Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Valorificarea reţelei de termoficare a oraşului. Propunere revizuită în dezbaterea CLM

• administraţia locală propune o variantă revizuită a proiectului de hotărâre privind casarea magistralei de termoficare şi valorificarea pieselor şi instalaţiilor din fosta reţea de termoficare a oraşului • asta, după ce la şedinţa din august a Consiliului proiectul a picat la vot

 

Administraţia locală revine cu o variantă îmbunătăţită a proiectului de hotărâre CLM privind, pe de o parte, casarea întreg obiectivului “magistrală de termoficare”, cu o valoare de inventar de aproape 179 milioane lei, iar pe de alta, valorificarea pieselor, ansamblelor şi subansamblelor provenite din dezafectarea fostelor centrale termice de cartier şi a punctelor termice. Astfel, pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a Consiliului Local Municipal, programată pentru luni, 24 septembrie, apare din nou un proiect de hotărâre pe această temă. Potrivit explicaţiilor viceprimarului Alexandru Jantea, proiectul ţine seama de criticile aduse în cadrul dezbaterilor din şedinţa ordinară a CLM din luna august, când consilierii au avut pe masa de lucru un proiect cu acelaşi conţinut: “Împuternicirea Companiei de Utilităţi Publice Dunărea Brăila în vederea valorificării bunurilor de retur prevăzute în Anexa la HCLM Brăila nr. 61/27.02.2014 şi casarea bunului Magistrală - partea subterană prevăzut în HCLM Brăila nr. 207/27.09.2015”. Practic, noul proiect vine cu precizarea clară că valorificarea echipamentelor demontate din PT-uri şi CT-uri, “punctul fierbinte al discuţiilor de luna trecută”, se va face conform principiului “ce poate fi salvat şi vândut ca bun funcţional nu va ajunge să fie vândut ca fier vechi”.

Textul propus acum consilierilor municipali spune astfel: “valorificarea echipamentelor demontate din PT/CT urmează a se efectua astfel:

a) Armăturile care nu se mai pot folosi (tubulatură, piese agabaritice dezmembrate etc) se vor valorifica drept fier vechi;

b) Echipamentele care pot fi refolosite (vane, electropompe, grupuri motoare, aparate de măsură şi control, elemente de automatizare etc) se vor vinde la un preţ stabilit prin evaluare”.

Practic, acest addendum vine să dea, într-un fel, satisfacţie taberei consilierilor din opoziţie, care la precedenta şedinţă din august au ridicat fix această problemă a valorificării diferenţiate a bunurilor recuperate din fostele puncte termice şi centrale termice.

 

Teama păzeşte bostana

În altă ordine de idei, urgenţa cu care subiectul este readus în atenţia CLM este justificată de teama pierderilor generate de hoţii de fier vechi. De altfel, operatorul de apă-canal CUP Dunărea Brăila, depozitarul de moment al tuturor acestor componente ce fac cu ochiul “termitelor de fier vechi”, a atras în repetate rânduri atenţia asupra acestui pericol: “Deşi compania are personal calificat (Poliţia Locală) pentru asigurarea pazei, considerăm că este insuficient în situaţia în care răufăcătorii vor prinde de veste că, la ora actuală, găzduim cel mai mare depozit de fier vechi din municipiu. (...) În încheiere vă rugăm să emiteţi un răspuns cât mai operativ întrucât Compania nu are prevăzut în buget costuri suplimentare pentru pază şi riscăm evenimente neplăcute vis-a-vis de soldul de gestiune de deşeuri fier vechi”, se menţionează în adresa CUP Dunărea către Primăria Brăila.       

Privitor la magistrala de termoficare, cei de la CUP Dunărea, însărcinaţi acum 3-4 ani să preia şi să valorifice acest obiectiv aflat în domeniul public al municipiului, au cerut casarea acestuia, bun cu o valoare de inventar de aproape 179 milioane lei. Ca o paranteză, partea supraterană a magistralei a fost valorificată în 2015 - 2016 de către CUP Dunărea, cu ajutorul unei firme din Sibiu (Laromet Transib), care s-a angajat la vremea respectivă să demoleze conductele şi toate elementele de susţinere ale acesteia şi să facă curăţenie pe traseul magistralei, inclusiv să se ocupe de vata minerală provenită din termoizolaţia ţevilor respective. Municipalităţii îi revenea circa 400 lei la fiecare tonă de fier vechi recuperată din fosta magistrală. Partea subterană a acestei reţele de conducte a rămas intactă şi nu prezintă interes pentru valorificare dintr-un motiv lesne de intuit: ţevile sunt îngropate, iar scoaterea lor presupune un cost prea mare, în raport cu veniturile din valorificare, atât pentru hoţi, cât şi pentru autoritatea locală.    

Reamintim că la şedinţa ordinară din august a mini-Parlamentului local, la momentul votului, proiectul în discuţie a picat cu 17 voturi “pentru”: fiind un proiect pe parte de patrimoniu avea nevoie de girul a două treimi dintre consilieri, aşadar de 18 voturi “pentru”. S-au înregistrat atunci 7 abţineri din tabăra liberalilor şi nu au participat la vot, pentru a evita conflictul de interese, consilierul PND Traian Adrian şi consilierul PSD Petru Gojan, ambii salariaţi ai CUP Dunărea.




Categorie articol: 

Comentarii