor datorii

Dacă există posibilitatea ca persoana decedată să fi avut credite sau alte datorii, familia nu ar trebui să ignore acest aspect.

Este util să fie verificate:

• contractele de credit;
• conturile bancare;
• eventualele carduri de credit;
• facturile și contractele existente;
• situația fiscală;
• eventualele garanții sau ipoteci;
• polițele de asigurare asociate creditelor;
• existența unor procese sau executări silite.

Toate aceste informații pot fi importante pentru stabilirea situației reale a moștenirii.

Concluzia: moștenirea înseamnă și bunuri, și obligații

Atunci când o persoană moare, moștenitorii nu primesc doar bunurile acesteia. În succesiune trebuie luate în calcul și datoriile și celelalte sarcini ale patrimoniului.

Dar există o diferență esențială între a moșteni o datorie și a fi obligat să o plătești din averea personală.

În dreptul român actual, moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.

De aceea, atunci când o persoană moare lăsând în urmă datorii, primul lucru care trebuie stabilit este care este masa succesorală, ce datorii există și care este poziția fiecărui succesibil față de moștenire.

În cazul unei situații concrete, mai ales când există credite mari, imobile ipotecate, executări silite sau litigii, este recomandată verificarea actelor împreună cu un notar sau avocat.