Asocieri cu 11 primari PSD

Surpriză pentru primarii din județul Brăila pe final de an. În ședința ordinară a Consiliului Județean Brăila din 24 septembrie, au fost aprobate 11 asocieri, prin intermediul cărora instituția sprijină financiar tot atâtea proiecte investiționale.

Discutăm despre o valoare totală de 7.064.556,71 lei, bani ce vor fi disponibili până la data de 11 decembrie. Subiectul a stârnit însă contre la nivelul consilierilor județeni, după ce membrii PNL Brăila au acuzat că nu au fost anunțați de posibilitatea încheierii acestor asocieri și au atras atenția că doar primăriile conduse de social-democrați au primit bani.

Concret, s-au făcut asocieri cu: Consiliul Local (CL) Bărăganul, pentru modernizarea străzii Violetei și străzii Panseluței în comuna Bărăganul; CL Cazasu, pentru modernizarea străzii Principală/DJ221 în localitate; CL Jirlău, pentru amenajarea și dotarea parcului central în comună; CL Mărașu, pentru amenajarea unui loc de recreere și agreement în satul Mărașu; CL Râmnicelu, pentru reabilitarea și recompartimentarea căminului cultural în satul Râmnicelu; CL Stăncuța, pentru amenajarea de trotuare și dispozitive pentru scurgerea apelor pe DJ 212 (DJ 212C) și pe DJ 211A – DJ 212, pe raza localității Cuza-Vodă; CL Șuțești, pentru realizarea obiectivului de investiții privind înființarea unui teren de sport multifuncțional în incinta Școlii Profesionale ”Costache Grigore Șuțu”; CL Tufești, extindere de accesuri și trotuare pe str. Brăilei și str. Vizirului, Comuna Tufești; CL Unirea, pentru asfaltarea de drumuri în satul Valea Cânepii și satul Unirea; CL Siliștea, pentru modernizarea Centrului Civic în satul Muchea; de asemenea, cu CL Bordei Verde, pentru amenajarea unui spațiu de joacă în localitatea Lișcoteanca, str. Școlii, nr. 8.

Cum au fost alocați banii

După cum aflăm din asocierile aprobate de membrii CJ Brăila, în cazul proiectului legat de comuna Bărăganul, contribuția consiliului județean este de 600.000 lei din bugetul propriu al județului Brăila. Potrivit contractului de asociere, valoarea totală a restului de executat este de 881.639,22 lei, iar contribuția în acest caz a comunei Bărăganul este de 281.639,22 lei. Cheltuieli eligibile din contribuția județului sunt cele aferente lucrărilor de construcții-montaj din devizul general al obiectivului de investiții.

Pentru proiectul comunei Cazasu, Consiliul Județean Brăila plusează cu 750.000 lei din bugetul propriu, în timp ce valoarea totală a restului de executat în acest caz este de 1.051.922,97 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 872.305,01 lei. În proiectul comunei Jirlău, CJ Brăila vine cu suma de 700.000 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 1.179.030,27 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 710.112,70 lei. Pentru acest an, valoarea investiției amintite este de 827.283,27 lei, din care contribuția comunei Jirlău este de 127.283,27 lei.

Pentru proiectul comunei Mărașu, consiliul județean dă 500.000 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 1.011.074,92 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 905.657,92 lei. Pentru acest an, valoarea investiției este de 1.011.074,92 lei, din care comuna Mărașu trebuie să pună 511.074,92 lei. În ceea ce privește comuna Râmnicelu, aici Consiliul Județean alocă tot 700.000 lei. Discutăm despre un proiect în valoare totală de 1.052.528 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 868.780 lei, iar contribuția comunei Râmnicelu fiind de 352.528 lei.

În cazul proiectului comunei Stâncuța, CJ a alocat suma de 800.000 lei, însă aici valoarea totală a proiectului este de 1.666.549,95 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 1.599.999,95 lei, lucrări de executat în acest an, iar contribuția comunei se ridică la 866.549,95 lei. Pentru proiectul comunei Șuțești, CJ Brăila alocă 700.000 lei. Aici valoarea totală a proiectului este de 822.600,01 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 720.000,01 lei, contribuția comunei Șuțești fiind de 122.600,01 lei. Tot 700.000 lei alocă consiliul județean și pentru proiectul comunei Tufești. Aici valoarea totală este de 1.823.090,81 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 1.085.438,06 lei, lucrări de executat în anul 2026. Și în Comuna Unirea, CJ Brăila alocă tot 700.000 lei în acest an, valoarea totală a proiectului fiind de 1.161.758,11 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 1.081.375,91 lei, lucrări de executat în anul 2026, contribuția Comunei Unirea fiind 100.000 lei.

Pentru proiectul Comunei Siliștea, consiliul județean alocă o sumă puțin mai mică de 600.000 lei. Valoarea totală a proiectului este de 2.907.765,67 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 2.762.321,60 lei. Pentru acest an, valoarea investiției este de 2.395.396,78 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 2.247.673,39 lei, iar valoarea lucrărilor rest de executat la data semnării asocierii este de 1.611.796,56 lei, din care construcția plus montajul: 1.509.108,90 lei, iar contribuția Comunei Siliștea fiind de 1.011.796,56 lei. Cea mai mică sumă din acest lot alocată de Consiliul Județean merge către Comuna Bordei Verde, mai exact 314.556.71 lei. Discutăm despre un proiect în valoare totală de 1.148.920,69 lei, din care construcția plus montajul înseamnă 859.834,17 lei. Valoarea lucrărilor rămase de executat în acest an este de 501.252,98 lei, din care construcția plus montajul se ridică la 314.556,71 lei, în timp ce contribuția Comunei Bordei Verde este de 155.000 lei.

Toate aceste contracte sunt încheiate pe o perioadă determinată, intrând în vigoare la data a semnării lor de către reprezentanții părților și producându-și efectele până cel târziu, la data de 11.12.2026.

Consilierii PNL Brăila au ales să nu voteze proiectele investiționale

La primul proiect privind asocierile de pe ordinea de zi, consilierul județean PNL Brăila Marian Sârbu a intervenit pentru a atrage atenția că de la începutul anului, liberalii au solicitat să fie realizat un regulament privind finanțarea proiectelor primarilor din teritoriu, prin asocieri, unde să se stabilească foarte clar obiectivele, condițiile de finanțare etc. Acesta a afirmat că deși la vremea respectivă li s-a transmis că nu vor exista asocieri în 2026, în prezent s-au trezit puși în fața faptului împlinit, neștiind măcar că se discută despre eventuale asocieri.

”N-aș vrea să calific modul în care s-a făcut chestia asta, dar vedem că avem mai multe proiecte de asociere pe ordinea de zi. Proiecte de asociere care sunt doar cu UAT-uri conduse de primari PSD. Niciun primar PNL nu a fost informat că vor fi asocieri. Eu înțeleg că nu aveți obligație legală, dar puteați să anunțați măcar în plen că se vor face aceste asocieri, astfel încât să poată să depună proiecte și cereri de asociere și localitățile, UAT-urile care nu au un primar PSD. Consider că este discriminare ceea ce ați făcut dumneavoastră astăzi. Ne-ați indus în eroare atunci când ne-ați pus să votăm bugetul și bine am făcut că am votat «împotrivă». Și astăzi vă spun că noi, grupul consilierilor PNL, în semn de protest față de acțiunile întreprinse de dumneavoastră –  în sensul că ați dat bani doar comunelor PSD -, nu va participa la niciun vot pentru aceste asocieri!”, a declarat Sârbu, acuzând lipsă de transparență.

Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a explicat că a informat toți primarii despre posibilitatea încheierii de asocieri și unii dintre cei din tabăra PNL au ales să vină și să discute în biroul său, deși aveau interdicție pe linie de partid să facă acest lucru, în timp ce alții l-au ignorat. Acesta a mai adăugat că le-a transmis primarilor că doar unele proiecte vor primi finanțare, dovadă că foarte mulți primari social-democrați nu se află pe lista celor cu care s-au încheiat asocieri, nu doar cei liberali.

”Eu vă spun că toate aceste asocieri au fost discutate cu colegii primari PSD, dar și cu colegii primari PNL. Au trecut cei care își doreau. Conform Ordonanței 57 și Legii 273, au trecut pe la mine la birou, le-am explicat care sunt condițiile și în funcție de buget, de rectificări și banii care vor fi în buget se vor putea face asocieri. Unii au înțeles. Vedeți că sunt doar 11 asocieri. Noi avem mai mulți primari PSD. Deci nu au intrat toți. Că dacă erau toți, atunci spuneam că facem o discriminare. Unii au înțeles că trebuie să aibă și documentele în regulă, conform Ordonanței 57 și Legii 273. Nu vreau să le dau numele colegilor dumneavoastră de la PNL care au trecut pe la mine și le-am explicat toate condițiile. Dar am fost foarte transparent când au venit și am discutat la mine la birou. Așa că cererile care au fost depuse, au fost aprobate conform legii. Nu avem absolut nimic de ascuns”, a declarat Chiriac.

Mai mult, acesta l-a îndemnat pe Sârbu să creioneze un proiect privind un regulament pentru viitoare asocieri și să îl supună votului plenului.

”Totul s-a făcut transparent și exact pe lege. Nu vreau să intru în polemici că trebuia să fac sau să «facem» regulamentul. Faceți regulamentul! Sunteți grup PNL, depuneți-l la secretariatul Consiliului Județean, intră în plen, vedem dacă putem să îl îmbunătățim, dacă trece… E dreptul dumneavoastră de a depune proiecte de hotărâri. Că ați votat bugetul, că nu l-ați votat?! Este treaba dumneavoastră. Dar ca de fiecare dată, în fiecare an, de când sunt eu președinte, nu ați votat bugetul. Chiar și când am dat bani primarilor PNL. Însă eu vă spun că există comunicare între colegii primari PSD, colegii primari PNL cu mine. Am discutat cu fiecare în parte, le-am explicat care sunt condițiile. Am mai zis, nu vreau să le dau nume. Chiar au și spus să nu le fac rău că vin și discută cu președintele consiliului județean, deși li s-a impus din anumite părți ale conducerii PNL, să nu vină să vorbească cu mine. Eu vorbesc cu toți oamenii pe partea administrativă”, a mai spus Chiriac.

De cealaltă parte consilierul județean PNL Ovidiu Nechita a acuzat că la respectivele întâlniri primarilor liberali li s-ar fi spus că dacă vor să primească finanțare pe viitor să treacă în barca PSD, acuzații negate de șeful CJ Brăila.

”Spuneți numai minciuni! Sub nicio formă! Eu vă spun că pe grupurile dumneavoastră de primari, unii înjură instituția Consiliului Județean și pe mine. Unii! Ceilalți au venit să discute cu mine. Eu nu cred că sunt un om de rea-credință și de fiecare dată am discutat serios și partea administrativă și partea politică”, a mai afirmat președintele CJ Brăila.

Consilierul Sârbu a insistat că dincolo de discuțiile cu primarii, totuși consilierii județeni PNL Brăila ar fi trebuit informați despre intențiile privind încheierea de noi asocieri, măcar la rubrica ”diverse” dacă nu în alt mod.

De asemenea, la un alt proiect privind rectificarea bugetului Brăila, consilierul PNL Brăila Ovidiu Nechita a reluat subiectul și a acuzat că unele proiecte propuse de unele instituții subordonate CJ Brăila au avut valori foarte mari, nu s-au realizat, iar restul banilor rămași sunt trecuți în ”fondul de rezervă” și mai târziu folosiți pentru asocieri cu primarii PSD.

Și la aceste acuzații șeful CJ Brăila a afirmat că sunt doar atacuri politice nefondate.

”Da! E atributul nostru să votăm un buget acolo unde trebuie și unde investițiile sunt necesare. Normal că este legal și că trebuie tot timpul să facem lucrurile legal”, a mai spus acesta.

Discuțiile au continuat și la rubrica ”Alte probleme”, unde de asemenea Ovidiu Nechita a atras atenția că nu doar cetățenii din comunele cu primari social-democrați trebuie să conteze, ci toți brăilenii ar trebui tratați în mod egal. Șeful CJ Brăila i-a transmis consilierului că nu are de gând să răspundă la atacuri politice, deoarece nu se află la o conferință de presă la partid.

Precizăm că toate proiectele legate de asocieri au fost aprobate de majoritatea Consiliului Județean Brăila, cu excepția consilierilor PNL Brăila, care au ales să protesteze și să nu participe la vot la aceste proiecte. La proiectul privind rectificarea bugetară, cei șapte membri PNL Brăila prezenți în plen, au votat ”împotrivă”.