7.659 de brăileni au rămas fără asigurare medicală. Ce drepturi mai au și unde pot merge la medic

Mii de brăileni au pierdut statutul de coasigurat în sistemul public de sănătate, iar pentru o parte dintre ei schimbarea a însemnat și pierderea accesului la întregul pachet de servicii medicale și la medicamente compensate.

Situația celor care au rămas fără asigurare a fost analizată la Prefectura Brăila, în cadrul ședinței Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, din 11 septembrie 2026.

În spatele cifrelor se află mii de persoane fără venituri care, până în 2025, erau asigurate prin intermediul unui membru al familiei și care au fost nevoite să găsească o altă soluție pentru a-și păstra drepturile medicale. Potrivit datelor prezentate de Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Brăila, la 1 septembrie 2025, în județ figurau 11.703 persoane cu statut de coasigurat. După modificările legislative, statutul acestora nu a mai fost menținut automat.

Din 11.703 de persoane, mai puțin de jumătate au găsit o soluție pentru a rămâne asigurate

Pentru o parte dintre foștii coasigurați, legislația a prevăzut soluții alternative. Persoanele fără venituri care sufereau de anumite boli cronice și erau înscrise în programele naționale de sănătate au putut beneficia, în anumite condiții, de drepturi medicale specifice. În cazul pacienților oncologici, protecția este mai extinsă. Persoanele fără venituri înscrise în Programul Național de Oncologie beneficiază, până la vindecarea afecțiunii, de serviciile și medicamentele prevăzute în program, dar și de întregul pachet de servicii medicale de bază.

Reguli speciale se aplică și persoanelor fără venituri incluse în programele naționale pentru HIV/SIDA și tuberculoză. Potrivit informațiilor prezentate de CAS Brăila, 1.643 dintre persoanele care erau coasigurate în septembrie 2025 au fost ulterior înscrise în aceste categorii de programe naționale de sănătate.

Alți 2.401 brăileni au ales să se asigure voluntar

Pentru cei care nu erau incluși într-un program național de sănătate, dar doreau să păstreze accesul la întregul pachet de servicii medicale, inclusiv la medicamente compensate și gratuite, legislația a oferit posibilitatea asigurării voluntare. Procedura se realizează prin depunerea Declarației 212 la ANAF. Demersul poate fi făcut personal sau, după caz, de soț, soție, fiu sau fiică.

La nivelul județului Brăila, 2.401 persoane dintre foștii coasigurați au ales această variantă. În total, din cele 11.703 persoane care aveau statut de coasigurat la 1 septembrie 2025, 4.044 au găsit o modalitate de a beneficia în continuare de statutul și drepturile aferente unei forme de asigurare. Dar ce se întâmplă cu restul?

7.659 de persoane au rămas neasigurate

Cifra prezentată la Prefectura Brăila este una semnificativă: 7.659 de persoane au rămas neasigurate după pierderea statutului de coasigurat. Aceste persoane sunt considerate vulnerabile din perspectiva accesului la servicii medicale. Totuși, neasigurarea nu înseamnă că nu mai pot merge la medic. Unul dintre cele mai importante lucruri transmise de reprezentanții CAS Brăila este că persoanele neasigurate beneficiază în continuare de pachetul minimal de servicii medicale. Iar primul punct de acces rămâne medicul de familie.

Persoanele neasigurate pot merge în continuare la medicul de familie

La cabinetul medicului de familie, pachetul minimal include o serie importantă de servicii. Persoanele devenite vulnerabile se pot prezenta pentru consultații și servicii de prevenție. În funcție de situație și de grupa de vârstă, pot primi și bilete de trimitere pentru investigații paraclinice în cadrul serviciilor de prevenție.

Un caz special îl reprezintă suspiciunea de cancer. În această situație, pacientul poate primi bilet de trimitere gratuit către specialități clinice. Există însă și limite. În urma unei consultații, medicul de familie poate prescrie o rețetă necompensată.

De asemenea, atunci când nu există o suspiciune oncologică, trimiterea către medicul specialist nu este una gratuită în condițiile specifice pachetului minimal. Cu alte cuvinte, persoanele neasigurate nu sunt excluse complet din sistemul medical, dar accesul lor la servicii și medicamente este diferit de cel al unei persoane asigurate.

Pachetul minimal poate fi accesat și în spitale

Serviciile din pachetul minimal nu se limitează doar la medicina de familie. Potrivit informațiilor prezentate de CAS Brăila, persoanele neasigurate pot beneficia de servicii prevăzute în pachetul minimal și în ambulatoriul de specialitate, precum și în spitale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Pentru cei care au boli cronice, însă, diferența dintre statutul de asigurat și cel de neasigurat poate deveni importantă, în special în ceea ce privește accesul la medicamente compensate, consultații și investigații.

Ce s-a întâmplat, de fapt, cu foștii coasigurați din Brăila

Cifrele prezentate în cadrul întâlnirii de la Prefectura Brăila conturează situația după modificarea legislației:

• 11.703 – persoane care aveau statut de coasigurat la 1 septembrie 2025
• 1.643 – persoane dintre foștii coasigurați care au fost incluse în categoriile speciale aferente programelor naționale de sănătate
• 2.401 – persoane care s-au asigurat voluntar prin Declarația 212
• 4.044 – persoane care au găsit una dintre modalitățile prevăzute de legislație pentru a rămâne asigurate
• 7.659 – persoane care au rămas neasigurate și beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale

Pentru cele 7.659 de persoane, mesajul transmis în cadrul ședinței de la Prefectura Brăila este unul important: ușa sistemului medical nu este complet închisă. Există în continuare acces la servicii medicale prin pachetul minimal, în special prin medicii de familie.

În același timp, situația lor este diferită de cea a persoanelor asigurate, iar pentru cei care au nevoie în mod constant de consultații, investigații sau tratamente, statutul de asigurat poate avea un impact direct asupra costurilor și accesului la anumite servicii.

Pentru mii de brăileni, schimbarea statutului de coasigurat a însemnat, practic, o nouă etapă în relația cu sistemul public de sănătate: fie au trebuit să găsească o formă alternativă de asigurare, fie să se bazeze pe serviciile medicale pe care legislația le acordă persoanelor neasigurate.