Administrație
Asocieri cu 11 primari PSD
• membrii CJ Brăila au aprobat în ședința ordinară a instituției din 24 septembrie, 11 asocieri cu comunele din județ, pentru a sprijini mai multe proiecte investiționale • în total discutăm despre peste 7 milioane lei către lucrări de modernizare drumuri, spații de recreere, sport etc., bani disponibili până pe 11 decembrie • consilierii județeni PNL Brăila au acuzat că sumele s-au alocat exclusiv primarilor PSD, fără transparență și au refuzat să voteze proiectele • de cealaltă parte, președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) a declarat că nu este adevărat și că a discutat cu toți primarii care au venit în biroul său, însă cu precizarea că doar anumite proiecte au avut prioritate, fără legătură cu culoarea politică • consilierul liberal Marian Sârbu a cerut un regulament pentru alocarea banilor, iar Chiriac a îndemnat grupul PNL din CJ să-l facă și să-l supună aprobării plenului
Surpriză pentru primarii din județul Brăila pe final de an. În ședința ordinară a Consiliului Județean Brăila din 24 septembrie, au fost aprobate 11 asocieri, prin intermediul cărora instituția sprijină financiar tot atâtea proiecte investiționale.
Discutăm despre o valoare totală de 7.064.556,71 lei, bani ce vor fi disponibili până la data de 11 decembrie. Subiectul a stârnit însă contre la nivelul consilierilor județeni, după ce membrii PNL Brăila au acuzat că nu au fost anunțați de posibilitatea încheierii acestor asocieri și au atras atenția că doar primăriile conduse de social-democrați au primit bani.
Concret, s-au făcut asocieri cu: Consiliul Local (CL) Bărăganul, pentru modernizarea străzii Violetei și străzii Panseluței în comuna Bărăganul; CL Cazasu, pentru modernizarea străzii Principală/DJ221 în localitate; CL Jirlău, pentru amenajarea și dotarea parcului central în comună; CL Mărașu, pentru amenajarea unui loc de recreere și agreement în satul Mărașu; CL Râmnicelu, pentru reabilitarea și recompartimentarea căminului cultural în satul Râmnicelu; CL Stăncuța, pentru amenajarea de trotuare și dispozitive pentru scurgerea apelor pe DJ 212 (DJ 212C) și pe DJ 211A – DJ 212, pe raza localității Cuza-Vodă; CL Șuțești, pentru realizarea obiectivului de investiții privind înființarea unui teren de sport multifuncțional în incinta Școlii Profesionale ”Costache Grigore Șuțu”; CL Tufești, extindere de accesuri și trotuare pe str. Brăilei și str. Vizirului, Comuna Tufești; CL Unirea, pentru asfaltarea de drumuri în satul Valea Cânepii și satul Unirea; CL Siliștea, pentru modernizarea Centrului Civic în satul Muchea; de asemenea, cu CL Bordei Verde, pentru amenajarea unui spațiu de joacă în localitatea Lișcoteanca, str. Școlii, nr. 8.
Cum au fost alocați banii
După cum aflăm din asocierile aprobate de membrii CJ Brăila, în cazul proiectului legat de comuna Bărăganul, contribuția consiliului județean este de 600.000 lei din bugetul propriu al județului Brăila. Potrivit contractului de asociere, valoarea totală a restului de executat este de 881.639,22 lei, iar contribuția în acest caz a comunei Bărăganul este de 281.639,22 lei. Cheltuieli eligibile din contribuția județului sunt cele aferente lucrărilor de construcții-montaj din devizul general al obiectivului de investiții.
Pentru proiectul comunei Cazasu, Consiliul Județean Brăila plusează cu 750.000 lei din bugetul propriu, în timp ce valoarea totală a restului de executat în acest caz este de 1.051.922,97 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 872.305,01 lei. În proiectul comunei Jirlău, CJ Brăila vine cu suma de 700.000 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 1.179.030,27 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 710.112,70 lei. Pentru acest an, valoarea investiției amintite este de 827.283,27 lei, din care contribuția comunei Jirlău este de 127.283,27 lei.
Pentru proiectul comunei Mărașu, consiliul județean dă 500.000 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 1.011.074,92 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 905.657,92 lei. Pentru acest an, valoarea investiției este de 1.011.074,92 lei, din care comuna Mărașu trebuie să pună 511.074,92 lei. În ceea ce privește comuna Râmnicelu, aici Consiliul Județean alocă tot 700.000 lei. Discutăm despre un proiect în valoare totală de 1.052.528 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 868.780 lei, iar contribuția comunei Râmnicelu fiind de 352.528 lei.
În cazul proiectului comunei Stâncuța, CJ a alocat suma de 800.000 lei, însă aici valoarea totală a proiectului este de 1.666.549,95 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 1.599.999,95 lei, lucrări de executat în acest an, iar contribuția comunei se ridică la 866.549,95 lei. Pentru proiectul comunei Șuțești, CJ Brăila alocă 700.000 lei. Aici valoarea totală a proiectului este de 822.600,01 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 720.000,01 lei, contribuția comunei Șuțești fiind de 122.600,01 lei. Tot 700.000 lei alocă consiliul județean și pentru proiectul comunei Tufești. Aici valoarea totală este de 1.823.090,81 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 1.085.438,06 lei, lucrări de executat în anul 2026. Și în Comuna Unirea, CJ Brăila alocă tot 700.000 lei în acest an, valoarea totală a proiectului fiind de 1.161.758,11 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 1.081.375,91 lei, lucrări de executat în anul 2026, contribuția Comunei Unirea fiind 100.000 lei.
Pentru proiectul Comunei Siliștea, consiliul județean alocă o sumă puțin mai mică de 600.000 lei. Valoarea totală a proiectului este de 2.907.765,67 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 2.762.321,60 lei. Pentru acest an, valoarea investiției este de 2.395.396,78 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 2.247.673,39 lei, iar valoarea lucrărilor rest de executat la data semnării asocierii este de 1.611.796,56 lei, din care construcția plus montajul: 1.509.108,90 lei, iar contribuția Comunei Siliștea fiind de 1.011.796,56 lei. Cea mai mică sumă din acest lot alocată de Consiliul Județean merge către Comuna Bordei Verde, mai exact 314.556.71 lei. Discutăm despre un proiect în valoare totală de 1.148.920,69 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 859.834,17 lei. Valoarea lucrărilor rămase de executat în acest an este de 501.252,98 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 314.556,71 lei, în timp ce contribuția Comunei Bordei Verde este de 155.000 lei.
Toate aceste contracte sunt încheiate pe o perioadă determinată, intrând în vigoare la data a semnării lor de către reprezentanții părților și producându-și efectele până cel târziu, la data de 11.12.2026.
Consilierii PNL Brăila au ales să nu voteze proiectele investiționale
La primul proiect privind asocierile de pe ordinea de zi, consilierul județean PNL Brăila Marian Sârbu a intervenit pentru a atrage atenția că de la începutul anului, liberalii au solicitat să fie realizat un regulament privind finanțarea proiectelor primarilor din teritoriu, prin asocieri, unde să se stabilească foarte clar obiectivele, condițiile de finanțare etc. Acesta a afirmat că deși la vremea respectivă li s-a transmis că nu vor exista asocieri în 2026, în prezent s-au trezit puși în fața faptului împlinit, neștiind măcar că se discută despre eventuale asocieri.
”N-aș vrea să calific modul în care s-a făcut chestia asta, dar vedem că avem mai multe proiecte de asociere pe ordinea de zi. Proiecte de asociere care sunt doar cu UAT-uri conduse de primari PSD. Niciun primar PNL nu a fost informat că vor fi asocieri. Eu înțeleg că nu aveți obligație legală, dar puteați să anunțați măcar în plen că se vor face aceste asocieri, astfel încât să poată să depună proiecte și cereri de asociere și localitățile, UAT-urile care nu au un primar PSD. Consider că este discriminare ceea ce ați făcut dumneavoastră astăzi. Ne-ați indus în eroare atunci când ne-ați pus să votăm bugetul și bine am făcut că am votat «împotrivă». Și astăzi vă spun că noi, grupul consilierilor PNL, în semn de protest față de acțiunile întreprinse de dumneavoastră – în sensul că ați dat bani doar comunelor PSD -, nu va participa la niciun vot pentru aceste asocieri!”, a declarat Sârbu, acuzând lipsă de transparență.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a explicat că a informat toți primarii despre posibilitatea încheierii de asocieri și unii dintre cei din tabăra PNL au ales să vină și să discute în biroul său, deși aveau interdicție pe linie de partid să facă acest lucru, în timp ce alții l-au ignorat. Acesta a mai adăugat că le-a transmis primarilor că doar unele proiecte vor primi finanțare, dovadă că foarte mulți primari social-democrați nu se află pe lista celor cu care s-au încheiat asocieri, nu doar cei liberali.
”Eu vă spun că toate aceste asocieri au fost discutate cu colegii primari PSD, dar și cu colegii primari PNL. Au trecut cei care își doreau. Conform Ordonanței 57 și Legii 273, au trecut pe la mine la birou, le-am explicat care sunt condițiile și în funcție de buget, de rectificări și banii care vor fi în buget se vor putea face asocieri. Unii au înțeles. Vedeți că sunt doar 11 asocieri. Noi avem mai mulți primari PSD. Deci nu au intrat toți. Că dacă erau toți, atunci spuneam că facem o discriminare. Unii au înțeles că trebuie să aibă și documentele în regulă, conform Ordonanței 57 și Legii 273. Nu vreau să le dau numele colegilor dumneavoastră de la PNL care au trecut pe la mine și le-am explicat toate condițiile. Dar am fost foarte transparent când au venit și am discutat la mine la birou. Așa că cererile care au fost depuse, au fost aprobate conform legii. Nu avem absolut nimic de ascuns”, a declarat Chiriac.
Mai mult, acesta l-a îndemnat pe Sârbu să creioneze un proiect privind un regulament pentru viitoare asocieri și să îl supună votului plenului.
”Totul s-a făcut transparent și exact pe lege. Nu vreau să intru în polemici că trebuia să fac sau să «facem» regulamentul. Faceți regulamentul! Sunteți grup PNL, depuneți-l la secretariatul Consiliului Județean, intră în plen, vedem dacă putem să îl îmbunătățim, dacă trece… E dreptul dumneavoastră de a depune proiecte de hotărâri. Că ați votat bugetul, că nu l-ați votat?! Este treaba dumneavoastră. Dar ca de fiecare dată, în fiecare an, de când sunt eu președinte, nu ați votat bugetul. Chiar și când am dat bani primarilor PNL. Însă eu vă spun că există comunicare între colegii primari PSD, colegii primari PNL cu mine. Am discutat cu fiecare în parte, le-am explicat care sunt condițiile. Am mai zis, nu vreau să le dau nume. Chiar au și spus să nu le fac rău că vin și discută cu președintele consiliului județean, deși li s-a impus din anumite părți ale conducerii PNL, să nu vină să vorbească cu mine. Eu vorbesc cu toți oamenii pe partea administrativă”, a mai spus Chiriac.
De cealaltă parte consilierul județean PNL Ovidiu Nechita a acuzat că la respectivele întâlniri primarilor liberali li s-ar fi spus că dacă vor să primească finanțare pe viitor să treacă în barca PSD, acuzații negate de șeful CJ Brăila.
”Spuneți numai minciuni! Sub nicio formă! Eu vă spun că pe grupurile dumneavoastră de primari, unii înjură instituția Consiliului Județean și pe mine. Unii! Ceilalți au venit să discute cu mine. Eu nu cred că sunt un om de rea-credință și de fiecare dată am discutat serios și partea administrativă și partea politică”, a mai afirmat președintele CJ Brăila.
Consilierul Sârbu a insistat că dincolo de discuțiile cu primarii, totuși consilierii județeni PNL Brăila ar fi trebuit informați despre intențiile privind încheierea de noi asocieri, măcar la rubrica ”diverse” dacă nu în alt mod.
De asemenea, la un alt proiect privind rectificarea bugetului Brăila, consilierul PNL Brăila Ovidiu Nechita a reluat subiectul și a acuzat că unele proiecte propuse de unele instituții subordonate CJ Brăila au avut valori foarte mari, nu s-au realizat, iar restul banilor rămași sunt trecuți în ”fondul de rezervă” și mai târziu folosiți pentru asocieri cu primarii PSD.
Și la aceste acuzații șeful CJ Brăila a afirmat că sunt doar atacuri politice nefondate.
”Da! E atributul nostru să votăm un buget acolo unde trebuie și unde investițiile sunt necesare. Normal că este legal și că trebuie tot timpul să facem lucrurile legal”, a mai spus acesta.
Discuțiile au continuat și la rubrica ”Alte probleme”, unde de asemenea Ovidiu Nechita a atras atenția că nu doar cetățenii din comunele cu primari social-democrați trebuie să conteze, ci toți brăilenii ar trebui tratați în mod egal. Șeful CJ Brăila i-a transmis consilierului că nu are de gând să răspundă la atacuri politice, deoarece nu se află la o conferință de presă la partid.
Precizăm că toate proiectele legate de asocieri au fost aprobate de majoritatea Consiliului Județean Brăila, cu excepția consilierilor PNL Brăila, care au ales să protesteze și să nu participe la vot la aceste proiecte. La proiectul privind rectificarea bugetară, cei șapte membri PNL Brăila prezenți în plen, au votat ”împotrivă”.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.




Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.






















