Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Roşii gustoase la noi în pieţe

• brăilenii cărora le este dor de gustul de roşii de altădată au posibilitatea să încerce tomatele cultivate la noi în zonă, în cadrul proiectului guvernamental “Tomate Româneşti”, de către legumicultorii locali, care au şi tarabe în majoritatea pieţelor din municipiu • nu sunt roşii 100% bio, însă conţinutul de pesticide este ţinut sub controlul strict al specialiştilor fitosanitari şi nici nu sunt coapte forţat prin stimulenţi • preţul per kilogram este undeva la 3 - 3,5 lei, ba chiar ajunge şi la 5 lei, dar, garantează fermierii brăileni, savoarea acestora este deosebită • îi puteţi identifica uşor în pieţe: poartă un şorţ roşu, pe care scrie Programul Tomate Româneşti, iar pe tarabă, alături de eticheta produsului, apare şi un logo cu acelaşi titlu • în cadrul acestui program naţional, 44 de producători agricoli brăileni beneficiază de un sprijin financiar direct • doar 4 îşi vând singuri marfa în pieţele din municipiu

 

Cu toţii ne-am săturat de roşiile de plastic de care aproape nu mai poţi scăpa pe oriunde te duci să-ţi faci cumpărăturile. Sunt destul de uşor de identificat prin perfecţiunea formei, a culorii şi a fermităţii pulpei, dar marea dezamăgire vine când le tai pentru o banală salată: nu au niciun gust. Şi nici seminţe, semn că sunt practic nişte murături colorate chimic în roşu. Mai în glumă, mai în serios, mulţi brăileni spun că-s roşii-bibelou: le ţii pe masă cu săptămânile şi nu se strică. Dar nici musca nu se aşază pe ele.

În ultimii ani însă, consumatorii au devenit mult mai atenţi la ce cumpără şi verifică atent produsele în căutarea gustului de altădată. Şi chiar, pe ici-colo, chiar îl găsesc. Căci este al doilea an în care în pieţele locale au apărut legumicultori get-beget, care pot fi uşor recunoscuţi: poartă un şorţ roşu pe care scrie “Programul Tomate Româneşti”. Dar, şi mai important, roşiile pe care le vând sunt cultivate în sere din apropierea oraşului, iar calitatea acestora este net superioară celor aduse din Turcia ori Olanda. La fel şi gustul. Plus că produsele le sunt atent monitorizate de către specialiştii fitosanitari, ca nu cumva să fie depăşită limita admisă în ce priveşte conţinutul de substanţe chimice reziduale, fiind vorba, în general, de pesticide. Însoţiţi de inginerii Direcţiei Agricole Brăila, reporterii “Obiectiv” au făcut turul câtorva pieţe şi sere legumicole înscrise în Programul Tomate Româneşti. Au stat de vorbă cu fermierii şi le-au gustat roşiile.

 

A crescut numărul de beneficiari

Potrivit datelor statistice prezentate de Direcţia Agricolă Brăila cu privire la Programul Tomate 2018, în ciclul I de producţie sunt înscrişi 44 de producători agricoli brăileni, care au obţinut de pe suprafaţa de 1.000 mp - maximul cu care se pot înscrie în program, peste 95 tone de roşii. Pentru asta ar urma să primească în total puţin peste 607.100 lei cu titlu de sprijin financiar direct în cadrul schemei de minimis la tomate. “Este o evoluţie frumoasă, spunem noi, în ce priveşte accesarea acestui program naţional: de la 10 beneficiari în ciclul I de producţie în 2017, am ajuns acum la 44 de beneficiari. Majoritatea covârşitoare a fermierilor înscrişi în program au ales să-şi valorifice engros, inclusiv prin târgurile comunale, cantităţile de roşii obţinute, dar avem şi 4 legumicultori care îşi valorifică singuri, în pieţele din oraş. Şi vorbim aici de Piaţa Microhală, Piaţa Viziru, Piaţa Halelor şi Piaţa Concordia. Fiecare dintre ei are spaţiu de vânzare şi, la fel cum muncesc în sere, tot în familie stau şi la vânzare. Un lucru îmbucurător, acum, la al doilea an de implementare a acestui program, sunt beneficiari care au făcut sere şi pentru alţi membri din propria familie şi i-au înscris ca beneficiari în schema de minimis. Dincolo de partea plăcută a lucrurilor, problema pe care o semnalez producătorilor agricoli brăileni, ori de câte ori am ocazia, rămâne organizarea lor în grupuri de producători. Aici lucrurile se urnesc extrem de greu, oamenii nu se lasă convinşi din diferite motive, de multe ori fiind temeri total neîntemeiate. Încercăm ori de câte ori avem ocazia să le prezentăm avantajele constituirii acestor grupuri şi sperăm că vor înţelege şi vor beneficia într-un final de pe urma asocierii”, ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Brăila.

Un alt aspect punctat de Cişmaş a mai vizat şi un alt program guvernamental care-şi propune realizarea în baza unor parteneriate public-privat a unor centre de colectare şi depozitare a legumelor şi fructelor, pasul următor fiind dezvoltarea secţiunii de procesare a producţiei agricole. “Pe raza judeţului nostru au fost identificate mai multe locaţii unde ar putea fi realizate astfel de centre de colectare şi, cu sprijinul autorităţilor locale, sperăm să reuşim implementarea unor astfel de proiecte investiţionale de importanţă majoră pentru agricultura locală, cunoscut fiind faptul că Brăila a avut un astfel de centru la Zagna-Vădeni”, a mai spus sursa citată.     

 

Unde-i găsiţi cu tarabele pe legumicultorii din Programul Tomate

De altfel, directorul DAJ Brăila a acceptat invitaţia cotidianului nostru şi i-a însoţit pe reporteri într-o vizită prin pieţele brăilene acolo unde legumicultorii înscrişi în Program îşi valorifică singuri roşiile direct la tarabă. Sunt producători agricoli cu state vechi, care şi-au făcut în timp un cerc de clienţi fideli.

Familia Albu are tarabă în Piaţa Concordia şi-o găsiţi cu produse cultivate în sera proprie în fiecare zi până la ora 14.00, atunci când pleacă să culeagă marfa pentru a doua zi. De 20 de ani practică această îndeletnicire şi şi-au făcut un renume acolo în piaţă, la care ţin foarte mult şi de aceea nu fac rabat la calitate când vine vorba de produsele pe care le aduc la vânzare, începând cu roşii, dar şi castraveţi, ardei gras, dovlecei ori vinete. “Avem o experienţă de 20 de ani în domeniu. Oamenii care-şi fac în mod regulat piaţa aici ne cunosc, ne cunosc produsele şi ne caută. Suprafaţa serelor pe care le îngrijim este mult mai mare decât limita considerată eligibilă în acest program naţional. Este al doilea an în care ne-am înscris în acest program naţional pentru că sprijinul financiar este un ajutor în plus pentru noi. Este o garanţie că încasăm nişte bani. Noi oricum suntem pe piaţă cu produsele noastre şi ne valorificăm marfa. Avem şi soiuri româneşti, de Buzău, dar sunt pentru ciclul II de producţie, pentru că ne-ar fi fost mult mai greu în ciclul I cu soiurile de Buzău care sunt pretenţioase. Anul acesta vremea ne-a ajutat şi avem marfă bună şi multă. Partea proastă este că piaţa este inundată de roşii, iar asta se vede în preţ. Dacă în alţi ani, la vremea asta preţul era undeva la 5 lei per kilogram, acum suntem la 3,5 lei. Dar, repet, înscrierea în acest program este o garanţie a unor bani. Dar de acum şi până în decembrie noi avem la vânzare produse pe care clienţii le apreciază şi le caută. Produsele noastre nu sunt coapte forţat, cum se zice. În al doilea rând este gustul care-i determină pe clienţi să revină la noi să cumpere. Dacă omul a ajuns cu roşia acasă şi când a mâncat-o n-a avut nici un gust,  altădată nu mai vine, şi ne face reclamă negativă între vecini. Nu ne permitem aşa ceva pentru că este munca noastră”, ne-a declarat Daniel Albu

Familia Damian are de mai mulţi ani sere la Albina, unde cultivă roşii pe care le valorifică singură în Piaţa Pistruiatul din cartierul Viziru. “Programul este un sprijin în plus pentru noi, legumicultorii, şi, din fericire, este un program care nu presupune birocraţie multă pentru a fi accesat. De 18 ani suntem în piaţă şi vindem roşiile pe care le cultivăm noi. Clienţii ne cunosc pentru că numai aici în această piaţă suntem de 9-10 ani. Ce ne recomandă? În primul rând calitatea roşiilor care sunt aproape bio. Aproape, întrucât trebuie să le aplicăm totuşi un tratament împotriva dăunătorilor sau a bolilor. Mai este şi gustul un atuu. La fel şi faptul că omul are posibilitatea să-şi aleagă marfa. S-a cunoscut o îmbunătăţire a vânzărilor, la roşii cel puţin, pentru că omul vine, vede afişul cu programul Tomate şi înţelege că este produs realizat de noi, aici în Brăila, în sere. Le spunem că pot veni oricând să vadă şi locul unde le cultivăm”, ne-a declarat Tudorel Damian.

Familia Roman are sere în zona Vărsătura şi se ocupă de ani buni de legumicultură. Are spaţiu de vânzare propriu în Piaţa Halelor. Se plânge de faptul că piaţa românească este inundată de produse din import, de multe ori de proastă calitate. “Să mai oprească importurile de legume şi fructe pentru că nu mai avem loc pe piaţă! Dacă acest program a fost dat pentru noi, pentru români, să ne lase să mâncăm roşia noastră. Cu zilierii ne descurcăm mai greu, pentru că-i găsim mai greu. Ar trebui într-un fel rezolvată problema ajutoarelor sociale date inclusiv celor care pot munci dar sunt puturoşi şi se mulţumesc cu banii de la stat, fără să facă nimic. Am oferit 80 - 100 lei la zi de muncă şi nu am găsit oameni serioşi. De aceea muncim mai mult în familie”, ne-a declarat Andrei Roman

Şi familia Gavrilă tot din Vărsătura are seră mare şi a intrat în Programul Tomata. Preferă însă să-şi vândă marfa direct din faţa porţii, la propriul magazin amenajat la şosea, pe sensul spre Trei Movile. Îl recunoaşteţi uşor pe Leonard Gavrilă după pălăria de cowboy pe care o poartă cu mândrie. “Acest program ne este de ajutor real. Cu banii primiţi avem de gând să cumpărăm o tehnologie mai bună pentru încălzirea spaţiilor pe care le avem. Marfa pe care o producem este de calitate şi tocmai de aceea o dau şi la preţ”, ne-a spus sursa citată. Preţul afişat pentru roşiile-mamut din soiul “inimă de bou” era de 5 lei per kilogram.

Cam acelaşi preţ practică şi familia Bujor care-şi valorifică marfa de ani buni în Piaţa Microhală. “Folosim doar îngrăşământ organic, iar aici unde am cultivat roşii în cadrul programului Tomate am băgat peste 800 de saci. În rest, facem doar un tratament fitosanitar pentru boli şi dăunători. Polenizarea florilor o facem cu ajutorul albinelor, deci totul pe cale naturală. Nu folosim stimulatori de creştere. Am marfă bună şi ţin la preţ, 5 lei kilogramul. Clienţii mei din Piaţa Microhală ne cunosc de ani de zile şi apreciază produsele noastre. Mă caută clienţi din Galaţi şi din Ialomiţa şi vin să se aprovizioneze la săptămână de aici, de la noi”, ne-a declarat Şerban Bujor.    

 

Unde ar mai trebui “umblat” la acest program?

La nivelul judeţului nostru funcţionează o asociaţie a legumicultorilor, Societatea Română a Horticultorilor, reprezentantul structurii locale fiind Pandele Roman. “Din discuţiile cu propriii membri am identificat o problemă care ar putea fi uşor soluţionată şi anume faptul că mulţi tineri îşi doresc să-şi facă spaţii protejate, dar cum asta înseamnă nişte costuri importante, iar ei nu au banii necesari, abandonează afacerea. Ar putea foarte bine găsită forma în care sprijinul financiar direct din Programul Tomate cumulat, ştiu eu, pe 2 - 3 ani să le fie acordat o dată, la început, pentru a le asigura astfel capitalul de lucru. O altă problemă ar mai fi diversificarea produselor vizate de programul guvernamental, adică şi altceva în afară de roşii. Am discutat cu oamenii şi s-au plâns de problema importurilor. Practic producătorii locali nu prea au vânzări. Ne trebuie sprijin pentru realizarea neapărat aici în municipiu a unui spaţiu de vânzare engros. Mai sunt şi alte zone unde s-ar putea face asta, şi mă refer aici la Oborul de pe Râmnicu Sărat, la Zona Liberă şi, de ce nu, la Seroplant. Adică am avea nevoie de un spaţiu unde marfa să fie sortată, ambalată şi depozitată. Vorbim de minim 5.000 mp cu posibilitatea extinderii la 10.000 mp în ideea unei viitoare fabrici de procesare a legumelor. (...) Am vorbit şi la Carrefour şi le-am explicat că putem asigura legumele posibile magazinului, la termen, în cantitatea solicitată şi, mai ales, calitate. Reuniţi în această asociaţie putem asigura necesarul pentru acest hypermarket. Acum aşteptăm răspuns din partea dumnealor”, ne-a declarat Pandele Roman, preşedintele filialei Brăila a Societăţii Române a Horticultorilor. 

 

Avantajele schemei de minimis la tomate

După cum se cunoaşte, producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate, însemnând sere, solarii, astfel încât aceştia să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă. Totul se întâmplă în cadrul unei scheme de ajutor de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, precum şi producătorilor agricoli persoane juridice. Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minim 1.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator inscripţionată “Program susţinere tomate, 2018” şi să menţioneze numărul cererii depuse pentru obţinerea finanţării; să obţină o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii; să valorifice producţia în perioadele ianuarie - 15 iunie inclusiv, şi noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.

Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018.

Pentru cei interesaţi, cererile şi documentele justificative pentru acordarea acestui sprijin financiar se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene.

Prin acordarea ajutorului de minimis se urmăreşte obţinerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piaţa europeană, precum şi o eficienţă economică în realizarea şi valorificarea acestora. De asemenea, ajutorul va contribui la creşterea şi stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor de materii prime, la echilibrarea balanţei veniturilor şi cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reaşeze într-o poziţie mai stabilă şi mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.




Categorie articol: 

Comentarii