Sfantul Bonifatie a trait pe vremea imparatului Diocletian. A fost robul unei femei bogate, Aglaia, fiica proconsulului Romei. Din Sinaxar aflam ca vietuia in pacate trupesti cu stapana sa si era betiv. Nu spre defaimare se spune aceasta, ci pentru a ne descoperi cum pacatosul devine mucenic al lui Hristos. Intr-una din zile, Aglaia i-a zis lui Bonifatie: "Mergi in Rasarit, unde marturisesc Sfintii, ca sa-mi aduci moaste de Mucenici, pentru a le avea ajutor si de sufleteasca mantuire." Ajuns in fata dregatorului, Bonifatie a marturisit ca este crestin. Pentru aceasta marturisire, a fost spanzurat cu capul in jos, impuns cu trestii ascutite pe sub unghii, i s-a dat plumb topit pe gura, a fost bagat cu capul in jos intr-o caldare plina de smoala ce fierbea, dar din toate a iesit nevatamat. Atunci dregatorul a poruncit sa i se taie capul. Iar Sfantul, dupa ce s-a rugat, si-a plecat capul si a fost taiat. Trupul sau a fost rascumparat cu multi bani de Aglaia si a fost inmormantat in apropiere de Roma. Mai tarziu, Aglaia va zidi o biserica mare in numele lui Bonifatie, chiar in mijlocul Romei, in care a mutat moastele acestuia.
