Dacă seismul cel mare, despre care se tot face vorbire în ultima vreme, ar veni mâine, Brăila ar ieşi rău de tot. Fiindcă, din punct de vedere al pregătirii contra cutremurelor, nu stăm prost, ci foarte prost. În cifre, situaţia se prezintă la modul următor: din peste 300 de blocuri construite înainte de 1977 - ce prezintă risc seismic ridicat deoarece nu au fost concepute să reziste la cutremure de intensitate mare - doar unul a fost consolidat în ultimii 20 de ani. Este vorba despre blocul-turn de pe Calea Galaţi. În plus, din sutele de clădiri vechi şi şubrede din centrul istoric al municipiului, numai câteva au beneficiat de consolidări făcute la modul profesionist.
Nici în ceea ce priveşte blocurile mai noi, ridicate după cutremurul din 77, când s-au impus norme de construcţie mult mai riguroase, nu putem băga mâna în foc că lucrurile stau prea bine. De vină sunt nenumăratele recompartimentări făcute în ultimii 20 de ani, de către brăilenii care, din dorinţa de a avea mai mult spaţiu în propriul apartament, au dărâmat o parte din pereţii interiori. În numeroase cazuri, s-a intervenit, din neştiinţă sau pură inconştienţă, inclusiv asupra pereţilor ce făceau parte din structura de rezistenţă a clădirii. Răul a fost făcut, chiar dacă şefii Inspectoratului de Stat în Construcţii Brăila afirmă că, în ultima vreme, acest fenomen este ţinut sub control. "Intervenţiile neautorizate asupra clădirilor sunt foarte rare în prezent. Sancţiunile aplicate în anii din urmă au avut efectul scontat. Brăilenii au înţeles că astfel de lucrări au un regim special şi trebuie făcute doar cu respectarea strictă a unor reguli. Cine vrea să intervină asupra compartimentării apartamentului are nevoie de un acord din partea instituţiei noastre. Noi emitem acorduri pentru astfel de intervenţii doar în baza unor expertize tehnice făcute de specialişti autorizaţi. În general, cei care vor să îşi modifice apartamentele nu se mai apucă de treabă până când nu obţin toate avizele necesare", ne-a declarat Daniel Mitrofan, inspectorul şef al ISC Brăila. Până să se ajungă la disciplinarea brăilenilor, însă, au fost ani întregi în care numeroşi proprietari de apartamente au făcut modificări după cum i-a tăiat capul. La începutul anilor 2000, ISC dădea anual zeci de amenzi pentru astfel de intervenţii. În 2007, de exemplu, s-au aplicat 20 de sancţiuni pe această temă.
O altă problemă ridicată pe vremuri de specialiştii în domeniu era legată de felul cum s-au construit, în anii 90 şi începutul anilor 2000, multe dintre vilele noilor îmbogăţiţi. În urmă cu zece ani, cotidianul nostru îl cita pe fostul prefect Nicolae Mitroi, care, în calitate de arhitect şi fost director al Institutului de Proiectări "Prodomus", ne declara că multe dintre clădirile cu unul sau două etaje s-au construit fără coordonarea unui specialist care să garanteze pentru respectarea unor norme elementare de rezistenţă la seism.
Joaca de-a expertizarea
În ultimii 13 ani s-a acordat o atât de "mare" importanţă măsurilor de prevenţie în caz de cutremur, încât, la Brăila, nu a mai fost expertizată nici măcar o singură clădire. Concret, din anul 2000 nu s-a mai făcut nicio expertiză tehnică asupra imobilelor care, fie din cauza vechimii, fie din cauza stării fizice, sunt pasibile să prezinte un grad mai mare sau mai mic de risc în cazul producerii unui cutremur puternic. Potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 20 din 1994, au prioritate la expertizare clădirile construite înainte de 1977. În cazul imobilelor deţinute de proprietari privaţi, adică blocurile de locuinţe, costul expertizei este acoperit cu bani de la bugetul statului. Asta în teorie. În practică, nicio sumă nu a fost alocată pentru Brăila, deşi există peste o sută de cereri făcute de asociaţiile de proprietari din municipiu. Procedura reglementată prin OG 20/1994 este următoarea: Primăria notifică asociaţiile de proprietari să solicite fonduri pentru expertizarea blocurilor; asociaţiile înaintează cererile către Primărie; Primăria le trimite la Consiliul Judeţean, care le centralizează şi le trimite la rândul său către Ministerul Dezvoltării. La final, Ministerul Dezvoltării trebuie să aloce fonduri pentru realizarea expertizelor.
În conformitate cu prevederile OG 20, Primăria Brăila trimite în fiecare an notificări către asociaţiile de proprietari din blocurile ridicate înainte de 1977, punându-le în vedere să solicite realizarea de expertize tehnice. Unele asociaţii se conformează, cele mai multe nu. Astfel, în ultimii cinci ani, doar 116 de asociaţii dintr-un total de 301 notificate au depus la Primărie cereri pentru expertize. S-au alcătuit, aşadar, 116 dosare ce au ajuns la CJ, acesta le-a trimis la Ministerul Dezvoltării. Acest lucru se repetă anual: Primăria notifică, câteva asociaţii trimit cereri - cele care au înaintat cererea deja în anii anteriori trebuie să reactualizeze periodic -, solicitările se centralizează şi se expediază la Bucureşti. Deocamdată, niciun dosar de la Brăila nu a fost aprobat pentru finanţare. "Probabil că nu sunt bani pentru aceste investiţii. Oricum, chiar dacă nu am mai primit de ani de zile un răspuns pozitiv, noi suntem obligaţi să centralizăm anual cererile şi să le trimitem la Bucureşti", ne-a informat conducerea Direcţiei Tehnice şi de Gospodărire Comunală din cadrul Consiliului Judeţean Brăila.
Asistăm, aşadar, la un fel de aflare în treabă în ceea ce priveşte expertizarea blocurilor cu probleme. Oricum, chiar dacă s-ar aloca bani de la bugetul de stat pentru expertiza tehnică, când vine vorba despre realizarea proiectului tehnic şi a consolidării efective a blocurilor, lucrurile se complică. Aceste operaţiuni trebuie făcute din banii locatarilor. Dacă locatarii nu pot achita pe loc, le dă statul banii, însă doar sub formă de împrumut. Proprietarii apartamentelor se obligă să restituie sumele în cauză în rate lunare întinse pe durata mai multor ani. Mai mult decât atât, proprietarii trebuie să semneze un act notarial prin care se declară de acord ca până la achitarea întregii sume să aibă statut de chiriaşi în propriul apartament. Chiriaşi la stat, fiindcă le-a dat bani pentru consolidarea blocului unde locuiesc.
"Au umflat factura până când a renunţat lumea la consolidare"
Din cauza hăţişului birocratic şi a sumelor ce trebuie plătite, locatarii a două blocuri din Brăila n-au reuşit să beneficieze de consolidări, deşi imobilele în cauză au fost expertizate înainte de anul 2000, stabilindu-se că prezintă cel mai înalt grad de risc seismic. Este vorba despre blocul A de pe Calea Galaţi, din imediata apropiere a Pieţei Sărace, şi blocul D2, situat pe Str. 1 Decembrie 1918, în Piaţa Hristo Botev, de lângă intersecţia cu Bulevardul Independenţei. Ambele au fost construite în 1964, iar din cauza unor probleme apărute la structura de rezistenţă au beneficiat de expertize tehnice în 1995, respectiv 1997. Lucrurile s-au blocat, însă, când s-a ajuns la faza întocmirii proiectelor tehnice. Deoarece nu toţi locatarii au semnat că sunt de acord să ramburseze împrumutul acordat de stat pentru proiectare şi consolidare, aceste lucrări n-au fost executate nici până în zilele noastre.
Elena Alexandru, 67 de ani, locatar al blocului A de pe Calea Galaţi, îşi aminteşte că demersurile s-au făcut în urmă cu 7-8 ani şi că, în perioada aceea, majoritarea proprietarilor de apartamente au cheltuit bani pentru întocmirea actelor necesare. "Din câte îmi aduc aminte, fiecare familie a dat cam 5 milioane de lei vechi pe tot felul de acte, la notariat, la Primărie şi nu mai ştiu pe unde. Oricum, a fost alergătură multă şi fără rost, fiindcă s-a găsit o singură persoană din tot blocul, o bătrână de 70 şi ceva de ani, care nu a fost de acord să dea nici bani, nici semnătură. Din cauza ei s-a stopat tot şi nici până la ora actuală nu s-a făcut nimic pentru consolidarea blocului. Stăm tot timpul cu frică să nu se întâmple ceva. Nu mai zic de mine, că am ajuns la o vârstă înaintată, dar sunt în bloc familii tinere, cu copii...", ne-a spus Elena Alexandru. Aceasta îşi aminteşte că la vremea când se făceau demersuri pentru consolidarea imobilului autorităţile le impuneau locatarilor condiţii cel puţin suspecte. "Ne stabiliseră o rată lunară de 700 de mii de lei sau cam aşa ceva, pe care să o plătim ani de zile. Când am întrebat cum s-a ajuns la suma asta, am constatat că, pe lângă consolidarea blocului, fuseseră prinse în deviz şi alte operaţiuni, cum ar fi montarea de geamuri termopan sau înlocuirea uşilor. Păi treburile astea puteam să le facem noi, cu costuri mult mai mici. Eu, de exemplu, am pus termopane şi am făcut izolaţia exterioară a apartamentului cu numai 12 milioane, de ce trebuia să le dau lor zeci de milioane pentru treaba asta?! A fost cam suspectă treaba şi poate că din cauza asta nu a fost de acord toată lumea cu plata în rate", este de părere brăileanca Elena Alexandru.
Până la urmă, singurul bloc de pe raza municipiului care a beneficiat de consolidări rămâne Blocul-Turn de pe Calea Galaţi. Consolidarea s-a făcut în perioada 2002 - 2005 şi a costat 20,3 miliarde de lei vechi. Din 2005 pînă în 2025, locatarii unui apartament de două camere din acest bloc vor plăti, lunar, circa 50 de euro, pentru rambursarea investiţiei. Important, însă, pentru ei este că au scăpat de teama de a locui într-un imobil supus pericolului de a se prăbuşi la prima zguduire mai puternică a pământului. Cum de s-a reuşit performanţa consolidării acestui bloc? E posibil ca o contribuţie importantă să fi avut şi prezenţa lui Mihai Manea în funcţia de prefect al Brăilei. După cum se ştie, la începutul anilor 2000, Manea era pe cai mari în politica brăileană. Pentru cei care nu îşi mai aduc aminte cu exactitate cine este Mihai Manea, le reamintim că, înainte de a se remarca în politică, a răzbit în viaţă ca om de afaceri, patron al "Tracon" SA, adică exact firma care a executat lucrările de consolidare a blocului-turn.
Câtă seriozitate pune statul când vine vorba de reabilitarea clădirilor cu risc seismic s-a văzut în 2001, când au fost alocaţi bani pentru blocul din Brăila. Costel Drăgan, arhitectul şef al judeţului Brăila, îşi aminteşte că, după ce s-au făcut demersuri repetate pe tot parcursul anului respectiv, pentru alocarea sumelor necesare, Guvernul a virat banii fix pe 27 decembrie. "Ne-au trimis banii pe 27 decembrie şi, potrivit regulilor alocaţiilor bugetare, trebuia să-i cheltuim până pe 31 decembrie. Adică în 4 zile să facem toate procedurile, de la organizarea licitaţiei până la executarea lucrărilor. Evident că nu s-a putut acest lucru, iar în anul următor a trebuit să mă duc la Curtea de Conturi, să dau explicaţii de ce nu am cheltuit banii. Nu e o glumă, chiar m-am dus şi am dat declaraţii... Aşa s-a pus problema. Bine, ulterior, s-a reluat procedura şi am reuşit să consolidăm blocul-turn, cu o lucrare executată foarte bine, care nu doar că a întărit structura de rezistenţă, ci a şi schimbat în bine aspectul clădirii, prin apariţia acelui fagure de beton", ne-a declarat arhitectul şef Drăgan.
Primarul Simionescu: "După cutremurele din ultima perioadă, trebuie să ne schimbăm priorităţile!"
În perioada 1992 - 2000, când încă se mai alocau bani de la buget pentru realizarea expertizelor tehnice, a fost întocmită o listă cu 54 de imobile din municipiul Brăila, catalogate ca avînd probleme grave de stabilitate. Dintre acestea, 20 de află pe Str. Mihai Eminescu, şapte pe Bulevardul Cuza, trei pe Str. 1 Decembrie 1918, trei pe Calea Călăraşilor, două în Piaţa Traian, două pe Str. Roşie şi câte una pe străzi cum ar fi Panait Istrati, C. A. Rosetti, Mărăşeşti sau Vapoarelor. Mai sunt şi cele patru blocuri: bl. A, de pe Calea Galaţi, bl. D2, din piaţa Hristo Botev, şi bl. Turn, de pe Calea Galaţi, colţ cu B-dul Independenţei - care între timp a fost rezolvat -, plus blocul C10 din cartierul Hipodrom.
În afara celor patru blocuri, celelalte clădiri aflate pe listă fac parte din categoria celor naţionalizate de comunişti, iar la momentul când au fost expertizate, toate se aflau în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice (DSP) din cadrul Primăriei Brăila. DSP a reuşit să consolideze, din fonduri proprii, doar opt dintre imobilele cu probleme. Este vorba, printre altele, de actualul sediu DSP, de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 27, sediul Univesităţii Ecologice, de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 39, sau sediul PSD, de pe B-dul Al. I. Cuza, colţ cu strada Mihai Eminescu.
Lucrările efectuate de DSP pentru consolidarea unei astfel de clădiri au costat foarte mult, cam 20% din bugetul instituţiei pe un an de zile. "Erau sume semnificative, de ordinul miliardelor de lei, la nivelul anilor 2000, 2001 sau 2002. Banii au provenit exclusiv din chiriile încasate pentru clădirile aflate în administrarea noastră. De la bugetul de stat sau local nu am primit nimic", ne-a spus Emilena Huiu, directorul DSP Brăila. Aceasta recunoaşte că în ultimii zece ani, nu s-a mai reuşit consolidarea niciunui imobil fiindcă nu au mai fost alocate fonduri pentru aşa ceva. Între timp, unele dintre clădirile aflate pe listă au fost retrocedate, iar consolidarea intră în obligaţiile noului proprietar.
Întrebat dacă există posibilitatea atragerii unor fonduri europene pentru reabilitarea clădirilor vechi care încă se mai află în administrarea DSP, primarul Aurel Simionescu a declarat că demersurile au fost deja începute. "Noi vrem să începem lucrări de consolidare încă din 2014. Întocmim proiecte şi sperăm să atragem fonduri europene în această direcţie. Banii îi vom folosi pentru consolidarea clădirilor expertizate deja, însă mai avem în patrimoniu câteva clădiri care până acum nu au trecut printr-o expertiză. Cele două imobile sociale de pe strada Ancorei, căminul «Braicar», fostul sediu DSP de pe Str. Pensionatului, toate acestea nu au o expertiză tehnică. Pentru expertiză, nu putem beneficia de fonduri europene, trebuie să plătim de la bugetul local. Cu siguranţă o vom face, pentru că lucrurile acestea nu mai pot fi amânate. După toate cutremurele care au fost în ultima perioadă, priorităţile s-au schimbat, iar consolidarea clădirilor vulnerabile intră pe primul plan", promite primarul Simionescu.
ISU se pregăteşte
În cazul producerii unui cutremur de mare intensitate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dunărea" Brăila se va afla în prima linie, în războiul contracronometru ce va trebui dus pentru salvarea cât mai multor victime. Este pregătită instituţia pentru o sarcină atât de grea? Reprezentanţii ISU spun că se fac permanent eforturi pentru dotarea cu tehnică de intervenţie, precum şi exerciţii de alarmare, în aşa fel încât personalul inspectoratului să ştie foarte bine ce are de făcut. "Dotările actuale sunt mai bune decât în anii trecuţi. Beneficiem în prezent de patru autospeciale pentru descarcerare, de ultimă generaţie, care sunt echipate inclusiv cu instalaţii destinate scoaterii victimelor de sub dărâmături. La nivelul inspectoratului există planuri de intervenţie, planuri de evacuare a populaţiei, sunt stabilite punctele de adunare a populaţiei. Anual, se face câte un exerciţiu de mare amploare, cu toţi factorii implicaţi - Pompieri, Ambulanţă, Cruce Roşie, Poliţie, Jandarmerie, echipele de intervenţie de la Gaze, Electrica ş.a.m.d", ne-a declarat locotenent colonelul Ştefan Stoian, ofiţerul de relaţii publice al ISU Brăila.
În cadrul Primăriei Brăila există, de asemenea, un compartiment pentru situaţii de urgenţă, condus de inspectorul Doru Traian. Acesta ne-a spus că există planuri de intervenţie şi hărţi în care sunt marcate zonele cele mai vulnerabile din municipiu. "Cea mai vulnerabilă zonă la cutremur este centrul istoric, fiindcă acolo sunt multe clădiri vechi şi există şi hrubele de pe vrema turcilor", ne-a spus Doru Traian, arătându-ne o hartă pe care centrul Brăilei era haşurat cu roşu.
