Zece milioane de euro pentru fostul CEC

Este oficial! Primăria Brăila a semnat, marți, 15 septembrie, contractul de finanțare pentru reabilitarea clădirii fostului CEC de pe strada Mihai Eminescu, unul dintre cele mai frumoase și impunătoare monumente istorice din Centrul Vechi al municipiului. Anunțul a fost făcut, miercuri dimineață, de primarul Marian Dragomir, pe pagina sa de Facebook.

”Ieri, am semnat contractul de finanțare pentru această bijuterie arhitecturală din Centrul Istoric! Și nu a fost deloc ușor să ajungem aici, mai ales că au fost peste 12 ani de procese pentru ca Primăria să devină proprietarul clădirii! Nu puteam altfel! Acum, 9,8 milioane de euro din fonduri europene vor ajunge în orașul nostru”, a precizat edilul-șef al Brăilei, adăugând că, prin acest proiect, ”mai punem o cărămidă la planul prin care am readus la viață Centrul Istoric!”.

Potrivit primarului Dragomir, lucrările la fostul CEC vor include consolidarea structurii de rezistență, restaurarea fațadelor, săli de spectacole, spații expoziționale, ateliere, camere tematice etc.

”DESTINAȚIA va fi una de suflet: PENTRU TINERII BRĂILEI – GRATUIT!!! Un uriaș spațiu destinat activităților culturale  – muzică, dansuri populare, balet, gimnastică, șah, IT și robotică, desen, pictură și multe altele!!!

În paralel, modernizăm parcarea alăturată – cimentul a fost turnat și urmează montarea granitului”, a conchis primarul.

Valoarea proiectului și fondurile care vin de la bugetul local

Proiectul propriu-zis și cheltuielile necesare pentru restaurarea clădirii de pe Strada Mihai Eminescu, numărul 23A, a fost votat, în vara acestui an, în Consiliul Local Municipal. În imobilul respectiv a funcționat, în perioada comunistă, filiala locală a Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC). Tot aici, în spațiile de la parter, era cunoscuta cofetărie ”Corso”. În perioada interbelică, înainte de a fi naționalizată, clădirea adăpostea Tipografia ”Moderna” Frankel, iar la etaj erau și câteva apartamente de locuit.

După 1989, imobilul a intrat într-o avansată stare de degradare, însă autoritățile locale n-au putut să intervină, deoarece clădirea era în litigiu, existând câteva persoane care pretindeau că sunt urmașii foștilor proprietari.

Încă de pe vremea fostului primar Anton Lungu, municipalitatea s-a judecat cu acești pretendenți, iar procesul a fost câștigat definitiv în anul 2018. Din acel moment, clădirea a trecut  în patrimoniul administrației locale, care a tot încercat, pe diverse căi, să obțină finanțare pentru reabilitarea sa.

În 2019, aflat în vizită la Brăila, Ministrul Culturii din acea perioadă a promis că va aloca banii necesari, însă acea promisiune nu s-a materializat. Abia acum a fost obținută finanțarea europeană, în cadrul Programului Regional 2021-2027. Mai precis: ”Prioritatea 6 – O regiune atractivă, Acțiunea 6.1 – Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservarea patrimoniului și dezvoltarea turismului, Obiectiv specific RSO 5.1 – Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane, apelul de proiecte, nr. PRSE/6.1/1.1/2025”.

Concret, valoarea proiectului aprobat de consilierii locali se ridică la 51.407.178,51 lei cu TVA. Aceștia sunt banii europeni, pentru care s-a semnat, pe 15 septembrie, contractul de finanțare. În ceea ce privește contribuția municipalității brăilene în acest proiect de reabilitare, este vorba despre 2% din valoarea eligibilă a proiectului în cuantum de 1.010.298,52 lei. Plus 692.252,71 lei, reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului.

Consilierii locali l-au împuternicit primarul Marian Dragomir să semneze toate actele necesare și contractul de finanțare în numele Municipiului Brăila și al partenerului din societatea civilă, Asociația ”Pentru Adevăr” (una dintre condițiile necesare pentru ca municipalitatea să obțină finanțare de la Uniunea Europeană pentru acest proiect a fost încheierea unui parteneriat cu un ONG).

Urmează licitația pentru stabilirea constructorului. Lucrările vor începe, cel mai probabil, în vara anului viitor

Un prim pas, foarte important, în reabilitarea impozantului monument istoric a fost făcut, așadar, în data de 15 septembrie, prin semnarea, de către primarul Dragomir, a contractului de finanțare, prin care Brăila primește de la Uniunea Europeană 9,8 milioane de euro pentru reabilitarea impozantului monument istoric  finanțării.

Edilul-șef ne-a explicat, ieri, că urmează licitația pentru execuția lucrărilor. Sunt preconizate câteva luni pentru organizarea acesteia, iar dacă se iau în calcul și eventualele contestații, constructorul va fi desemnat, cel mai probabil, până în primăvara anului viitor, iar lucrările ar putea începe efectiv în vara lui 2027.

Cu cât mai repede, cu atât mai bine, deoarece monumentala clădire a fostului CEC de pe strada Mihai Eminescu chiar are nevoie de lucrări serioase de reabilitare. Din cauza degradării, există riscul desprinderii unor foi de tablă de pe acoperiș, ce ar putea fi luate de vânt și aruncate peste clădirile apropiate sau, mai grav, peste trecătorii nimeriți prin zonă.

În urmă cu circa trei ani, s-au luat măsuri pentru îndepărtarea tablelor desprinse deja și pentru fixarea celor care dădeau semne că s-ar putea desprinde la următoarea rafală de vânt. Acea intervenție a fost, însă, doar o măsură provizorie, în așteptarea reabilitării generale care, iată, acum este mai aproape ca niciodată!

De ce a ajuns fostul CEC în starea actuală

Așa cum v-am mai informat, situația actuală a impozantului imobil de pe fosta stradă Regală a Brăilei a fost cauzată de revendicările care s-au ținut lanț și au blocat orice inițiativă de consolidare și reabilitare.

Toate aceste revendicări au fost formulate de un grup de persoane, cetățeni ai statului Israel, începând din anul 2002, fostul sediu CEC făcând obiectul a nu mai puțin de nouă procese intentate de opt persoane, descendente ale familiei Raziel, care se considerau îndreptățite să intre în posesia clădirii.

Totul a început în 2001, cu o notificare formulată către Primăria Brăila de avocatul Lucia Cherecheș. Aceasta solicita pentru numiții Miriam Raziel, Tzipora Ghershon, Ariel Dayan, Zița Raziel, Ilan Raziel și Ariel Raziel, restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 25 (fostă Regală nr. 25 colț cu str. Coroanei).

Printr-o dispoziție semnată de fostul primar Anton Lungu, în martie 2002, a fost respinsă cererea de restituire formulată de avocat Lucia Cherecheș, pe motiv că aceasta nu este împuternicită conform legii de persoanele pe care susține că le reprezintă și că acestea din urmă sunt descendente ale familiei Raziel, iar imobilul a fost naționalizat de la familia Radzwiller.

Pretinșii moștenitori au formulat o contestație, în baza Legii 10, a retrocedărilor, împotriva deciziei primarului Brăilei, însă au întârziat să depună la tribunal documentele solicitate de judecători, iar contestația lor s-a perimat. Părea că lucrurile vor rămâne așa, însă câțiva ani mai târziu, mai exact în 2007, cei care se considerau moștenitorii de drept ai clădirii au revenit cu o acțiune în baza Dreptului Civil, prin care solicitau să se constate nulitatea absolută a Dispoziției primarului din 2002 și să li se restituie în natură imobilul de pe Str. Mihai Eminescu nr. 25.

Procesul început în 2007 s-a finalizat în ianuarie 2012, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acțiunea revendicatorilor. La scurt timp după acea sentință, primarul de atunci, Aurel Simionescu, anunța că procesul a fost câștigat de Primărie, astfel că există posibilitatea ca autoritățile locale să atragă fonduri europene pentru reabilitare. Planurile primarului Simionescu au rămas însă doar la stadiul de intenție pentru că revendicatorii n-au renunțat la încercarea lor de a intra în posesia clădirii.

Astfel, în februarie 2013, casa de avocatură “Cherecheș&Cherecheș” a formulat o nouă acțiune de cerere în judecată, prin care solicita încă o dată să se constate nulitatea absolută a dispoziției emise în 2002 de primarul Anton Lungu. Nu mai puțin de cinci dosare au urmat din acel moment, toate soluționate în favoarea Primăriei Brăila, fie de Tribunalul Brăila, fie de Curtea de Apel Galați.

Ultima sentință, emisă de Tribunalul Brăila și rămasă definitivă datează din luna iunie 2018, iar din acel moment administrația locală a intrat în posesia clădirii cu acte în regulă.